2,257 matches
-
aripilor de fluturi. Și tu ai descins ca o adiere și se se aprindea orizontul de văpaie și se depărta precum fata morgana, și vedeam malurile tărmurilor de nisip dezvelite de vânt. Și pe nisipuri fierbinți ca un cuptor treceau desculțe femeile frumoase cu ulcioare de lut arămiu pe umeri. Setea toropea insectele. Și in lumina palidă, lividă a amiezii, deodată inimile ne-au fluturat de bucurie ca niște drapele pocnind în vânt. Și te-ai alintat și ți-ai amânat
ÎN AṢTEPTAREA PLOILOR de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382904_a_384233]
-
CÂT POȚI FI DE FRUMOASĂ Autor: Daniel Dobrică Publicat în: Ediția nr. 2237 din 14 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Cât poți fi de frumoasă, minunea vieții mele! Vibrează ființa-n mine ca strunele chitării Când ne plimbăm de mână, desculți pe țărmul mării, Ești noaptea mea albastră, ești cerul meu cu stele! Ce minunat îți vine pe trup rochia albă Care-n bătaia brizei, pe coapse ți se zbate Ești raza de lumină ce-n zori la geam îmi bate
CÂT POŢI FI DE FRUMOASĂ de DANIEL DOBRICĂ în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382925_a_384254]
-
spălând cu ploaie vieți, și plouă, e furtună ...și bradul se despică, se-aprinde și se crapă ca un pahar de sticlă, un turn de mânăstire mai fumegă în noapte ducând spre cer păcatul purificat prin fapte de doi copii desculți ce-au amuțit de frică, ce plini de puritate întreaga scenă strică... Referință Bibliografică: CÂNTUL APUSULUI / Ana Podaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2158, Anul VI, 27 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ana Podaru : Toate Drepturile Rezervate
CÂNTUL APUSULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382939_a_384268]
-
unde deabușelea am plecat Unde copilăria noastră-i o comoară Este locul pitoresc din al meu/ tău sat. Este acolo unde miroase a primăvară Iar sărbătorile-s frumoase, ca nicăieri, Este locul de suflet din fiecare vară Mergând cu tălpile desculțe prin poeni. Este acolo unde cântă ciocârlia Curtea bunicilor era neîncăpătoare, Locul unde ne-am petrecut copilăria Prin nămeți până la brâu sau arșiță de soare. Este locul unde ne-am crescut copiii Și anii ni se adună-n buchete, Unde
ACASĂ... de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382931_a_384260]
-
nu are cine-l frământa, Macatele nu-și mai au locul de altădată țesute în război, cu trudă, de mâna ta. A nins ieri și ninge iar măicuță în mine ninge viscolit de două ierni, Cu tălpi de gând umblu desculță Cu dorul viscolit în troieni. Ochii tăi mă urmăresc în vise Spunând; - Ai grijă de tine fata mea Noi îngerii tăi te veghem din culise De aici din cer fetița ta,... și mama ta. Valentina Geambașu 26.11.2015, foto
A NINS MĂICUŢĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382998_a_384327]
-
pensie, am refuzat să mai iau ore pentru că nu mai sunt elevii de altădată. Cei de astăzi, dacă vor să ajungă ceva în viață, trebuie să asculte de părinți și de profesori și să muncească pe brânci. Ca elev mergeam desculț cu sapa-n spinare la prășit alături de frații mai mari și de părinți iar ca student mergeam cu ziua la cules struguri în via de la Șorogari, vis-a-vis de căminele studențești din Copou. Munca de orice fel înnobilează într-adevăr pe
CONVORBIRI: PETRUŞ ANDREI, CULTUL PENTRU MUNCĂ ȘI VALORILE NEAMULUI ROMÂNESC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383013_a_384342]
-
trăim fericiți în lumină. (Entropie)•Teleologia, sensul și scopul creației omului și lumii acesteia, nu este finalizarea procesului evolutiv de la materia moartă la ... XXI. PODUL DE LUMINẰ, de Marin Mihalache, publicat în Ediția nr. 2236 din 13 februarie 2017. Trecem desculți pe un pod de lumină Tălpile noastre s-aprinse de mers Ducem în spate-o desagă de tină In partea celaltă a unui nevăzut univers. Truda răpune pe rând câte unul Totuși noi mergem spre malul cel sfânt Ingerul nostru
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
departe și parcă-i nălucă E tot mai greu, tot mai greu de atins. Cerul se-ntunecă, fulgerul sparge Bolta’ norată de fum funeral Vai, nu se mai văd ale lumii catarge Și noi nu mai ajungem la mal. Trecem desculți pe un pod de lumină ... Citește mai mult Trecem desculți pe un pod de luminăTălpile noastre s-aprinse de mersDucem în spate-o desagă de tinăIn partea celaltă a unui nevăzut univers.Truda răpune pe rând câte unulTotuși noi mergem
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
mai greu de atins. Cerul se-ntunecă, fulgerul sparge Bolta’ norată de fum funeral Vai, nu se mai văd ale lumii catarge Și noi nu mai ajungem la mal. Trecem desculți pe un pod de lumină ... Citește mai mult Trecem desculți pe un pod de luminăTălpile noastre s-aprinse de mersDucem în spate-o desagă de tinăIn partea celaltă a unui nevăzut univers.Truda răpune pe rând câte unulTotuși noi mergem spre malul cel sfântIngerul nostru ne apără drumulși nu-i
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
urcăPe podul luminii aprinsțărmu-i departe și parcă-i nălucăE tot mai greu, tot mai greu de atins.Cerul se-ntunecă, fulgerul spargeBolta’ norată de fum funeralVai, nu se mai văd ale lumii catargeși noi nu mai ajungem la mal.Trecem desculți pe un pod de lumină... XXII. TEOLOGUMENA - DESPRE LIMITELE CUNOAȘTERII, de Marin Mihalache, publicat în Ediția nr. 2230 din 07 februarie 2017. S-a ajuns de mai mult timp la concluzia că nu există de fapt realitate, ci doar hermeneutică
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
-aș vorbi să țin timpul pe loc Se-asează noiembrie prin case și plouă Privesc prin ferestre al stropilor joc Când valsul culorilor prinde grăbit S-agite prin parcuri și frunze și flori Noi știm îmbatați că e timp de iubit Desculți, amețiți de-un arcuș de viori E-n noi întrebarea , ghicind adevărul În ochi saltă toamna, în suflet -lumina Dezleagă-mi, tu, toamnă și gandul și părul Și smulge-mi din piept și păcatul și vina Se-ntoarce natura cu
COPIII NEBUNI AI PENULTIMEI LUNI de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385336_a_386665]
-
Crucii, Nu am dorit să-ți fiu tovarăș! Acum, aștept să vii, Preablânde! Înfiorat-am tras zăvorul! Am așternut lumină-n casă; Doar să sosești, să-mi stâmperi dorul! Te chem să vii să-mi bați la ușă, Un cerșetor, desculț, flămând, Cu ... Citește mai mult Străine, mi-ai bătut la poartă,Umil, cu palme sângerânde;Înfrigurat sub ploaia rece,Flămând, cerșind un colț de pâine.Nu ți-am deschis, am tras zăvorul,Să nu-ți aud chemarea blândă! Dar n-
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
Crucii,Nu am dorit să-ți fiu tovarăș!Acum, aștept să vii, Preablânde!Înfiorat-am tras zăvorul! Am așternut lumină-n casă;Doar să sosești, să-mi stâmperi dorul!Te chem să vii să-mi bați la ușă,Un cerșetor, desculț, flămând,Cu ... VIII. AR TREBUI..., de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2289 din 07 aprilie 2017. Ar trebui, smochinul Uscat și fără aripi, Să înfrunzească, toamna, Când florile se duc. Din țarina aridă Să înfrățească bobul; Un lan
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
Evă,Cu aripi de argint;Un nou Eden, să fie,Înveșmântat în slavă!Să fie doar iubireși pace pe pământ!... IX. EU VOI PLECA, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2286 din 04 aprilie 2017. Eu voi pleca desculță, Spre zorii cei albaștri; M-așteaptă primăvara Cu dalbii ghiocei! M-așteaptă câmpul verde Înveșmântat în soare, Lumina dimineții, Parfum de flori de tei. Eu voi păși tăcută, Pe drumul către stele! Am adunat corole De crini și trandafiri. Pe
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
izvoare Vor fremăta sub ploi. Eu voi pleca în taină, Ca ziua ce se duce! Ca pasărea rănită, În zbor spre nicăieri! Mă va-nsoți parfumul De toamnă rumenită, Argintul dimineții Cu brumă și tristeți. Citește mai mult Eu voi pleca desculță,Spre zorii cei albaștri;M-așteaptă primăvaraCu dalbii ghiocei! M-așteaptă câmpul verde înveșmântat în soare,Lumina dimineții,Parfum de flori de tei.Eu voi păși tăcută,Pe drumul către stele! Am adunat coroleDe crini și trandafiri.Pe buza-mi
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
când vântul m-adia.Mi-ai pus dulceța verii, pe pleoapa ostenită;Nectar din floarea vieții,Pe buzele de jar.... XIII. CÂND VINE PRIMĂVARA, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2259 din 08 martie 2017. Când Primăvara vine Desculță, peste câmpuri, Râzând ca o copilă Cu pletele în vânt; Suavă, visătoare, Purtând în brațe, fire De galbene narcise Și palizi ghiocei. Tresaltă-ntreaga viață! Din lut răsare iarba, Iar mugurii pe ramuri Țâșnesc triumfători! Renaștem dimineată, Din neguri și
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
spună versuri mari, nescrise și o să vă răspundă prin tăcere. ea are-n rațiune manuscrise ce nu-ncap pe tărâmul astei ere. nu vă confisc cenaclul rațiunii. lăsați mari-popii să descânte psalmi. de pe la noi, spre tainele minunii, poeții lumii trec desculți și calmi... 30 iunie - 2015, pe la Montreal. Criticul și istoricul literar M.N. Rusu, redactor-șef, a subliniat activitatea jurnalistică a invitatei, precum și varietatea și diversitatea textelor pe care aceasta le-a tradus (poezie, romane, texte de sociologie, istorie, etc.). Dezvoltând
Întâlnirea literară cu scriitoarea Muguraș Maria Petrescu din România, la New York [Corola-blog/BlogPost/92504_a_93796]
-
care l-a calmat, certându-l: „Ce, ești nebun, pentru o bucată de piatră ești în stare să le i-ai oamenilor zilele?”. De atunci nu mai sărut mâna popii. Oamenii pe timpurile acelea erau foarte credincioși. Pe jos și desculț mergeau la Mănăstirea Putna să se roage și să se închine, își puneau în traistă o bucată de mămăligă și brânză și porneau de cu seară. Pe atunci, cu excepția hramului și jocului pe toloacă, nu se prea organizau alte sărbători
„SUNTEM ROMÂNI, NU „MOLDOVENI” ( II ) [Corola-blog/BlogPost/92935_a_94227]
-
de durere, a evocat drumul spinos al consătenilor săi - Constantin Isac, care a avut norocul să se salveze din masacrul din februarie 1941 de la Lunca, și al lui Florea Sainciuc, deportați apoi în Rusia, în ținutul Krasnodar: „Flămânzi, goi și desculți, au fost impuși la munci grele, la tăiat și adunat trestii din mlaștini. Salvarea lor a fost Constantin, care era mai în vârstă și cunoștea puțin rusa. Munceau alături de ei și câțiva băștinași, care le-au spus că dacă mai
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > ZÂMBET DE IARNĂ Autor: Valentina Geambașu Publicat în: Ediția nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului ZÂMBET DE IARNĂ Desculță de așteptări caut colțul ierbii În iarna cu chiciură pe ram, În tăcere ascult cum se-ngână cerbii Când țurțurii dezgoliți mustesc la geam. Clipe haotice se zvârcolesc în iarna albă Prin gânduri răvășite în besmetice căutări, Cu vise înșir
ZÂMBET DE IARNĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383177_a_384506]
-
ceva anume - accidentări, schimbări providențiale de jucători, fenomene meteorologice sau intervenții ale arbitrului -, Începe să se aleagă praful de marșul triumfal al favoriților. Împotriva cursului jocului, ei primesc un gol care, În tribune, strârnește zâmbete condescendente: mare prostie au făcut desculții ăia, numai bine că i-au supărat pe-ai noștri, care or să le mai dea patru, ca să-i Învețe minte! Dar, stupefacție: desculții Înviază miraculos și mai marchează o dată, și Încă o dată, după care, spre consternarea stadionului amuțit, reușesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
cursului jocului, ei primesc un gol care, În tribune, strârnește zâmbete condescendente: mare prostie au făcut desculții ăia, numai bine că i-au supărat pe-ai noștri, care or să le mai dea patru, ca să-i Învețe minte! Dar, stupefacție: desculții Înviază miraculos și mai marchează o dată, și Încă o dată, după care, spre consternarea stadionului amuțit, reușesc să Înscrie golul egalizator. Recuperează Întreg handicapul, În aparență insurmontabil, ba, Într-un final de infarct, cum zic comentatorii de fotbal, Își trec În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
o noapte interminabilă în timpul căreia italianul mulțumi din suflet că lăsaseră în urmă munții și intraseră în erg, deoarece odată cu înserarea și când nisipul începu să se răcească, putu să-și scoată pantofii rupți, care îl deranjau, și să meargă desculț cu riscul de a călca pe un scorpion. Ultimii kilometri îi făcu aproape târându-și picioarele însângerate, ce păreau să cântărească mai mult decât restul corpului - și când, în sfârșit, se prăbuși în cortul cel mare, avu senzația că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
la masa de scris și aștepți să se arate marginile unui imperiu agonizînd de la Începutul lumii Într-o placentă. El bătea kilometri Întregi Într-un oraș levantin cu mahalale sordide, cu femei grase, cu mustării și cu braga, cu copii desculți, pășea șovăielnic ca un intrus În halele asurzitoare ale uzinei de autobuze, ale bumbăcăriilor, În aerul greu, irespirabil, al fabricii de anvelope, În cîrciumile mucede de la barieră, unde pe tejghele mai stau și azi Înșirate cîteva țoiuri ciobite pe gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mă mai terorizeze cu animismul ăsta deșănțat parcă o aud pe mama mare stelele sînt ochii lui Dumnezeu văd pînă și ce faci În somn și eu mi le și Închipuiam acolo sus zgîindu-se la mine cum alergam În vis desculță și numai În cămașă pe balustrada balconului care nu se mai termina ca podul de la Cerna Vodă și un bărbat de fier m-a prins În brațe și eu m-am zbătut să scap dar jos era prăpastia și m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]