590 matches
-
în sfera conversațională (întrebare și răspuns); c) probă de recitare sau citire; d) proba de repetare a întrebărilor (117; p.177); e) înregistrare pe bandă de magnetofon; f) efectuarea de chimograme și sonograme. Negăsind o relație strictă între variantele formelor despicăturii și tulburările fonetice, acestea fiind determinate de o multitudine de factori, am luat în considerație defectele anatomice grupate în despicături totale și despicături parțiale (cele posterioare). De asemenea, în ceea ce privește sexul, inițial, nu s-au semnalat diferențieri fonetice. Ele încep să
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
177); e) înregistrare pe bandă de magnetofon; f) efectuarea de chimograme și sonograme. Negăsind o relație strictă între variantele formelor despicăturii și tulburările fonetice, acestea fiind determinate de o multitudine de factori, am luat în considerație defectele anatomice grupate în despicături totale și despicături parțiale (cele posterioare). De asemenea, în ceea ce privește sexul, inițial, nu s-au semnalat diferențieri fonetice. Ele încep să se schițeze în activitatea de reeducare, în competiția obținerii unei pronunții cât mai bune, unde fetele întrec băieții. Datele consemnate
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pe bandă de magnetofon; f) efectuarea de chimograme și sonograme. Negăsind o relație strictă între variantele formelor despicăturii și tulburările fonetice, acestea fiind determinate de o multitudine de factori, am luat în considerație defectele anatomice grupate în despicături totale și despicături parțiale (cele posterioare). De asemenea, în ceea ce privește sexul, inițial, nu s-au semnalat diferențieri fonetice. Ele încep să se schițeze în activitatea de reeducare, în competiția obținerii unei pronunții cât mai bune, unde fetele întrec băieții. Datele consemnate în fișele logopedice
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
au furnizat caracteristicile pronunției fiecărui fonem, înregistrându-se 27.000 situații fonetice obținute cu privire la cele două posibilități de rostire : corectă și incorectă. Din aceste date, cu ajutorul mașinii de calcul am extras: a) Ordinea și frecvența vocalelor dislalice pe forme de despicături; b) Ordinea și frecvența consoanelor dislalice pe forme de despicături; c) Frecvența fenomenului de omisie, substituire, deperdiție nasală, sigmatism în cele două forme de despicături; d) Erorile aceleași consoane pe forme de despicături; e) Ordinea frecvenței consoanelor dislalice pentru limba
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
situații fonetice obținute cu privire la cele două posibilități de rostire : corectă și incorectă. Din aceste date, cu ajutorul mașinii de calcul am extras: a) Ordinea și frecvența vocalelor dislalice pe forme de despicături; b) Ordinea și frecvența consoanelor dislalice pe forme de despicături; c) Frecvența fenomenului de omisie, substituire, deperdiție nasală, sigmatism în cele două forme de despicături; d) Erorile aceleași consoane pe forme de despicături; e) Ordinea frecvenței consoanelor dislalice pentru limba română, comparativ cu ordinea și frecvența demonstrată de alți autori
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cu ajutorul mașinii de calcul am extras: a) Ordinea și frecvența vocalelor dislalice pe forme de despicături; b) Ordinea și frecvența consoanelor dislalice pe forme de despicături; c) Frecvența fenomenului de omisie, substituire, deperdiție nasală, sigmatism în cele două forme de despicături; d) Erorile aceleași consoane pe forme de despicături; e) Ordinea frecvenței consoanelor dislalice pentru limba română, comparativ cu ordinea și frecvența demonstrată de alți autori pentru limba franceză, rusă, cehă și engleză în cazul aceleași logopatii (vezi grafic 19). Am
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și frecvența vocalelor dislalice pe forme de despicături; b) Ordinea și frecvența consoanelor dislalice pe forme de despicături; c) Frecvența fenomenului de omisie, substituire, deperdiție nasală, sigmatism în cele două forme de despicături; d) Erorile aceleași consoane pe forme de despicături; e) Ordinea frecvenței consoanelor dislalice pentru limba română, comparativ cu ordinea și frecvența demonstrată de alți autori pentru limba franceză, rusă, cehă și engleză în cazul aceleași logopatii (vezi grafic 19). Am acordat o atenție deosebită raportului cantitativ al unităților
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
consoanelor dislalice pentru limba română, comparativ cu ordinea și frecvența demonstrată de alți autori pentru limba franceză, rusă, cehă și engleză în cazul aceleași logopatii (vezi grafic 19). Am acordat o atenție deosebită raportului cantitativ al unităților vocale-consoane în funcție de forma despicăturii, luând în considerație abaterile de la coordonarea fonemelor într-o anumită poziție în cuvânt, aspect ce modifică cantitatea de informație pe fonem. Datele obținute au permis aprecierea cantității de foneme folosite eronat și contrariul lor, a cantității de foneme folosite corect
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de organizare și Rhinolalia și terapia ei, studii și cercetări 158 progres” (213; p.20-30), al sistemului fonemic în condițiile patologiei velare de origine congenitală. 5.2.a) Deși în majoritatea dislaliilor sunt afectate numai consoanele și foarte rar vocalele, despicăturile congenitale de buză și văl palatin modifică totuși și biomecanica vocalelor prin tulburarea mecanismelor elementare de respirație - suflu bucal, „coup de glotte”. Astfel, la 150 subiecți cu despicături totale, vocala „i” este alterată în 36%, vocala „o” și „u” în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Deși în majoritatea dislaliilor sunt afectate numai consoanele și foarte rar vocalele, despicăturile congenitale de buză și văl palatin modifică totuși și biomecanica vocalelor prin tulburarea mecanismelor elementare de respirație - suflu bucal, „coup de glotte”. Astfel, la 150 subiecți cu despicături totale, vocala „i” este alterată în 36%, vocala „o” și „u” în 24%, vocala „a” în 22%, menținându-se în despicăturile parțiale la valori ușor scăzute (tabel 14). Pronunția vocalelor este defectuoasă în funcție de gradul de deschidere, în ambele forme de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și biomecanica vocalelor prin tulburarea mecanismelor elementare de respirație - suflu bucal, „coup de glotte”. Astfel, la 150 subiecți cu despicături totale, vocala „i” este alterată în 36%, vocala „o” și „u” în 24%, vocala „a” în 22%, menținându-se în despicăturile parțiale la valori ușor scăzute (tabel 14). Pronunția vocalelor este defectuoasă în funcție de gradul de deschidere, în ambele forme de despicături păstrându-se același rang al formării eronate de la a la î, fiind avantajate vocalele nelabiale, simetria triunghiului gradului de deschidere
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
totale, vocala „i” este alterată în 36%, vocala „o” și „u” în 24%, vocala „a” în 22%, menținându-se în despicăturile parțiale la valori ușor scăzute (tabel 14). Pronunția vocalelor este defectuoasă în funcție de gradul de deschidere, în ambele forme de despicături păstrându-se același rang al formării eronate de la a la î, fiind avantajate vocalele nelabiale, simetria triunghiului gradului de deschidere fiind păstrată după cum reiese din graficul 13. Vocalele sunt dislalice într-un procent mai mare în despicăturile întinse totale, deoarece
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ambele forme de despicături păstrându-se același rang al formării eronate de la a la î, fiind avantajate vocalele nelabiale, simetria triunghiului gradului de deschidere fiind păstrată după cum reiese din graficul 13. Vocalele sunt dislalice într-un procent mai mare în despicăturile întinse totale, deoarece forma anatomică este modificată prin cicatricea postoperatorie la nivelul buzei superioare care nu reușește să efectueze tubul fonetic rotunjit și alungit necesar rezonanței orale și labiale. De remarcat este faptul că se mențin dificultățile de pronunție ale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dintre peretele posterior al faringelui și vălul palatin, punând în evidență astfel închiderea velofaringiană atât în vocale cât și în consoane. 5.2. b) În ceea ce privește emisia consonantică s-a extras din datele intabelate frecvența dificultăților de pronunție pe forme de despicături pentru fiecare sunet afectat, conform tabelului 15. În cazul subiecților noștri dislalia este generală sau complexă, polimorfă, toate sunetele fiind pronunțate defectuos în afară de m și n. Graficul 14 arată sugestiv creșterea dificultăților de pronunție prin adăugarea anomaliilor de creastă alveolară
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în afară de m și n. Graficul 14 arată sugestiv creșterea dificultăților de pronunție prin adăugarea anomaliilor de creastă alveolară, de maxilar, de poziție ale dinților pe arcadă, care măresc dificultățile de pronunție ale elementelor consonantice siflante, linguo-dentale, dento-labiale și bilabiale, în despicăturile care interesează în totalitate aparatul fono-articulator. Cel mai sensibil este sunetul prelinguo-supradental „s” ale cărei formații eronate sunt denumite sigmatisme și care sunt găsite într-un procent de 85,5%, respectiv 90,5% în cele două forme de despicături. Insuficiența
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în despicăturile care interesează în totalitate aparatul fono-articulator. Cel mai sensibil este sunetul prelinguo-supradental „s” ale cărei formații eronate sunt denumite sigmatisme și care sunt găsite într-un procent de 85,5%, respectiv 90,5% în cele două forme de despicături. Insuficiența velară ca și tulburările de ocluzie influențează asupra formării corecte a siflantei „s” care are multiple posibilități de sprijin lingual pe suprafața supradentală de articulare. Fenomenele dislalice sporesc pentru d, t, b, s, în despicăturile totale, se mențin la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cele două forme de despicături. Insuficiența velară ca și tulburările de ocluzie influențează asupra formării corecte a siflantei „s” care are multiple posibilități de sprijin lingual pe suprafața supradentală de articulare. Fenomenele dislalice sporesc pentru d, t, b, s, în despicăturile totale, se mențin la același nivel pentru t,z, în ambele forme de despicături (75%, 76%) scăzând pentru c în despicătura velară la 69% pentru ca să crească la aceeași consoană la 70% în despicăturile totale. Același fenomen se repetă întocmai pentru
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
formării corecte a siflantei „s” care are multiple posibilități de sprijin lingual pe suprafața supradentală de articulare. Fenomenele dislalice sporesc pentru d, t, b, s, în despicăturile totale, se mențin la același nivel pentru t,z, în ambele forme de despicături (75%, 76%) scăzând pentru c în despicătura velară la 69% pentru ca să crească la aceeași consoană la 70% în despicăturile totale. Același fenomen se repetă întocmai pentru fonemele g, p, v, f menținându-se pentru grupurile ce-ci, ge-gi, che-chi, ghe-ghi
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
multiple posibilități de sprijin lingual pe suprafața supradentală de articulare. Fenomenele dislalice sporesc pentru d, t, b, s, în despicăturile totale, se mențin la același nivel pentru t,z, în ambele forme de despicături (75%, 76%) scăzând pentru c în despicătura velară la 69% pentru ca să crească la aceeași consoană la 70% în despicăturile totale. Același fenomen se repetă întocmai pentru fonemele g, p, v, f menținându-se pentru grupurile ce-ci, ge-gi, che-chi, ghe-ghi în 70%. Fonema „r” este mai puțin
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sporesc pentru d, t, b, s, în despicăturile totale, se mențin la același nivel pentru t,z, în ambele forme de despicături (75%, 76%) scăzând pentru c în despicătura velară la 69% pentru ca să crească la aceeași consoană la 70% în despicăturile totale. Același fenomen se repetă întocmai pentru fonemele g, p, v, f menținându-se pentru grupurile ce-ci, ge-gi, che-chi, ghe-ghi în 70%. Fonema „r” este mai puțin dislalică în despicăturile parțiale ca în cele totale, dificultățile începând să crească
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
69% pentru ca să crească la aceeași consoană la 70% în despicăturile totale. Același fenomen se repetă întocmai pentru fonemele g, p, v, f menținându-se pentru grupurile ce-ci, ge-gi, che-chi, ghe-ghi în 70%. Fonema „r” este mai puțin dislalică în despicăturile parțiale ca în cele totale, dificultățile începând să crească odată cu fonema „v” până la 49% și respectiv, 51% în cele două forme anatomice și scad brusc până la 14% în ambele forme pentru consoana l, la 12% pentru h, la 5% pentru
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
v” până la 49% și respectiv, 51% în cele două forme anatomice și scad brusc până la 14% în ambele forme pentru consoana l, la 12% pentru h, la 5% pentru m și la 4 % pentru n. După cum reiese din grafic, forma despicăturii nu imprimă diferențe sensibile fonetismului, aproximativ paralel de la s la r cu mici diferențe procentuale și într-un paralelism perfect de la r la n ceea ce reflectă de fapt caracteristicile vorbirii rhinolalice în care suportul de emisie verbală îl formează consoanele
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cană este pronunțat -ană, cuvântul sanie este pronunțat -anie, ș.a.m.d. - În fenomenul de înlocuire se substituie o realizare fonetică imposibilă printr-o altă realizare organic posibilă și corectă și poartă numele de paralalie (para = în loc de). Specific paralaliei în despicăturile labio-maxilo-palatine este constanța elementului înlocuit în sistemul fonetic al subiectului respectiv, sunetul organic posibil luând locul celui imposibil de articulat fie după asemănare fonematică fie după asemănarea articulatorie, astfel „p” este adesea înlocuit cu „m”, „t” și „d” cu „r
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Cea mai frecventă omisiune ca formă dislalică se petrece în sfera consoanelor linguo-velare fără nici o diferență valorică în cele două forme de malformații, insuficiența velară determinând imposibilitatea pronunției consoanelor c-g (grafic 15). Valori crescute se înregistrează de asemenea în despicăturile totale unde se vede importanța arcadei dento-alveolare pentru consoanele t, t, r. Din punct de vedere fonetic interesant de semnalat este faptul că înlocuirile se produc mai mult în cazul elementelor fonetice linguodentale, linguo-palatale și linguo-velare a căror formă nu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
muscular. Această observație este de asemenea demnă de a fi luată în considerație privind metodologia corectivă. Fenomenul de substituire își plasează punctele cele mai înalte în sfera consoanelor r, j, g, z, b, d, la fel în ambele forme de despicături cu diferențe nesensibile, așa cum vedem din graficul nr. 16. Din punct de vedere fonetic ele prezintă unele dificultăți chiar în achiziția limbii la copilul normal și sunt realmente, în situația defectelor labio-velo-palatine, extrem de dificil de pronunțat. Ele sunt înlocuite cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]