1,899 matches
-
potrivit principiilor generale de drept recunoscute de națiunile civilizate. ... Art. 15 Derogare în caz de stare de urgență 1. În caz de război sau de alt pericol public ce amenință viața națiunii, orice înaltă parte contractantă poate lua măsuri care derogă de la obligațiile prevăzute de prezenta convenție, în măsura strictă în care situația o cere și cu condiția ca aceste măsuri să nu fie în contradicție cu alte obligații care decurg din dreptul internațional. ... 2. Dispoziția precedentă nu îngăduie nicio
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
virtutea normei de trimitere de la art. 6 alin. (1) din ordonanța de urgență, dispozițiile menționate din Codul muncii. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 reprezintă o reglementare cu caracter special, astfel că, în aplicarea principiului specialia generalibus derogant, derogă de la prevederile art. 58 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, care fac trimitere la prevederile Legii nr. 188/1999, și reprezintă, în sensul tezei a II-a a aceluiași articol, o situație în care printr-un
DECIZIA nr. 31 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286809]
-
primită, întrucât aceasta ignoră faptul că hotărârea atacată reprezintă un act normativ infralegal, care nu produce efecte ut singuli, ci este adoptat în exercițiul și/sau în organizarea aplicării unui cadru juridic expres prevăzut de lege, de la care nu poate deroga. Ca atare, întrucât hotărârea criticată nu consacră intervenirea vreuneia dintre cauzele de încetare anticipată a mandatelor foștilor vicepreședinți ai ANCOM, reglementate de prevederile art. 11 alin. (5) lit. a)-e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009, ca temei
DECIZIA nr. 640 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277725]
-
d) lista de lucrări ale candidatului în format tipărit și în format electronic; ... e) fișa de verificare a îndeplinirii standardelor instituției de învățământ superior, al cărei format standard este prevăzut de metodologia proprie. Standardele instituției de învățământ superior nu pot deroga de la standardele minimale naționale aprobate potrivit art. 156 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare. Fișa de verificare este completată și semnată de către candidat; ... f) documente referitoare
METODOLOGIE-CADRU din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277899]
-
este de conferențiar/ profesor, comisia de concurs are obligația de a verifica și constata îndeplinirea, din punctul de vedere al relevanței didactice și științifice, de către candidat a standardelor instituției de învățământ superior. Standardele instituției de învățământ superior nu pot deroga de la standardele minimale naționale aprobate potrivit art. 156 alin. (1) lit. a) din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare. (5) În situația în care postul vizat este de cercetare, comisia de concurs are obligația de
METODOLOGIE-CADRU din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277899]
-
concediu de odihnă suplimentar. ... 113. Astfel, concediile de care beneficiază magistrații, personalul auxiliar de specialitate și funcționarii publici din cadrul instanțelor și parchetelor sunt reglementate în mod expres prin statutele acestor categorii profesionale, acestea având caracterul unor norme speciale ce derogă de la cele de drept comun instituite prin Codul muncii. ... 114. Din perspectiva incidenței prevederilor art. 1 alin. (2) din Codul muncii se observă că acest act normativ constituie dreptul comun în domeniul raporturilor de muncă, fiind aplicabil ori de
DECIZIA nr. 79 din 11 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278257]
-
de promovare pe post și sunt denumite în continuare standardele instituției de învățământ superior. (6) Standardele prevăzute la alin. (4) sunt stabilite de instituția de învățământ superior prin aprobarea de către senatul universitar. Standardele instituției de învățământ superior nu pot deroga de la standardele minimale naționale prevăzute la art. 156 alin. (1) din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, și aprobate prin ordin al ministrului educației. Standardele instituției de învățământ superior sunt superioare sau egale standardelor minimale
METODOLOGIE-CADRU din 25 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278712]
-
cheltuielilor publice, inclusiv angajarea acestora prin emiterea sau încheierea de acte juridice (angajamente legale voluntare). Or, câtă vreme art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 limitează expres și explicit reglementarea prin normative proprii, instituirea unor reguli prin legea criticată, care derogă implicit de la norma generală, încalcă normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 și creează un regim distinct, diferit de standardele reglementate pentru întregul sistem public. Potrivit art. 63 din Legea nr. 24/2000, pentru instituirea unei norme derogatorii
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
creează un regim distinct, diferit de standardele reglementate pentru întregul sistem public. Potrivit art. 63 din Legea nr. 24/2000, pentru instituirea unei norme derogatorii se va folosi formula „prin derogare de la.. .“, urmată de menționarea reglementării de la care se derogă, iar derogarea se poate face numai printr-un act normativ de nivel cel puțin egal cu cel al reglementării de bază. În acest sens se invocă Decizia nr. 633 din 8 octombrie 2015, prin care Curtea Constituțională a reținut că
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
legea specială și sunt aplicate strict în ceea privește situațiile expres determinate în aceasta, urmând ca legea generală - sau dreptul comun, lato sensu - să se aplice tuturor celorlalte cazuri. În virtutea principiului specialia generalibus derogant, norma specială este cea care derogă de la norma generală, iar o normă generală nu poate înlătura de la aplicare o normă specială, care este de strictă interpretare (a se vedea în acest sens și prevederile art. 15 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
I din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, „hotărârile judecătorești definitive și irevocabile prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor“. Aceste dispoziții derogă de la principiul efectului relativ al hotărârilor judecătorești, statuând că hotărârea judecătorească de anulare a unui act administrativ normativ produce efecte erga omnes, după cum și actul administrativ normativ ce se execută produce în practică aceleași efecte. Având în vedere
SENTINȚA CIVILĂ nr. 24 din 14 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/274876]
-
și în dreptul de proprietate al asociaților sau acționarilor. ... 6. Curtea de Apel Alba Iulia - Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, fără ca prin acestea să fie aduse atingeri accesului liber la justiție. Or, astfel cum reiese din prevederile art. 22
DECIZIA nr. 274 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273475]
-
juridice frauduloase, urmărind, în același timp, valorificarea cu eficiență sporită a activelor debitorului, în vederea satisfacerii într-o măsură cât mai mare a creanțelor creditorilor. Curtea a constatat că specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, fără ca prin acestea să fie aduse atingeri accesului liber la justiție. Or, astfel cum reiese din prevederile art. 22
DECIZIA nr. 274 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273475]
-
fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata. ... 20. Autorul excepției este nemulțumit că prin dispozițiile de lege criticate, precum și prin acte normative anterioare se derogă de la modul de calcul al indemnizației prevăzute de art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 341/2004, prevăzându-se prin art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 acordarea cuantumului cuvenit sau aflat în
DECIZIA nr. 301 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274078]
-
la dispozițiile legale privind limitarea cuantumului sporurilor se arată că, în ceea ce privește familia ocupațională „Justiție“, în anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 se prevăd sporuri în cuantum maxim total de 45%, acestea fiind norme juridice speciale, care derogă de la norma generală, care plafonează cuantumul sporurilor la 30%. Astfel, neacordarea sporurilor - în cuantum de 45%, așa cum se menționează în art. 24 din Legea-cadru nr. 153/2017 coroborat cu anexa nr. V la aceeași lege, este contrară principiilor fundamentale
DECIZIA nr. 607 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265267]
-
prevăzute în mod expres. A mai susținut că Legea-cadru nr. 153/2017 nu reglementează această situație particulară, astfel că drepturile salariale ale persoanelor detașate în aceste condiții nu pot fi guvernate de dispozițiile legii speciale, dispoziții care, în orice caz, nu derogă de la prevederile dreptului comun. ... 12. Prin Sentința nr. 977 din 15 februarie 2022, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a respins acțiunea, ca neîntemeiată, reținând, pe de o parte, că sumele a căror
DECIZIA nr. 23 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267461]
-
fost nedatorate drepturile salariale ce au fost achitate personalului detașat la instituția apelantă și care depășesc nivelul încasat pentru funcții similare. ... 15. Apelanta-reclamantă a susținut că Legea-cadru nr. 153/2017 are caracter de lege specială în raport cu prevederile Codului muncii, derogând așadar de la dispozițiile art. 45-47 din Codul muncii, în situația detașărilor dispuse în sistemul public de la un angajator care își desfășoară activitatea în sectorul privat. În concluzie, dispozițiile privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt aplicabile tuturor
DECIZIA nr. 23 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267461]
-
Funcția abrogativă a Constituției în raport cu actele normative preconstituționale, reglementată de art. 154 alin. (1) din Constituție, nu se impune prin ea însăși. Ea presupune confruntarea dintre Constituție și dispoziția legală anterioară, pentru a face aplicarea principiului lex posterior derogat priori și a asigura supremația Constituției asupra actelor inferioare. Iar această confruntare nu reprezintă altceva decât o formă a controlului de constituționalitate. Desigur, fiind vorba și de o problemă a aplicării legii în timp, această formă a controlului de constituționalitate
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 28 martie 2017, Curtea a constatat, în esență, că prin aceste prelungiri succesive mai sus menționate ale termenului de soluționare a cererilor de către comisiile locale/județene de fond funciar se derogă de la recomandările Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la reglementarea unui mecanism eficient pentru soluționarea cererilor de retrocedare și/sau despăgubire, persoanele interesate neavând nicio certitudine cu privire la realizarea efectivă a dreptului lor. ... 19. Împotriva neîndeplinirii obligației stabilite în
DECIZIA nr. 121 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271561]
-
atât în fața tribunalului, cât și în fața curții de apel. Împrejurarea că hotărârile pronunțate în materia insolvenței nu pot fi atacate cu recurs decurge tocmai din specificul acestei proceduri, care a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, ce derogă de la normele dreptului comun. În acest context, Curtea a reținut că atât doctrina, cât și jurisprudența au recunoscut procedurii insolvenței caracterul său special, derogatoriu dreptului comun, dreptului procesual civil și dreptului civil. Prin Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței
DECIZIA nr. 657 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256839]
-
44. În acest context, Curtea a reținut că procedurile în discuție sunt stabilite prin norme de natura legii ordinare, fapt ce a permis Guvernului ca, în baza unei legi de abilitare, să le modifice prin intermediul unei ordonanțe, inclusiv să deroge de la prevederile Legii nr. 85/2014, având în vedere că și art. 75 alin. (1) și (2) din această lege, invocat în susținerea excepției de neconstituționalitate, prevede aspecte procedurale, respectiv faptul că „(1) De la data deschiderii procedurii se suspendă
DECIZIA nr. 614 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256722]
-
în trei capitole, după cum urmează: capitolul I - Dispoziții generale (art. 135-137), capitolul II - Regimul pedepselor complementare aplicate persoanei juridice (art. 138-145), capitolul III - Dispoziții comune (art. 146-151). Dispozițiile care reglementează răspunderea penală a persoanei juridice sunt dispoziții speciale, care derogă de la principiile dreptului penal și care se aplică exclusiv unei anumite categorii de subiecte de drept, acelea denumite „persoane juridice“ (ori „persoane morale“). Art. 135 din Codul penal stabilește, în mod exclusiv, domeniul sau sfera de incidență a răspunderii
DECIZIA nr. 814 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251671]
-
atacate la instanța de contencios administrativ, vor fi validate, deoarece au fost emise în aplicarea legii sau pentru organizarea aplicării acesteia. Autorul consideră că dorința din spatele Legii nr. 55/2020 este aceea de a institui un regim juridic care să deroge de la ordinea stabilită prin Constituție; or, ordinea impusă de Legea nr. 55/2020, afectând echilibrul constituțional al puterilor, are caracter paraconstituțional, iar legea este neconstituțională în întregime, măsurile luate în baza sa și sancțiunile aplicate fiind nule. ... 14. Curtea de
DECIZIA nr. 38 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255064]
-
-se astfel principiul libertății comerțului. ... 9. În fine, apreciază că dispozițiile Legii nr. 77/2016 încalcă și principiul securității juridice prin faptul că: (i) prevăd posibilitatea retroactivării legii, deși Constituția stabilește foarte clar care sunt domeniile dreptului în care se poate deroga de la principiul neretroactivității; (ii) intervine peste principiul pacta sunt servanda, dispunând peste voința părților la mult timp după realizarea raportului juridic dintre acestea; (iii) creează un dezechilibru în interpretarea unitară a legii, aceasta devenind practic inaccesibilă. Cu eludarea totală
DECIZIA nr. 839 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255089]
-
dispozițiile contrare dintro altă lege. ... ... VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 31. Prin încheierea de sesizare, completul de judecată a arătat că, fiind adoptată o normă care derogă de la prevederile Legii nr. 85/2014, legiuitorul nu s-a preocupat de armonizarea celor două proceduri, respectiv executarea silită individuală efectuată potrivit Codului de procedură fiscală și cea concursuală realizată potrivit legii insolvenței. Astfel, s-a omis a se menționa
DECIZIA nr. 56 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261291]