512 matches
-
despre Poezia poporală, rostit cu ocazia primirii prozatorului în Academia Română („Sadoveanu la Academie“, nr. 43): „După aproape un sfert de veac de muncă literară, Sadoveanu dovedește, fără să se renege, că e capabil de înnoiri. Fără să se renege, căci desfundă mai departe drumul virgin, ales. Viața lui de explorator al sufletului popular, cadru care închide în straturi trecutul și încolțește cu frăgezimi naive viitorul, e plină de surprinderi rare și de preț”. Avem, așadar, o imagine a tradiției dinamice, „explorate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Soporan... Ce să-i mai dea, Vergilică, ăstuia, când el are afcerea lui de-a pus-o pe picioare, acolo în Sudica aia?! Dacă vrea, cumpără tot orașul, cu Goncea cu tot. Înțelegi? Aur dacic la greul afacerii! Și văru-su desfundă privăți. Asta-i istoria, nu? Vergilică îl privea holbat. - Adică vreți să spuneți că... Păi îl cunoașteți doar pe Tomnea, ce tot o mai amețiți acuma, cu filmul de la capătul vieții. Că doar el e profesorul care... Nu eram p
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Matale cu o deplasare regulamentară la Sudica, io fac puțină popreală și totul se aranjează. Nu s-a meritat? Aulius dădu să se ridice. Nu-i ieși decât un horcăit și mai adânc decât cel dintr-un paragraf anterior. Se desfundase cine știe ce hău și se revărsa acum magma. - Măi Verginel, uite mă, că nu vezi nimic când mori. Vezi un căcănar cum scoate din privată ciozvârte dintr-un om. Și nici nu se miră nenorocitul de cele scoase. Ca și cum toată viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
bun agent de curățare, îi răspunsese Jake zâmbind. A venit vremea să adoptăm o abordare mai etică în ceea ce privește gospodăria. Alice îi aruncase o privire goală. Poți să-l combini cu oțet alb și să-l folosești ca să parfumezi covoarele, ca să desfunzi țevi sau ca să freci obiectele din oțel inoxidabil, și toate astea fără să produci suferințe planetei, așa cum fac produsele de curățat convenționale. Apoi Jake se strâmbase. —Pe tine nu te îngrijorează tot clorul ăla care curge prin țevile noastre? Alice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
nămeți. - Acum, iarna s-a mai potolit... deși, încă-i tot ”tare”, pentru început de martie! Își zise el. Primele zile ale ”babelor” au fost urâte, dar lapovița a mai topit din stratul de zăpadă și străzile s-au mai desfundat. - Mâine, Duminică, voi merge la cimitir! murmură Iorgu, uitându-se pe fereastra. Vântul adia în falduri perdeaua. Iarna de afară îl întâmpină rece, argintie, strălucitoare... Un vânt subțire, ascuțit, îi tăie iute fața și scutură țurțurii cenușii de pe copacii din fața
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
întâlnea duminica la biserică, la sfânta Liturghie, a sfătuit-o să facă băi calde cu tărâțe de grâu, să stea în aburul lor cam o jumătate de oră, în fiecare zi, cu rugăciuni seara și dimineța. Astfel i se vor desfunda trompele fiindcă și ei i s-a întâmplat această minune.După un an de zile de ‚tratament “ și cu rugăciuni în fiecare zi, a rămas însărcinată, aducând mare bucurie în casă iar Gheorghe a fost în al noulea cer. Dar
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
păreau făcute. 37 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI - Mîncărica-i fudulie... Băutura-i temelie! vărsă nițică înțelepciune cel cu clop, învăluindu-și partenerul într-un nor de stropi fini de salivă. - Dacă ești damigeană, te descălțăm! Dacă ești sticlă, te desfundăm! Dar dacă ești bidon, te deșurubăm! lătră și primul, deșiratul, cel se numea Chiose. - Bă Chiose nehalit, dacă punem botul pe ceva pahardit... la banchetul ăsta unde ne-ai adus tu... se înduioșă anticipativ negriciosul. Ca mâine te iau și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
săpat niște șanțuri, de putea să se plimbe metroul prin ele și să intri în ele pîn' la perciuni... După ce-am scăpat noi de acolo, a angajat niște gudulani maramureșeni, oameni râioși la muncă, care-n două mișcări au desfundat străduțele, au fleorțăit ogrăzile, au șubrezit fundațiile și i-au înconjurat vrăjitoarei gospodăria cu trei seturi de tranșee... Cataroiul deșirat nu mai rezistă. 57 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Pe întortocheatul canal format din holuri și cămăruțe al etajului
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
-mă unde și-a înțărcat dracul copiii! Au fript-o normal, încă jumătate de oră, prin babilonia și prăfăria întregului centru istoric al Bucureștilor. Genel resimțea persistent cum limba solzoasă a Procletului îi linsese cornetele osoase ale cavității nazale, îi desfundase sinusurile și canalele, îi ondulase cartilagiile. Și, ieșindu-i pe partea cealaltă, i se așezase, mușchi tegumentos, să zacă alături de limba sa, precum doi dulăi somnoroși, pe planșeul vascularizat al cavității bucale. Pe la ora 15,20, Ho diábolos îl mână
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în afară de dumneata, nu poate moșteni nimic. Este o seară binecuvântată, în care vom savura și noi un Dali veritabil... Se conformă, bombăni, tîrî muntele de relicve până pe carapacea, între timp debarasată, a măsuței ovale. În salon, luat aproape pe sus, desfundară șampanie, fu, în repetate rânduri, pieptănat cu degetele și pupat, desigilară coletul. Tabloul părea într-adevăr un Dali. Bău cam în silă. Din când în când, sictirit și dezorganizat, dar tot neîndoindu- se, în adâncurile sufletului său, că i se
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ochii tăi!” - notează memorialistul. Soluția este evaziunea, fuga continuă, căutarea unui adăpost comod, cald. O soluție ce nu angajează totuși literatura. Literatura redevine o preocupare numai În sezonul hibernării. Aici poetul se retrage În „odaia Încălzită” și drumurile fanteziei se desfundă pe măsură ce drumurile reale sînt acoperite de zăpadă. La adăpost de frig, de vînt, de ploaia nesuferită, de o natură, altfel zis, ostilă, poetul poate să se gîndească la o natură În straie de sărbătoare. Scrisul se prefigurează, astfel, ca o
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Aici de pofte rele sînt ochii toți aprinși, Acolo curge sînge, acolo-s ochii stinși, Căci astăzi celebrează lehimea-n sărbătoare Victoria dorită a zilei viitoare! Ostașii pretutindeni formați În dese grupe Frig boi Întregi, rup cărnuri ca lupii flămînziți, Desfundă largi antale, beu lacom fără cupe, Se ceartă, rîd În hohot și urlă răgușiți. Ca dînșii, cîni de lagăr la praznic luînd parte, Schelălăiesc sălbatic, rod oasele deoparte, În mijlocul orgiei turbate ce tot crește; Iar printre cîni și oameni pe
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sau cercarea de voroavă asupra omului”. El exprimă prin intermediul acestui model sentimentul vastității universului, a facerii și desfacerii lumilor. Unele formule sînt, În limba puțină a lui Conachi, memorabile: „rînduiala crugurilor călătoare”, „ori ceriurile În clătire și gata să se desfunde /, ori frageda trestioară după vînturi cum să pleacă, / ori lumile totodată În noian să se prefacă” etc. Omul este „craiul lumii” și, chiar dacă orgoliul Îl poate pierde, omul are revelația condiției sale. Erosul, cînd apare, i-o adîncește. Ceva măreț
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
refer la ăia bolnavi, în sufletele cărora clocotește răul. Până când bulbucii ajung la beregată și atunci omul ori lovește, ori se sufocă. În toată duhoarea asta de ciudățenii, înjurătura e ca și cum ai deschide fereastra, să intre aer proaspăt. Ea îți desfundă gâlgâiala din beregată și poți din nou să respiri. Răul e luat pe nepregătite. Cum s-ar zice, înjurătura e terapie. O luptă pentru pace. Și cum e lupta asta ? Cum îi dezarmezi pe ceilalți ? — Provocându-i. La fiecare om
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în vreun morman de origine incertă. Iar dacă privea în jos, tupilându-se ori sărind, cu mersul piticului ori pasul gigantului, după cum arătau formele de relief, risca să primească în moalele capului o găleată de lături. Cum mijlocul străzii era desfundat, Maca o luă pe lângă ziduri. Făcu două salturi ce se dovediră prea puțin inspirate, căci scândura pe care nimeri împroșcă în cele patru zări stropi de noroi amestecat cu var. Holul avea o lumină bolnăvicioasă, ce mirosea a ou clocit
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
broaștei. Deschizând brusc ușa, văzu pe guvernanta lui, care, neputând să fugă la vreme, se făcea a mătura pe jos. Aceasta, întîmpinînd în observațiile ei pe gaura cheii aceeași obturație, crezând că a intrat ceva în broască, încercase s-o desfunde. Hagienuș nu se scandaliza de asemenea spionări și nu se rușina când era surprins el însuși G. Călinescu asupra faptului. Cărțile nu satisfăceau toată setea de moțiune sufletească a lui Hagienuș, care căuta evenimente în viața de toate zilele, mărindu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ce se reține 2-5 minute, după care se Înghite. Cea mai bună miere este cea cristalizată. Desfundarea nărilor se poate realiza și cu apă caldă sărată, care se aspiră pe nas și se scoate pe gură. Deasemeni, nările pot fi desfundate și cu bicarbonat de sodiu dizolvat În apă călduță, astfel: soluția se pune Într-o farfurie În care se bagă nasul complet și se inspiră până ce apa trece În gură, după care se aruncă afară. Tratamentul se face de 2
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
tomberon, plus remorcă sau gunoieră cu alți 3-4 ^ alte cheltuieli necunoscute privitorului... nu-s milioane de lei pentru câteva grame de frunze uscate ? Prețul de cost al acestora poate fi întrecut doar de kilogramele de pământ scoase din șanțurile mereu desfundate de primării dar nu și de lopețile de zăpadă aruncată lângă carosabil ! Am susținut întotdeauna necesitatea ajutorării nevolnicilor (nevoiași - fără putere de muncă) dar și pârjolul prin fonduri pentru acest motiv trebuie să ne dea de gândit. Când îi văd
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ce căuta în sfera activității educative. DĂSCĂLIȚA Drumul până la școala din cătunul de peste deal nu măsoară mulți kilometri. Or fi vreo trei, poate ceva mai mult sau mai puțin, însă e greu de parcurs. Brăzdat adânc de roțile tractoarelor, este desfundat și hleios, în anotimpurile cu ploi și acoperit de un strat gros de praf, în lunile secetoase. Tânăra despre care este vorba în cele ce urmează a absolvit școala normală cu un an în urmă și, după promovarea concursului de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
zece elevi, aparținând aceleași generații. Îmi place să cred că satul meu era unul dintre puținele care, în acea vreme, dădea un număr atât de mare de intelectuali. Pe atunci, principalul drum de legătură a satului Dorobanți cu orașul era desfundat în anotimpurile cu ploi și căruțele intrau în glod până la butuci, ceea ce făcea ca deplasarea sătenilor la oraș să se facă mai mult pe jos. Dacă plecai cu unu, două ceasuri înainte de ivirea zorilor și dacă erai sprinten la mers
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ca gloanțele". Un diluviu bestial completează orchestra haosului, imprimând velocitate extremă sarabandei: "lighioanele încep să chelălăie și să urle cumplit. Lupii se reped la vale nebunește, luând vulpile în picioare și amestecându-le cu pământul; iar cerbii sar în lături, desfundând cu coarnele stufișul". Toată această magmă însuflețită își încetează, brusc, alunecarea, diseminându-se în coasta unui deal abrupt: "Spuma lighioanelor se tăie în două, în trei și pieri în suciturile văii, iar Stoicea dădu fuga la adăpost într-o ocniță ivită
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
În comuna Bârzești, tineretul sătesc în număr de 30 tineri alături de vrâstnici au reparat șoseaua Bârzești-sat spre gară pe o distanță de 1.200 metri. 2) În comuna Brodoc tineretul sătesc în număr de 50 au reparat drumul prin sat desfundând șanțurile pe o distanță de circa 500 metri reparând în același timp și un podeț. 3) În comuna Telejna satul Măcrești, tineretul în număr de 12 au săpat o fântână din nou pe locul numit Turcești (??, greu lizibil în original
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
imaginat; cele două odăi pe care le ocupa la Patriarhia din Constantinopol preafericitul Hrisant Nottara al Ierusalimului fuseseră practic devastate. Pernele de mătase roșie cu broderie din fir de aur fuseseră spintecate cu iataganele, saltelele și ele fuseseră desfăcute, lăzile desfundate pe motiv că ar putea avea fund dublu, icoanele scoase din chivoturi, pereții palmă cu palmă ciocăniți și, unde li se păruseră că sună a gol, dezbrăcați de tencuială până la cărămidă, scrisorile răvășite, cărțile scoase din scoarțele lor cu o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și groși, adunați brusc deasupra dealurilor, se ciocnesc deasupra capetelor noastre și produc un întuneric profund. Fulgerele, loviturile de trăsnet se succed fără de răgaz; vântul suflă cu furie; mari cantități de grindină și de apă înghețată ne inundă. Drumurile erau desfundate din cauza torentelor, roțile erau înfundate în noroi până la butuc, caii refuzau să-și facă datoria și nu ne scoteau dintr-un făgaș decât pentru a ne băga în altul; surugii erau orbiți de fulgere și de grindină; apa ne șiroia
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
bucăți pe dedesupt Pășea trăgând piciorul, încet, dar pe-a lui față Zbura ca o lumină de glorie măreață, Și-n ochii lui de vultur, adânci, vioi și mari Treceau lucioase umbre de eroi legendari. Opinca-i era spartă, căciula desfund Dar fruntea lui de raze părea încoronată. Calică-i era haina, dar strălucea pe ea Și crucea „Sfântul Gheorghe” ș-a „României Stea”. Românul venea singur pe drumul plin de soare, Când iată că aude fanfare sunătoare Și vede de
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]