844 matches
-
187 171. Ce este indexarea precoordonatăl ...................... 188 172. Care este structura unei liste de descriptori? ..... 188 173. Care sunt simbolurile utilizate în indexare? ....... 189 174. Prezentați subdiviziunile de subiect ................... 190 175. De ce se ține cont în alcătuirea unei liste de descriptori? ..................................................... ...... 191 176. Cum se face alegerea descriptorilor de subiect? . 191 177. Care sunt documentele obligatorii pe care trebuie să le aibă un cititor pentru a frecventa o bibliotecă? ..................................................... ........................ 193 178. Menționați factorii care conduc la modernizarea și adaptarea activității unei
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
caracterizate de următoarele elemente componente (Constantin Cucoș, 2002): * modele și forme de realizare a evaluărilor: * modele tradiționale, standard sau convenționale; * modele complementare neconvenționale și nestandardizate; * metode și instrumente de evaluare: * metode și instrumente tradiționale; * metode și instrumente complementare; * notarea școlară; * descriptorii de performanțe; * proiectarea evaluării. Legând dimensiunea axiologică de cea teleologică a componentelor sale (obiective conținuturi metode), curriculum se concentrează pe obiective ce se realizează prin conținuturi de bază stabile și prin metode de predare-învățareevaluare flexibile și alternative. Probele și normele
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
procesul instructiv-educativ, cu accent pe tipurile de lecții ce se pretează cel mai bine disciplinei opționale “Abilități practice prin tehnica origami”. De asemenea, se prezintă referiri metodologice privind evaluarea elevilor la aceste lecții, punctându-se aspectele noi ca: standarde și descriptori de performanță, acordarea de calificative. Pentru exemplificarea aspectelor prezentate, capitolul cuprinde și modele de proiecte de tehnologie didactică pentru lecții de formare de priceperi și deprinderi, respectiv de evaluare. În elaborarea lucrării am încercat să valorific experiența practică dobândită în urma
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
elaborării criteriilor de evaluare. Intervine aici o trăsătură dominantă a reformei curriculare a învățământului primar românesc, anume aprecierea rezultatelor activității elevilor prin acordarea de calificative.În cadrul acestui sistem de evaluare, “fiecărui calificativ îi corespunde un nivel de performanță detaliat prin descriptori de performanță atașați. Aceștia se stabilesc pornind de la indicii de satisfacere a obiectivului propus, care permit o evaluare gradată”[19]. Aspectele pozitive și constructive ale evaluării de tip descriptiv sunt: - oferă evaluării un caracter preponderent creativ; - provoacă la elevi eforturi
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
o evaluare gradată”[19]. Aspectele pozitive și constructive ale evaluării de tip descriptiv sunt: - oferă evaluării un caracter preponderent creativ; - provoacă la elevi eforturi conștiente (pornind de la ideea că elevii și părinții acestora sunt informați referitor la competențele prevăzute în descriptori); - prezintă transparență, indicând clar treptele ce trebuie parcurse pentru atingerea performanței maxime. Descriptorii sunt concepuți pentru trei niveluri de performanță: minim, mediu și maxim. Situarea “competenței” elevului sub nivelul minimal conduce la stabilirea calificativului “Insuficient” (I). Ministerul Educației Naționale, prin
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
Ministerul Educației Naționale, prin Serviciul Național de Evaluare și Examinare a elaborat și transmis și metodologia acordării calificativului “Excelent”, metodologie ce cuprinde criterii exacte, condiții ce trebuie respectate pentru acordarea/obținerea acestui calificativ. Mai mult, s-au formulat modele de descriptori de performanță - la nivel de disciplină și de an de studiu - care să justifice atingerea acestui nivel superior. Maniera actuală a învățământului românesc este una în care elevului trebuie să i se ofere toate șansele pentru atingerea unor performanțe cât
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
ultimul rând, până la evaluare. Se va urmări nu aprobarea, stimularea răspunsurilor pozitive. Aceste aspecte sunt surprinse în afirmația lui Emerson: “Individul trebuie evaluat în momentele lui cele mai bune”. La o evaluare curentă, a performanțelor minimale în practicarea tehnicii origami, descriptorii de performanță vor viza aspecte punctuale, măsurabile prin compararea produsului realizat de elevi cu lucrarea oferită ca model. În momentul în care se vizează evaluarea performanțelor cu grad sporit de creativitate, în care strategia didactică este una de conlucrare, elevii
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
în cadrul grupului. Pentru participarea activă a elevilor la procesul de apreciere și evaluare a lucrărilor, se impune cunoașterea de către aceștia a descriptorilor de performanță ce stau la baza acordării calificativelor. Este evident că nu li se vor expune efectiv descriptorii în forma în care sunt ei elaborați, limbajul nefiindu-le accesibil. Ei vor fi “traduși” în termeni simpli, la nivelul de înțelegere al școlarilor, transformați în criterii precise, punctuale, pe care identificându-le, ei să le coreleze cu unul sau
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
în aceste ore de opțional; - flexibilitatea în evaluare este esențială pentru formarea la elevi a unei atitudini creatoare, a întăririi încrederii în sine, a încurajării acestora să participe activ la activitate; - aspectele de noutate în privința evaluării sunt standardele de performanță, descriptorii de performanță și calificativele (la învățământul primar); - standardele de performanță oferă repere orientative în legătură cu nivelul ce trebuie atins de elevi într-un domeniu, la sfârșitul unei perioade de studiu (an școlar, ciclu curricular); - descriptorii de performanță sunt formulări
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
sunt standardele de performanță, descriptorii de performanță și calificativele (la învățământul primar); - standardele de performanță oferă repere orientative în legătură cu nivelul ce trebuie atins de elevi într-un domeniu, la sfârșitul unei perioade de studiu (an școlar, ciclu curricular); - descriptorii de performanță sunt formulări ale competențelor concrete ce trebuie atinse de către școlar la capătul unei experiențe de învățare de durată mai scurtă (lecție, capitol, unitate de învățare); - descriptorii se formulează pentru trei niveluri de competențe, corespunzătoare calificativelor FB, B și
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
un domeniu, la sfârșitul unei perioade de studiu (an școlar, ciclu curricular); - descriptorii de performanță sunt formulări ale competențelor concrete ce trebuie atinse de către școlar la capătul unei experiențe de învățare de durată mai scurtă (lecție, capitol, unitate de învățare); - descriptorii se formulează pentru trei niveluri de competențe, corespunzătoare calificativelor FB, B și S; calificativul I este corelat cu situarea competenței/comportamentului elevului sub nivelul minim de performanță; - orele de “Abilități practice prin tehnica origami” oferă un cadru propice formării la
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
în sub-părți într-un parcurs care merge de la bază spre vîrf, oprindu-se rînd pe rînd la cele trei etaje semnalate de organizatorii mai întîi, apoi, și în sfîrșit. Descrierea trece prin două moduri principale de prezentare determinate de atitudinea descriptorului (Vogeler 1992): descriere perceptuală exemplificată prin "se vedea un amoraș" de la sfîrșitul lui T46; descriptorul poate să vadă, să audă, să atingă, să simtă sau chiar să guste, așa cum vom vedea în poemul T80 din cap. 6; descriere epistemică (descriptorul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
rînd la cele trei etaje semnalate de organizatorii mai întîi, apoi, și în sfîrșit. Descrierea trece prin două moduri principale de prezentare determinate de atitudinea descriptorului (Vogeler 1992): descriere perceptuală exemplificată prin "se vedea un amoraș" de la sfîrșitul lui T46; descriptorul poate să vadă, să audă, să atingă, să simtă sau chiar să guste, așa cum vom vedea în poemul T80 din cap. 6; descriere epistemică (descriptorul posedă anumite cunoștințe), exemplificată cu "după cît îmi aduc eu aminte" și "Tom Jarndyce știe
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
descriptorului (Vogeler 1992): descriere perceptuală exemplificată prin "se vedea un amoraș" de la sfîrșitul lui T46; descriptorul poate să vadă, să audă, să atingă, să simtă sau chiar să guste, așa cum vom vedea în poemul T80 din cap. 6; descriere epistemică (descriptorul posedă anumite cunoștințe), exemplificată cu "după cît îmi aduc eu aminte" și "Tom Jarndyce știe precis mai multe..." din T67. Combinarea celor două moduri de asumare a descrierii permite descrierea fără a vedea, descrierea fără a (re)cunoaște, descrierea după
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de a defini a priori un sistem de constrângeri referitoare la producția și la receptarea operelor: când citim Cinna, citim de asemenea o tragedie clasică. La aceste ethosuri "generice" trimite indirect P. Hamon când opune "imaginea" "povestitorului" cu cea a "descriptorului". Pentru el, povestitorul "este un personaj mai degrabă masculin, mai degrabă truculent, care știe să trăiască, dezinteresat, sociabil, amabil și vorbăreț [...], personaj perfect în rolul de unchi sau de bunic binevoitor". În schimb, descriptorul "stă mai degrabă de partea savanților
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
opune "imaginea" "povestitorului" cu cea a "descriptorului". Pentru el, povestitorul "este un personaj mai degrabă masculin, mai degrabă truculent, care știe să trăiască, dezinteresat, sociabil, amabil și vorbăreț [...], personaj perfect în rolul de unchi sau de bunic binevoitor". În schimb, descriptorul "stă mai degrabă de partea savanților austeri care nu au harul vorbii, a oamenilor de știință închiși în laborator, a cărților, în măsura în care ele se opun vieții, a cunoștințelor înmagazinate, în măsura în care ele se opun imaginației vii"156. Această distincție dintre "locutorul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
simplu, al cărei erou este eu, și nu dublul său negativ, Piciul. ▪ 3.2 Tema-titlu este dată începând cu prima frază: casa despre care i se vorbise. Această temă-titlu este analizată mai întâi sub forma o fațadă de piatră albă; descriptorul distinge apoi două părți: ceea se găsește în partea de sus a acestei fațade și ceea ce se află în partea sa inferioară. Tema-titlu este în final recapitulată de toate, apoi de casa aceasta restaurată, asociată unui comentariu al naratorului: introducerea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
procesul instructiv-educativ, cu accent pe tipurile de lecții ce se pretează cel mai bine disciplinei opționale “Abilități practice prin tehnica origami”. De asemenea, se prezintă referiri metodologice privind evaluarea elevilor la aceste lecții, punctându-se aspectele noi ca: standarde și descriptori de performanță, acordarea de calificative. Pentru exemplificarea aspectelor prezentate, capitolul cuprinde și modele de proiecte de tehnologie didactică pentru lecții de formare de priceperi și deprinderi, respectiv de evaluare. În elaborarea lucrării am încercat să valorific experiența practică dobândită în urma
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
elaborării criteriilor de evaluare. Intervine aici o trăsătură dominantă a reformei curriculare a învățământului primar românesc, anume aprecierea rezultatelor activității elevilor prin acordarea de calificative.În cadrul acestui sistem de evaluare, “fiecărui calificativ îi corespunde un nivel de performanță detaliat prin descriptori de performanță atașați. Aceștia se stabilesc pornind de la indicii de satisfacere a obiectivului propus, care permit o evaluare gradată”[19]. Aspectele pozitive și constructive ale evaluării de tip descriptiv sunt: oferă evaluării un caracter preponderent creativ; provoacă la elevi eforturi
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
o evaluare gradată”[19]. Aspectele pozitive și constructive ale evaluării de tip descriptiv sunt: oferă evaluării un caracter preponderent creativ; provoacă la elevi eforturi conștiente (pornind de la ideea că elevii și părinții acestora sunt informați referitor la competențele prevăzute în descriptori); prezintă transparență, indicând clar treptele ce trebuie parcurse pentru atingerea performanței maxime. Descriptorii sunt concepuți pentru trei niveluri de performanță: minim, mediu și maxim. Fiecărui nivel îi corespunde un calificativ: minim Suficient (S) mediu Bine (B) maxim Foarte bine (FB
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
Ministerul Educației Naționale, prin Serviciul Național de Evaluare și Examinare a elaborat și transmis și metodologia acordării calificativului “Excelent”, metodologie ce cuprinde criterii exacte, condiții ce trebuie respectate pentru acordarea/obținerea acestui calificativ. Mai mult, s-au formulat modele de descriptori de performanță - la nivel de disciplină și de an de studiu - care să justifice atingerea acestui nivel superior. Maniera actuală a învățământului românesc este una în care elevului trebuie să i se ofere toate șansele pentru atingerea unor performanțe cât
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
copiilor în cadrul grupului. Pentru participarea activă a elevilor la procesul de apreciere și evaluare a lucrărilor, se impune cunoașterea de către aceștia a descriptorilor de performanță ce stau la baza acordării calificativelor. Este evident că nu li se vor expune efectiv descriptorii în forma în care sunt ei elaborați, limbajul nefiindu-le accesibil. Ei vor fi “traduși” în termeni simpli, la nivelul de înțelegere al școlarilor, transformați în criterii precise, punctuale, pe care identificându-le, ei să le coreleze cu unul sau
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
în aceste ore de opțional; flexibilitatea în evaluare este esențială pentru formarea la elevi a unei atitudini creatoare, a întăririi încrederii în sine, a încurajării acestora să participe activ la activitate; aspectele de noutate în privința evaluării sunt standardele de performanță, descriptorii de performanță și calificativele (la învățământul primar); standardele de performanță oferă repere orientative în legătură cu nivelul ce trebuie atins de elevi într-un domeniu, la sfârșitul unei perioade de studiu (an școlar, ciclu curricular); descriptorii de performanță sunt formulări ale competențelor
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
în privința evaluării sunt standardele de performanță, descriptorii de performanță și calificativele (la învățământul primar); standardele de performanță oferă repere orientative în legătură cu nivelul ce trebuie atins de elevi într-un domeniu, la sfârșitul unei perioade de studiu (an școlar, ciclu curricular); descriptorii de performanță sunt formulări ale competențelor concrete ce trebuie atinse de către școlar la capătul unei experiențe de învățare de durată mai scurtă (lecție, capitol, unitate de învățare); descriptorii se formulează pentru trei niveluri de competențe, corespunzătoare calificativelor FB, B și
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
un domeniu, la sfârșitul unei perioade de studiu (an școlar, ciclu curricular); descriptorii de performanță sunt formulări ale competențelor concrete ce trebuie atinse de către școlar la capătul unei experiențe de învățare de durată mai scurtă (lecție, capitol, unitate de învățare); descriptorii se formulează pentru trei niveluri de competențe, corespunzătoare calificativelor FB, B și S; calificativul I este corelat cu situarea competenței/comportamentului elevului sub nivelul minim de performanță; orele de “Abilități practice prin tehnica origami” oferă un cadru propice formării la
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]