463 matches
-
consecință, absența existenței unui fundament, a unui punct de reper, ci absența absolutizării acestui fundament, fără o permanentă recontextualizare a sa. La o primă privire, afirmațiile lui Derrida rămîn parțial enigmatice. Ca de obicei, filosoful se rezumă să ofere o descripție negativă: deconstrucția nu este o filosofie, nu este o metodă, nu este o tehnică, nu este o specie de destrucție a ceva, nu este un sistem de teze, nu este un tip de gîndire, nu este o problemă. Deconstrucția nu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
dar din nou potențat de un acut sentiment al timpului, mai ales în ultimul volum,"Măreția frigului": "Unde te duci tu, am întrebat-o, unde/ te duci tu?/ Unde să mă duc, nu vezi că stau/ în brațele tale, orbule?"("Descripție"). Poetul vorbește tot mai frecvent de o toamnă a îndrăgostiților, de o strigare a numelui, femeia devine pură și va prinde liniile și expresia unei icoane pe sticlă: "Maria, Maria, Maria,/ strig după femeie,/ Ce faci?/ Femeia îmi răspunde: Nasc
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
auctorial care îl așază în avangarda biografismului autenticist douămiist) e, cum altfel?, inteligent, erudit, detabuizat, semiboem, revoltat ce-i drept, mai mult în surdină împotriva rigidelor convenții, de orice fel ar fi ele academice, literare, comportamentale etc. Adăugându-le și descripțiile de peisaje diverse (urbane sau rurale, vegetale, minerale ori acvatice, reale ori onirice), notațiile diaristice, secvențele dialogate extinse, interesantele însemnări de călătorie, reflecțiile filosofice, antropologice, sociologice, adică disertațiile pe teme diverse (precum, să spunem, Relativa teorie a elasticității limitate a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
vibratilă și evanescentă care îi configurează ordinea secretă, îi va permite poetului Liviu Antonesei să se situeze într-un teritoriu de interferență, "în zborul albastru și chymic/ în intermundii, în corpul fluid și fosforescent" (Cine...). De aici, glisarea permanentă între descripția nudă și caligrafia metaforizantă a realului, între notația albă a stărilor, obiectelor și peisajelor, respectiv învestirea lor cu un simbolism greu. Toate secțiunile acestui prim volum de poezii scris de Liviu Antonesei (Partea frigului, Căutarea căutării Un cvartet (Încercare polifonică
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sau Afrodita pe coamele egeene). Diversitatea, fie ea a spațiilor ori a figurilor întâlnite în Creta, Azore sau Londra, nu îl atrage însă pe poet decât în măsura în care îi poate stimula observația cu miză gnoseologică sau mai larg filosofică. Aproape orice descripție alunecă prin urmare în aforism despre "Plinul și golul. Interiorul și exteriorul./ Dialectica veșnică a vieții/ Peste viață călcând". Iată, spre exemplu, un poem cretan sfârșit în reflecție despre inadecvare și alienare: "Banca de măslin de lângă/ Bisericuța săpată în stâncă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
între tufe de ciulini./ în lumina lunii ochii și-i deschide,/ largi și umezi, știind:// dimineața este astăzi/ o bucată de metal/ din micul clopot care ieri/ vestea de tihnă și mișcare" (nor de nor se-nșiră). Acest gen de descripții, în general succinte și nu întotdeauna convingătoare, se va mai regăsi în paginile cărții, alături de mici elegii, melancolii ușoare sau mai grave, stampe "din țara landurilor", elegii amnășane unele "în dialectul săsesc din Amnaș/Sibiu" sau basme mortale, dar umoristice
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
De ou de melc, înlăcrămate dulce,/ Mujdeiuri ireale, șunci gingașe/ Când sufletu-n muștar vrea să se culce,/ Și-n ceainice vădindu-și eminența/ prin fast de irizări și toarte fine/ Ceaiuri scăzute până la esența/ Trandafirie-a lucrului în sine!". Descripția estet-rafinată a unor astfel de elemente ale universului casnic, ușor dilatate sau chiar hipertrofiate candid de fapt, revalorizate de un poet perfect matur, căci stăpân pe propriile mijloace conturează, imediat, imaginea unui paradis domestic luxuriant, foșnind de sunete, culori și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lungă și delicioasă desfacere a mirării în Ether" (Fântâna lui Julien Ospitalierul). În punctul lui cel mai înalt, textul brumarian trăiește astfel într-un regim imaginar pe deplin superior calitativ, dobândind acea profunzime pe care o face posibilă doar asocierea descripției voluptuos-senzoriale ori a extazului contemplativ cu o conștiință melancolică pregnantă. Lunga și delicioasa desfacere a mirării în Ether... provine tocmai din înțelegerea precarității de fond a lumii, pe care în acest caz numai discursul poetic o poate reangaja în lupta
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de asumarea unei feminități ce-și interoghează, cu o rară sensibilitate, datele esențiale. Pe de o parte, ingenuitate, delicatețe, fragilitate; pe de altă parte, predispoziție intens reflexivă, tentația stilizării misterelor deopotrivă cosmice și ontologice, inclusiv a celor subsumate erosului. Discreția descripției, austeritatea reprezentării și tandrețea (bine ținută în frâu) a percepției sunt evidente atât în pastelurile deloc solare (prin ceața mahalalei (III), amiază (IV), amiază (VI), (primăvara...), măceșul din magazia de lemne), cât și în schițele de portret al eroinei lirice
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cu o tensiune epurată de orice rest de parodică detașare. Poeta preferă, aici, textul nervos, de o dinamică oarecum întunecată, autoreferențial, întors decisiv spre raportul dintre sinele ce (se) scrie și rezultatul procesului scriptural. Ea mizează, inteligent, nu atât pe descripția, altfel reușită, cât pe gradarea atentă a tensiunii ce însoțește sumbrul ritual al identificării polivalente (dintre feminin și masculin, dintre subiectul creator de poezie și obiectul creației acestuia): "nu-ți fă griji, ești cea potrivită, ai niște plămâni/ atât de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și duci să se-mpreune.// Trec peste drum la ghilotină pompadurii/ în largi furgoane pentru morți și vii/ și cad statui la marginea pădurii./ Alon zanfan dela patrii". Substratul poetic este totuși cât se poate de serios în acest gen de descripții moderniste care colorează (sic!) abundent paleta lirică a lui Mircea Popovici. Peste tot, de altfel, poetul este pe deplin conștient de propria apetență pentru acest anacronism tematic, structural și expresiv; își expune, prin urmare, propria panoplie lirică cu o dezinvoltură
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
finalizat, cel puțin până acum, cu un singur volum de versuri, Viața fără sentimente (Editura Cartea Românească, București, 1982). Cartea nu se nutrește din marile iluminări ontopoetice și nici din extazele revelatorii. Textul intitulat Revelație constă de altfel într-o descripție, punctuală și expurgată de orice licărire de afectivitate, a unui interior domestic vag personalizat: "Unghiul drept/ tăblia mesei/ flori roșii/ geometrice-n covor/ tușul galben/ negru/ albastru/ paharul/ cristalul perfect/ aparatul TV/ și tranzistorul/ fotografia persoanei/ cinci flori/ cam ofilite
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
se articulează pe o percepție extrem de vie și totalizantă a feminității, pe care un critic de talia lui Gilbert Durand o vedea, semnificativ, drept cea mai radicală formă a alterității. Câteva dintre ele se și construiesc, din acest motiv, ca descripții expresive ale feminității dintotdeauna, doar întâmplător încarnate în iubita poetului: "iubita are nurii expresivi/ ca o sonată beethoveniană/ cu sâni și șolduri de statuie/ pare o statuie chtoniană/ ea se exprimă liber și carnal/ mater genitrix și Beatrice" Desigur că
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cerului), cât și terestrul amorțit de impietate, conservându-și amintirea nostalgic îndurerată a unui timp al beatitudinii și statorniciei. În cicluri precum noapte la persoana întâi din Agenția... , elegii boppardiene și triunghiuri cu pupila albastră din volumul cu același titlu, descripția urmărește de regulă resturile acestuia într-un univers maculat chiar atunci când e lipsit de prezența umanului: "în cetatea de cuarț/ toamna a răstignit/ răsăritul/ până i s-au nisipit falangele/ izvorâtor cearcăn de lumină/ îmbrățișează somnul canarului/ nerostită poveste a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
X nu mănîncă o tartină în fiecare zi"). Între transformările complexe există transformări de aparență ("X [sau Y] pretinde că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), cunoaștere ("X [sau Y] știe că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), descripție ("X [sau Y] spune că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), supoziție ("X [sau Y] suspectează că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), subiectivizare ("X [sau Y] crede că X mănîncă o tartină în fiecare zi") și atitudine
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
finală, I. Scheffler, în contextul discuției despre modul în care pot fi legate noțiunile teleologice de cele cauzale, apreciază că există două strategii, una dintre ele (cea care are semnificație pentru discuția de față) constând în "interpretarea enunțurilor teleologice ca descripții ale comportamentului plastic sau autoreglat, comportament care în principiu este explicabil în termeni cauzali obișnuiți"143. Iar matematicianul și logicianul român Grigore Moisil, într-un studiu de filosofie a științei, socotește că finalitatea are "un înțeles pur de dependență de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
politica oficială, construite pe dihotomia maniheistă inerentă realismului socialist (nou-vechi, pozitiv-negativ, oameni noi-oameni vechi), primele romane ale lui P., Străinul (1955) și Setea (1958; Premiul de Stat), se disting, în producția industrioasă a timpului, prin însușiri autentic literare, precum expresivitatea descripțiilor, pregnanța unor situații, portretizarea caracterizantă, suculența graiului țărănesc ardelean și, în general, a vorbirii personajelor. Axat pe evoluția lui Andrei Sabin, vădit alter ego al autorului, elev eliminat din liceu pentru că, într-o teză, și-a exprimat protestul împotriva războiului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
simplitatea construcției cedează locul unor amplificări care angrenează atât personajele, cât și situațiile. Proza scurtă și primele romane au ca punct de plecare viața provinciei bănățene și ardelene, cu precădere ceea ce ține de contemporaneitatea autorului. Uzând mai cu seamă de descripții și de notații rapide, prozatorul pare a prelua mijloacele artistice ale reportajului literar, accentuând însă asupra componentei psihologice a personajelor și lăsând în plan secund prezența socialului din reportaj. Mediile preferate sunt cele muncitorești și intelectuale, cele de nivel social
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285451_a_286780]
-
expresia cea mai scrută a gândirii și a sentimentului; b. nu se dialoghează; e. se exprimă doar esențele; c. nu există exces în narațiune, descriere etc. 6. finețea (sentimentelor, a strărilor sufletești etc.); 7. contemplativitatea îndeosebi în poezia lirică; 8. descripția fantastică a realului; îmbinarea realului cu fantasticul; 9. formele și structurile fixe; limbaj standard (stereotipiu basmului, începutul doinelor etc.); 10. alte elemente de stereotipie: un sistem prestabilit al mijloacelor de expresie: a. motive; e. reprezentări mitice; b. imagini; f. formule
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
comoara / În țarcuri făurite din colți zâmbați de stâncă”, sau din Bucegii, unde „Din Piatra Arsă până-n Omul, colan de munți se tot înșiră, / Cu late cefe sprijinite în cintra cerurilor goale”, când dinamice, fremătătoare, ca în Nori de vară. Descripția își însușește tehnici epice și cinematografice, proiectând elementele într-o învălmășire fantastică, analoagă celei din Prigoana lui Tudor Arghezi: „Sosesc cirezile de nori în goană [...]. / Buhai cu zimbri, junci cu vaci cât malul. / Și-nchise în oborul cerurilor late, / Năvalnicele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Dimineața femeia e găsită moartă (Farsa). Cuiva i se promite la un hotel internațional „o fată javaneză”, dar sub această denumire i se oferă o anume pernă (Fata din Java). Narațiunile de genul acesta includ situații comice sau dramatice, peisaje, descripții de mișcări ale naturii memorabile. Anecdotica e uneori cu tâlc. Improvizarea unui ospăț în plină stradă, din ceea ce nevoiașii dintr-o localitate aruncă în oală peste un bolovan pus la fiert, exemplifică urmările benefice ale oricărui act de solidaritate umană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
apare, de altfel, mai mult în afara întreprinderii, îndeosebi în familie, ca soț și tată. „Evenimentele” parcurse sunt o aniversare (împlinirea vârstei de patruzeci de ani), apoi o deplasare cu mașina în orașul natal, o excursie în Deltă. Aceste momente punctează descripția de tip naturalist a unui climat de existență banală, cu îndatoriri curente, vizite, conversații, îmbolnăviri, spitalizări, decese, căsătorii, nu fără ca naratorul să noteze și stări de conștiință ale personajului, precis circumstanțiate. SCRIERI: Ulise, alte întâmplări, București, 1976; Monologul de purpură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
Conceptul de strategie are un sens mai general sau global, prin el “înțelegem modalitatea în care un locutor (autor, orator) combină, în construcția sa discursivă, enunțurile în secvențe discursive, forme discursive raționale unele cu altele, tipurile de argumente, modalitățile de descripție și explicație, procedurile stilistice, astfel încât poate fi determinată o tonalitate dominantă a tipului de discurs propus în fața receptorului și se pot îndeplini cu profit maximal intențiile pentru care discursul a fost conceput”. (Sălăvăstru, 2001:121). Argumentarea ca fenomen discursiv se
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Garbo." Romancierul trebuie, în consecință, să îmbrace smokingul și costumul de baie, să frecventeze ringul și barul etc. Cartea nunții e, după opinia autorului, "un roman liric, la modul grec, luând ca model Daphnis și Chloe de Longos, Schematism psihologic, descripție de atmosferă, chiar elemente de o certă facilitate, în scopul petrecerii, erau prevăzute și păreau îngăduite într-o literatură stăpânită de proza lirică a lui Sadoveanu și în care paginile de savoare ale lui Damian Stănoiu sunt admise." Cartea e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pasăre zburătoare nu este, cămilă nu este, Struț aplos nu este, de aer nu este, de apă nu este", ci "traghelaful firii" din ambele monarhii. O călătorie fabuloasă pe apa Nilului în sus, făcută de Cămilă, e prilej de uimitoare descripții în caligrafie persană: "... Așa dară despre răsărit bălțile, munții și locul se avea; iară despre apus, adecă din cotro Nilul venea și anapetele bălților îngemănîndu-se se despărțea, într-alt chip era; că pre cât munții acei din stânga și din dreapta se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]