587 matches
-
în despicăturile care interesează în totalitate aparatul fono-articulator. Cel mai sensibil este sunetul prelinguo-supradental „s” ale cărei formații eronate sunt denumite sigmatisme și care sunt găsite într-un procent de 85,5%, respectiv 90,5% în cele două forme de despicături. Insuficiența velară ca și tulburările de ocluzie influențează asupra formării corecte a siflantei „s” care are multiple posibilități de sprijin lingual pe suprafața supradentală de articulare. Fenomenele dislalice sporesc pentru d, t, b, s, în despicăturile totale, se mențin la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cele două forme de despicături. Insuficiența velară ca și tulburările de ocluzie influențează asupra formării corecte a siflantei „s” care are multiple posibilități de sprijin lingual pe suprafața supradentală de articulare. Fenomenele dislalice sporesc pentru d, t, b, s, în despicăturile totale, se mențin la același nivel pentru t,z, în ambele forme de despicături (75%, 76%) scăzând pentru c în despicătura velară la 69% pentru ca să crească la aceeași consoană la 70% în despicăturile totale. Același fenomen se repetă întocmai pentru
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
formării corecte a siflantei „s” care are multiple posibilități de sprijin lingual pe suprafața supradentală de articulare. Fenomenele dislalice sporesc pentru d, t, b, s, în despicăturile totale, se mențin la același nivel pentru t,z, în ambele forme de despicături (75%, 76%) scăzând pentru c în despicătura velară la 69% pentru ca să crească la aceeași consoană la 70% în despicăturile totale. Același fenomen se repetă întocmai pentru fonemele g, p, v, f menținându-se pentru grupurile ce-ci, ge-gi, che-chi, ghe-ghi
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
multiple posibilități de sprijin lingual pe suprafața supradentală de articulare. Fenomenele dislalice sporesc pentru d, t, b, s, în despicăturile totale, se mențin la același nivel pentru t,z, în ambele forme de despicături (75%, 76%) scăzând pentru c în despicătura velară la 69% pentru ca să crească la aceeași consoană la 70% în despicăturile totale. Același fenomen se repetă întocmai pentru fonemele g, p, v, f menținându-se pentru grupurile ce-ci, ge-gi, che-chi, ghe-ghi în 70%. Fonema „r” este mai puțin
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sporesc pentru d, t, b, s, în despicăturile totale, se mențin la același nivel pentru t,z, în ambele forme de despicături (75%, 76%) scăzând pentru c în despicătura velară la 69% pentru ca să crească la aceeași consoană la 70% în despicăturile totale. Același fenomen se repetă întocmai pentru fonemele g, p, v, f menținându-se pentru grupurile ce-ci, ge-gi, che-chi, ghe-ghi în 70%. Fonema „r” este mai puțin dislalică în despicăturile parțiale ca în cele totale, dificultățile începând să crească
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
69% pentru ca să crească la aceeași consoană la 70% în despicăturile totale. Același fenomen se repetă întocmai pentru fonemele g, p, v, f menținându-se pentru grupurile ce-ci, ge-gi, che-chi, ghe-ghi în 70%. Fonema „r” este mai puțin dislalică în despicăturile parțiale ca în cele totale, dificultățile începând să crească odată cu fonema „v” până la 49% și respectiv, 51% în cele două forme anatomice și scad brusc până la 14% în ambele forme pentru consoana l, la 12% pentru h, la 5% pentru
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
v” până la 49% și respectiv, 51% în cele două forme anatomice și scad brusc până la 14% în ambele forme pentru consoana l, la 12% pentru h, la 5% pentru m și la 4 % pentru n. După cum reiese din grafic, forma despicăturii nu imprimă diferențe sensibile fonetismului, aproximativ paralel de la s la r cu mici diferențe procentuale și într-un paralelism perfect de la r la n ceea ce reflectă de fapt caracteristicile vorbirii rhinolalice în care suportul de emisie verbală îl formează consoanele
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cană este pronunțat -ană, cuvântul sanie este pronunțat -anie, ș.a.m.d. - În fenomenul de înlocuire se substituie o realizare fonetică imposibilă printr-o altă realizare organic posibilă și corectă și poartă numele de paralalie (para = în loc de). Specific paralaliei în despicăturile labio-maxilo-palatine este constanța elementului înlocuit în sistemul fonetic al subiectului respectiv, sunetul organic posibil luând locul celui imposibil de articulat fie după asemănare fonematică fie după asemănarea articulatorie, astfel „p” este adesea înlocuit cu „m”, „t” și „d” cu „r
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Cea mai frecventă omisiune ca formă dislalică se petrece în sfera consoanelor linguo-velare fără nici o diferență valorică în cele două forme de malformații, insuficiența velară determinând imposibilitatea pronunției consoanelor c-g (grafic 15). Valori crescute se înregistrează de asemenea în despicăturile totale unde se vede importanța arcadei dento-alveolare pentru consoanele t, t, r. Din punct de vedere fonetic interesant de semnalat este faptul că înlocuirile se produc mai mult în cazul elementelor fonetice linguodentale, linguo-palatale și linguo-velare a căror formă nu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
muscular. Această observație este de asemenea demnă de a fi luată în considerație privind metodologia corectivă. Fenomenul de substituire își plasează punctele cele mai înalte în sfera consoanelor r, j, g, z, b, d, la fel în ambele forme de despicături cu diferențe nesensibile, așa cum vedem din graficul nr. 16. Din punct de vedere fonetic ele prezintă unele dificultăți chiar în achiziția limbii la copilul normal și sunt realmente, în situația defectelor labio-velo-palatine, extrem de dificil de pronunțat. Ele sunt înlocuite cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
posibile după asemănarea auditivă sau articulatorie, sau prin acte de compensare în care intervin mișcările faringelui, ale laringelui, ale aripilor nasului, grimase ale feței. Din graficul 16 se poate remarca de asemenea că procentual toate valorile sunt mai ridicate în despicăturile totale decât în cele parțiale, dar cu diferențieri nesemnificative. Rezonanța nasală care predomină în rhinolalia de origine velopalatină nu afectează de obicei consoanele m, n, h, l, ele rămânând sprijinul de pronunție organic posibil pentru înlocuirea celorlalte consoane imposibil de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
b, dento-labiale f, v și linguo-dentale t, d, care cer un puternic suflu bucal cu explozie în partea anterioară a tractului vocal (Grafic 18). Ceea ce este important de semnalat, este faptul că deperdiția nasală are frecvențe valoric mai mari în despicăturile parțiale, aceasta fiind ușor atenuată în despicăturile totale prin defectele de buză, de prag narinar, de boltă, la nivelul cărora se pierde o mare cantitate de aer. În acest caz pronunția este compensată prin fenomene de nasonare, laringisare, faringisare, aducând
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
d, care cer un puternic suflu bucal cu explozie în partea anterioară a tractului vocal (Grafic 18). Ceea ce este important de semnalat, este faptul că deperdiția nasală are frecvențe valoric mai mari în despicăturile parțiale, aceasta fiind ușor atenuată în despicăturile totale prin defectele de buză, de prag narinar, de boltă, la nivelul cărora se pierde o mare cantitate de aer. În acest caz pronunția este compensată prin fenomene de nasonare, laringisare, faringisare, aducând vorbirii elemente parazitare care amplifică aspectul necomunicativ
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de nasonare, laringisare, faringisare, aducând vorbirii elemente parazitare care amplifică aspectul necomunicativ al mesajului transmis în astfel de condiții. Și din această ilustrare grafică deducem unele indicații terapeutice extrem de valoroase. Erorile de emisie ale siflantelor marchează valori procentuale ridicate în despicăturile totale, păstrând aceeași ordine a frecvenței în ambele forme (grafic 19). Procentele oarecum moderate explică faptul că acest fenomen nu este specific insuficienței velare ci tulburărilor de echilibru ocluzal pe care le întâlnim de fapt în despicătura de buză și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
procentuale ridicate în despicăturile totale, păstrând aceeași ordine a frecvenței în ambele forme (grafic 19). Procentele oarecum moderate explică faptul că acest fenomen nu este specific insuficienței velare ci tulburărilor de echilibru ocluzal pe care le întâlnim de fapt în despicătura de buză și de maxilar în care sigmatismul are o frecvență mai mare. De asemeni, pentru siflante există și alte posibilități de eroare, în cazul despicăturilor, deoarece sigmatismele apar ca formă de tranziție după operație, sau după reeducare. Sigmatismul nasal
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
insuficienței velare ci tulburărilor de echilibru ocluzal pe care le întâlnim de fapt în despicătura de buză și de maxilar în care sigmatismul are o frecvență mai mare. De asemeni, pentru siflante există și alte posibilități de eroare, în cazul despicăturilor, deoarece sigmatismele apar ca formă de tranziție după operație, sau după reeducare. Sigmatismul nasal se întâlnește mai frecvent și trebuie net diferențiat de suflul nasal sau deperdiția nasală, fapt de care trebuie să țină seama conduita noastră diagnozică, precum și cea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
tranziție după operație, sau după reeducare. Sigmatismul nasal se întâlnește mai frecvent și trebuie net diferențiat de suflul nasal sau deperdiția nasală, fapt de care trebuie să țină seama conduita noastră diagnozică, precum și cea terapeutică. Făcându-se procentajul pe totalul despicăturilor privind dislalia în rhinolalie, s-a extras ordinea consoanelor dislalice pentru limba română, comparată cu ordinea consoanelor dislalice dată de diferiți În limba rusă dificultățile încep de la consoana „r”, în timp ce în limba cehă acestea sfârșesc cu consoana „r” și încep
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Ordinea dificultăților în limba cehă și rusă ar putea scoate în evidență aceeași remarcă prin ocuparea acelorași locuri în această ordine de către consoanele „l”, „t” și cu aproximație de către consoanele „g” și „z”. Similititudinile cu privire la ordinea defectării consoanelor în cazul despicăturilor de boltă și văl palatin, demonstrează anumite caracteristici larg răspândite ale limbajului universal și sugerează că toate limbile naturale existente au o origine comună (Chomsky 1967, 1968). Foneticienii gestului gurii (Gordon W. H. et.al., 1973) și-au sprijinit tezele pentru
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
aceeași origine pregesturală și care ar fi condiționat vorbirea articulată mai direct decât vocalizările emoționale ale caracterelor primare neumane (Taylor, Holland și Wertheimer, citați în discuțiile purtate de Gordon) (73; p.5-32). În general, putem afirma că vorbirea copiilor cu despicături congenitale labio-maxilo-palatine se caracterizează printr-un sistem fonologic dislalic polimorf, pe un fond rhinolalic profund. În ceea ce privește ordinea în care consoanele devin dislalice, cele mai frecvent afectate sunt consoanele care au apărut mai târziu în filogeneza fonoarticulatorie. Această remarcă poate constitui
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Pentru elementele vocalice având p > 0,5 și știind că , am aplicat formula la datele statistice din tabelul nr.14, astfel: Gradul de organizare și progres: ceea ce reprezintă media „gradului de organizare și progres” pentru vocale în ambele forme de despicături. Sistemul consonantic este în realitate mult mai afectat decât cel vocalic, cantitatea de informație obținută se plasează la jumătate față de întreg și se raportează la datele statistice din tabelul nr.15, astfel : Gradul de organizare și progres Totalizând media gradului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în percepere. Mișcările efectuate în planul facial sunt mai ample decât cele din spațiul bucal și astfel vocalele sunt mai puțin dislalice decât consoanele deși acestea din urmă „au o mai mare importanță pentru comunicare!” (206; p.183). În cazul despicăturilor anterioare valoarea informațională a vocalelor rezultă din calculul energiilor informaționale, este mai scăzută decât în cazul despicăturilor posterioare din cauza cicatricii labiale unilaterale sau bilaterale complete sau incomplete și a despicăturii de maxilar care rămâne adesea nesuturată postoperator. Cu toate acestea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
vocalele sunt mai puțin dislalice decât consoanele deși acestea din urmă „au o mai mare importanță pentru comunicare!” (206; p.183). În cazul despicăturilor anterioare valoarea informațională a vocalelor rezultă din calculul energiilor informaționale, este mai scăzută decât în cazul despicăturilor posterioare din cauza cicatricii labiale unilaterale sau bilaterale complete sau incomplete și a despicăturii de maxilar care rămâne adesea nesuturată postoperator. Cu toate acestea suportul în vorbirea copilului rhinolalic îl formează vocalele prin care se păstrează muzicalitatea și tonalitatea expresiei precum și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mai mare importanță pentru comunicare!” (206; p.183). În cazul despicăturilor anterioare valoarea informațională a vocalelor rezultă din calculul energiilor informaționale, este mai scăzută decât în cazul despicăturilor posterioare din cauza cicatricii labiale unilaterale sau bilaterale complete sau incomplete și a despicăturii de maxilar care rămâne adesea nesuturată postoperator. Cu toate acestea suportul în vorbirea copilului rhinolalic îl formează vocalele prin care se păstrează muzicalitatea și tonalitatea expresiei precum și ritmul unităților verbale. Se întâlnesc cazuri în care vorbirea se efectuează exclusiv în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cazuri în care vorbirea se efectuează exclusiv în vocale eludând consoanele sau înlocuindu-le cu h, m și n. În asemenea situație, inteligibilitatea mesajului transmis se realizează numai din context. Se poate afirma cu certitudine că vorbirea copiilor operați pentru despicături congenitale labio-maxilo-palatine, înainte de reeducare fonetică, transmite un mesaj a cărui capacitate de informare este redusă la jumătate față de normal, socotind că „maximum de organizare și progres” în această situație este de 2 biți (213; p.20). Pe lângă aspectul practic al
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
anumită lipsă de antrenament a abilităților psihice, a mânuirii limbajului, ceea ce implică unele aspecte ale funcției mediatoare a limbajului în sistemul de comunicare. Se ridică problema importanței și necesității reeducării fonetice a vorbirii rhinodislalice specifice copiilor care se nasc cu despicături congenitale labio-maxilo-palatine în procesul interrelațional al nivelelor dezvoltării limbajului, printr-o metodologie adecvată la particularitățile psiho-individuale și de emisie sonoră, pentru a recupera la vârsta formării și dezvoltării limbajului latura cea mai importantă a exprimării verbale - fonetismul. PARTEA A III
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]