547 matches
-
de contract, "natura, întrucât ea nu a făcut o asemenea distincție între un om și altul, [...] contractul, întrucât omul, neavând o asemenea putere arbitrară asupra vieții sale, nu poate încredința altuia o asemenea putere"80. O astfel de putere, numită despotică, nu apare decât o dată cu uzurparea drepturilor naturale; ea presupune starea de război și instituirea unei relații de dominație bazată pe forță - cum este puterea stăpânului asupra sclavului sau a cuceritorului asupra celui cucerit. Dar această relație nu este echivalentă cu
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
și instituirea unei relații de dominație bazată pe forță - cum este puterea stăpânului asupra sclavului sau a cuceritorului asupra celui cucerit. Dar această relație nu este echivalentă cu o convenție, cum era cazul la Hobbes. "Prizonierii (...) sunt supuși unei puteri despotice care nu se naște dintr-un contract și nici nu este capabilă de așa ceva, nefiind decât starea de război continuată. [...] de îndată ce contractul are loc, sclavia încetează; astfel încât stăpânul părăsește puterea sa absolută și pune capăt stării de război atunci când stabilește
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
continuată. [...] de îndată ce contractul are loc, sclavia încetează; astfel încât stăpânul părăsește puterea sa absolută și pune capăt stării de război atunci când stabilește condiții cu prizonierul său"81. Prin urmare, puterea politică este diferită atât de puterea paternă, cât și de cea despotică. Puterea paternă se bazează pe autoritatea tatălui și este naturală, dar nu vizează țeluri politice, ea are în vedere subzistența, educația ființelor libere, dar încă slabe, care nu își pot exercita în mod deplin rațiunea. Prin contrast, puterea politică bazată
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
popor, puterea de a-l convoca aparține titularului puterii executive. Acesta îl poate convoca fie în anumite momente precise prevăzute de constituție, fie atunci când circumstanțele o cer, pentru a abroga sau a adopta legi. Pentru a împiedica legislativul să devină despotic, Locke acordă puterii executive dreptul de veto asupra hotărârilor luate de parlament. Dar nu trebuie să deducem de aici că executivul ar prevala asupra legislativului, pentru că "puterea de a întruni și suspenda legislativul, încredințată executivului, nu îi dă executivului o
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
moarte asupra supușilor, pentru că supușii ar avea atunci un drept de rezistență. Acesta a fost și motivul pentru care patriarhaliști ca Bramhall au văzut în Leviathan un "catehism al rebelului". Suveranul din teoria lui Hobbes nu este conceput după modelul despotic numit pater familias, pentru că există la Hobbes anumite strategii de limitare a puterii. Vezi mai mult în Gabriela Rățulea, From the Natural Man to the Political Machine: Sovereignty and Power in the Works of Thomas Hobbes, Peter Lang, Frankfurt, 2015
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Tratatul de la Adrianopol, legiferată de Regulamentul Organic, și suveranitatea pe care acum o oferea Porții, “exista o antinomie care dă expresie limitelor restrânse în care puteau găsi aplicabilitate principiile noi, moderne, de organizare statală în cadrul juridic internațional și al arbitrariului despotic sub incidența cărora se aflau Principatele”, cum atât de bine s-a apreciat în istoriografia românească. Consecința a fost înăbușirea revoluției și legiferarea unui nou statut politico-juridic internațional al Principatelor, instituit în cadrul Convenției de la Balta-Liman, încheiată între Rusia și Turcia
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
pentru îndeplinirea lui”. Factorii de decizie nu puteau să nu țină seama de această nouă percepție, care va influența considerabil, de altfel, politica Angliei în cadrul chestiunii grecești. Memorandumul din 5 mai 1820 făcea o distincție netă între guverne absolutiste sau despotice și guverne reprezentative sau constituționale. Rusia era prezentată ca o putere despotică, ce nu putea rezista tentației expansioniste. Refuzul Franței și Angliei de a lua parte la toate discuțiile Congresului de la Troppau-Laybach au conturat clar o sciziune între estul intervenționist
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de această nouă percepție, care va influența considerabil, de altfel, politica Angliei în cadrul chestiunii grecești. Memorandumul din 5 mai 1820 făcea o distincție netă între guverne absolutiste sau despotice și guverne reprezentative sau constituționale. Rusia era prezentată ca o putere despotică, ce nu putea rezista tentației expansioniste. Refuzul Franței și Angliei de a lua parte la toate discuțiile Congresului de la Troppau-Laybach au conturat clar o sciziune între estul intervenționist și despotic și vestul non-intervenționist și constituțional. De facto, Anglia se găsea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
guverne reprezentative sau constituționale. Rusia era prezentată ca o putere despotică, ce nu putea rezista tentației expansioniste. Refuzul Franței și Angliei de a lua parte la toate discuțiile Congresului de la Troppau-Laybach au conturat clar o sciziune între estul intervenționist și despotic și vestul non-intervenționist și constituțional. De facto, Anglia se găsea în afara Sfintei Alianțe. Revoluția lui Tudor Vladimirescu din 1821 a determinat o primă polarizare vizibilă a Marilor Puteri după Congresul de la Viena. Pe de o parte se afla Rusia, care
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
se resemnează să aleagă un papă italian: arhiepiscopul de Bari, Bartolomeo Prignano, care își ia numele de Urban al VI-lea. Acesta este imediat recunoscut de către prinți, inclusiv de regele Franței, Carol al V-lea. Dar gafele sale și caracterul despotic vor permite adversarilor săi să pună în discuție o alegere obținută sub amenințarea gloatei. În septembrie 1378, refugiați la Fondi, pe teritoriu napolitan, cardinalii reuniți în Sfîntul Colegiu, hotărăsc să anuleze alegerea lui Urban al VI-lea și să îl
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
civilă, nu renunță defel la drepturile lor în favoarea puterii pe care au recunoscut-o. Puterea supremă continuă să vină de la ei și dacă o încredințează unui suveran, ei au dreptul de a cere acestuia ca această putere să nu devină despotică. Locke formulează atunci o serie de teorii aflate la antipodul monarhiei absolute și care definesc bazele unui regim liberal și individualist, care va sta la originea evoluției britanice din secolul al XVIII-lea, apoi a revoluțiilor politice din America și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
regal, nici intoleranța religioasă. Opera sa cea mai importantă, Spiritul legilor (1748) face din el precursorul științelor politice. Autorul studiază în această lucrare diferitele forme de guvernare și principiile pe care acestea se sprijină: guvernarea republicană bazată pe virtute, guvernarea despotică, al cărei resort este frica, guvernarea monarhică reglementată de legi și care se sprijină pe onoare. Montesquieu preferă această ultimă formă de guvernare. Luînd sistemul britanic drept model, el teoretizează funcționarea, scoțînd în evidență faptul că libertatea este asigurată prin
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
-lea, bazat pe echilibru și pe comportamente raționale, Voltaire subliniază și el valorile liberlismului. Inspirat din cazul Calas (un protestant acuzat de uciderea fiului său care voia să treacă la catolicism), Tratatul despre toleranță (1763) condamnă fanatismul religios. Criticînd caracterul despotic al monarhiei franceze, el își prezintă idealul politic sub forma unei guvernări energice, luminată de rațiune, care să respecte libertățile indivizilor și face și el elogiul instituțiilor britanice în Scrisori filosofice (1734). Considerînd că principiul egalității dintre oameni este o
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
acum 130 de departamente. Rege al Italiei, unde își exercită puterea în mod direct, Napoleon supraveghează cu ajutorul funcționarilor francezi regatele, pe care le-a împărțit membrilor familiei sale, și statele aliaților săi. În aceste condiții, principiile revoluționare cedează locul curentului despotic. În jurul Franței se constituie un sistem continental pentru a se putea pune în aplicare blocada continentală, armă de război împotriva Angliei. Dar, în sînul acestui sistem se produce o modernizare imitată în mare măsură după experiența franceză, bazată pe egalitatea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
antreprenorii de care are nevoie. Licee, colegii, facultăți sînt incluse într-un ansamblu care primește numele de Universitate și care se află sub autoritatea directă a unui mare Maestru depinzînd direct de împărat. Franța imperială este dotată cu un regim despotic care amintește mai mult monarhia absolută decît practica adunărilor revoluționare. Pînă la urmă, cursul monarhic al regimului imperial devine din ce în ce mai evident. După ce și-a repudiat soția, pe Josephine, care nu i-a dăruit un urmaș, împăratul se căsătorește în 1810
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
fiecare individ, legitimând astfel suveranitatea. Voința generală este apărătoarea interesului individual. Clauzele acestui contract scrie Rousseau în Contractul social se reduc toate la una singură: înstrăinarea totală a fiecărui asociat, cu toate drepturile sale, în favoarea întregii comunități". Rousseau înlocuiește statul despotic pe care-l promova Hobbes prin voința generală, fără să poată depăși individualismul căruia i se supune în continuare. * Rousseau oferă cu generozitate generațiilor ce l-au urmat un cadou cognitiv de neprețuit, bogat și totodată problematic. Deseori se apreciază
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Ca atare, extensiunea și expansionismul Imperiului Roman era în acord cu universalitatea creștină, dar spiritul diversificator, specific europenilor, s-a revoltat, producînd mai întîi fragmentarea imperiului antic și, apoi, a religiei univer-sale și contestînd astfel valabilitatea unui centru unic și despotic. Prin tradiție, creștinarea europenilor a cunoscut un moment esențial prin activitatea apostolului Pavel, care a făcut numeroase călătorii în Asia Mică și în Grecia, și a apostolului Petru, care a desfășurat un misionariat riscant chiar la Roma, capitala Imperiului Roman
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de a modifica tradiția Rusiei Kievene, cu geneza în modelul stabilit de vikingii suedezi în secolul al IX-lea, care dominaseră timp îndelungat rîurile rusești și dezvoltaseră numeroase căi de comunicație. Influența asiatică a impregnat rușilor modelul unui nemilos regim despotic, ce presupunea exploatarea populațiilor ocupate, fără nici o grijă pentru emanciparea și civilizarea lor, iar aceasta a favorizat și rămînerea, sub unele aspecte, la păgînism a creștinismului popular rus, cu perpetuarea unor practici oculte pînă în perioada contemporană. Din aceste motive
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
asemenea schimbări nu au fost suficient de profunde și au permis continuarea acelorași tare istorice: incompetența și abuzul conducătorilor, centralismul excesiv, lipsa de răspundere și de organizare și, îndeosebi, versalitatea intelectualilor, mulți dintre ei cu pregătire insuficientă și cu firi despotice. Lipsa unei intelectualități veritabile este probată și de faptul că, după ce s-a discutat mult că vechiul regim a împiedicat publicarea unor opere valoroase, după 1990, nu au apărut lucrări de cultură importante, încît incriminarea regimului trecut nu rămîne decît
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
numeroase și nemeritate după 1990, au acționat violent împotriva celor care folosesc forma autentic românescă sînt, fără a avea vreun drept legal pentru a schimba formele limbii, manifestînd intransigență totalitară excesivă, ceea ce atestă că de fapt ei înșiși sînt firi despotice și iraționale, independent de regimul politic pe care-l slujesc. În trecut însă, fiind temători că și-ar putea pierde avantajele, criticii literari și inginerii activiști nu au îndrăznit să inițieze o campanie de stricare a scrierii limbii române, mai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
știu, mai înainte să sfărâme aceste lanțuri de ocară. Victor Eftimiu pomenește în mai multe rânduri de vechile confruntări dintre zeii elini pentru dobândirea supremației cerești. Eromeni este înspăimântată la ideea că Prometeu are de gând să-l înfrunte pe despoticul monarh divin de dragul oamenilor (A stăpânirii grijă la nimeni Zevs n-o lasă/ [...] Cum tălmăci-va dânsul avântu-ți tineresc ? - I, p. 36), dar se bizuie pe faptul că acesta nu-l va trata ca pe un potrivnic pe soțul ei
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ca o permanentă luptă pentru putere. La Victor Eftimiu, Prometeu nu anunță, oricât de vag, apariția lui Ahile, fiul lui Thetis, ca posibil succesor al lui Zeus, așa cum făcuse protagonistul lui Eschil. Titanul se mulțumește să prevestească ruinarea ordinii olimpiene despotice și ivirea unei rânduieli mai bune, fără a preciza numele celui care ar putea obține supremația în cer : Din tronurile lumii tiranii vor cădea/ Rostogoliți de-a pururi în noaptea cea mai grea/ Și beznele s-or sparge în fulger
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
legile zeiești,/ Că-aceste legi nu sunt în slove scrise, nu !/ Dar pe vecie-s legi și nu de azi, de ieri. La Victor Eftimiu, argumentele predilecte ale personajelor sunt altele și se insistă asupra opoziției dintre umanitatea Antigonei și comportamentul despotic al lui Creon : Nu Zevs și nici dreptatea făcut-au astă lege,/ Ci tu ! Nemuritorii își au porunca lor,/ Nu înfrunta, o, Creon, voința zeilor !/ Și eu îți spun, tirane, că-l voi înmormânta !/ Sunt ordine mai nalte decât voința
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
lui Titus Livius privitoare la finalul domniei lui Tarquinius Superbus și la instaurarea Republicii romane pentru a-și pune problema generală a raportului dintre tiranie și democrație. Din perspectiva lui Horia Lovinescu, istoria are un caracter ciclic, repetitiv, prăbușirea regimurilor despotice sub presiunea aspirațiilor democratice având loc ca fenomen asemănător fluxului și refluxului, chiar dacă înțelesul concret al noțiunii de democrație diferă de la o epocă la alta. Evocarea precisă a momentelor trecute este instructivă pentru posteritate (p. 6). Istoria furnizează destule subiecte
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Dar eu mă pricepeam la poezie, în timp ce voi habar nu aveți de lingvistică (p. 13). Cum observăm, în această secvență Petronius se adresează cu asprime spectatorilor lui Doinaș. Învinuirea se referă la pasivitatea cu care un popor suportă un regim despotic. La prima vedere, ar putea să mire această atitudine la autorul nostru, câtă vreme el era în măsură să-și dea seama că, având în vedere disproporția dintre puterea tiraniei și neajutorarea victimelor ei, orice încercare de opoziție a acestora
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]