596 matches
-
brațul dnei B. În locul unei mese servite, nu descoperă pe masă decât un arsenal complet de instrumente de pedeapsă și pe cei doi soți înconjurați de valeți robuști. Fuga era imposibilă; nefericitului i se cer dezicerile cele mai înjositoare; e despuiat de haine; victima e întinsă pe covor; soții se înarmează cu bastoane; soțiile, cu nuiele; și nefericitului i se dă o corecție atât de severă, încât rămâne întins pe parchet fără să dea semne de viață. A..., transportat acasă în
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
în timpul secolului al XVIII-lea și cum fură deposedați vechii boieri și o parte dintre micii proprietari de către greci ajunși la câștig. Aceasta fu epoca concusiunii periodice, a vânzării forțate și chiar a extorcării violente. Era la modă să-i despoi pe moșneni; secolul al XIX-lea a mai văzut exacțiuni de această natură, cu ajutorul hospodarilor și spre marea indignare a tuturor. Chestiunea se poate deci rezuma în acești termeni: Proprietatea a fost: 1. Colectivă la origine. 2. Condițională în Evul
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
în fața credinței frângea adesea grumazul celui care se credea nemuritor pe pământ. Cu sau fără credință într-o viață viitoare, fii mai puțin trufaș, pământul tot te așteaptă, o să ai aceeași soartă cu cel pe care îl umilești sau îl despoi. Ce era deci nou în "mișcare"? Atunci cum se crease mitul? Nu înțelegeam. Moartea pentru Căpitan, de ce era necesară? De ce trebuia să ne fie "cea mai dragă nuntă dintre nunți"? Acum, în sfârșit, după ce omorâseră pe mulți și fuseseră și
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
acestui personaj trebuie să fi fost alta. "De ce crezi?" m-a întrebat el. "Trebuie, i-am răspuns, să fi avut și el poezia lui din moment ce și cei trei crai, la fel de stricați, o aveau pe-a lor. Or, aici Mateiu îl despoaie prea tare pe Pirgu și-i arată toate părțile rușinoase. Un scriitor nu trebuie să aibă aversiune pentru nici unul din personajele pe care le creează, sunt dorul imaginației lui... De pildă taică-său, simți că ține până și la Dandanache
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
durere, voioșie, nepăsare - Poate vru să deie prețul părții cei învingătoare Și de-aceea rămăsese ca și marmura de rece. {EminescuOpIV 228} 185Ci profetic se arată preoteasa culinară - Ia pe mort în poala-i sacră, de-a lui haină îl despoaie; Ea îl spală-n apă sfântă, și în scumpe măruntae Pun miresme felurite pentru jertfa mortuară. N-învîrtiri misterioase peste focul vetrei sfinte, 190Ea-l întoarce, curățindu-l de lumeștile-i păcate. Palamarul ce slujește pământeasca zeitate În Olymp îl ia și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
două sute de miei; toate aceste vite au fost jertfite ca ardere de tot Domnului. 33. Și au mai închinat Domnului șase sute de boi și trei mii de oi. 34. Dar preoții erau în număr mic, și n-au putut să despoaie toate arderile de tot; i-au ajutat frații lor Leviții, pînă s-a isprăvit lucrarea, și pînă s-au sfințit și ceilalți preoți, căci Leviții s-au sfințit mai degrabă decît preoții. 35. De altfel, erau foarte multe arderi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
amintea s-o mai fi făcut vreodată. Cântărețul mai zise două cântece vechi și se retrase. Țiganca stătu jumătate de ceas ca pe ace și ieși după el. Intră în odaia improvizată a artiștilor, unde dădu peste îmblînzitoarea de șerpi despuiată pe jumătate, gâdilată de dresorul de porumbei și râzând vulgar. Cristian Vasile era la o circiumă din preajmă. Nu mânca niciodată în localul unde cânta. îl găsi la circiumă, stând la o masă, singur, cu un pahar de absint. I
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
este preferința autentică a autorului), dar, menținută multă vreme, poate produce, În final, o răsturnare a criteriilor raționalității. Intr-o povestire a lui Kafka, Colonia penitenciară, este descrisă, În spiritul exactității științifice, În limbajul analitic cel mai exact și mai despuiat de metafore, o mașinărie (o glorie a concepției și realizării tehnice) care-l pedepsește pe făptaș Înscriindu-i pe piele propria sentința. Este marea realizare a guvernatorului coloniei prezentată cu fast vizitatorului de ocazie. Aparența de realism, minuția și seriozitatea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
numită și prin adjective care semnifică golul Într-un mod particular, potrivindu-se doar cu unele lucruri, respectiv substantive: Copaci desfrunziți - În paragina verii nici n-ai ce fura Apa secată din lutul uscat - țipătul prigoriei Pe bradul de Crăciun, despuiat de daruri, două vrăbii Un cuib părăsit: singură-n el tăcerea și poate vântul Plouă monoton peste gara pustie cu ceasul stricat Luna lui cuptor - ulița e pustie Îmi caut umbra În alte poeme, adjectivarea absenței, ușor metaforică, Își justifică
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
în locul lui, și îmbrăcat în armura lui, să întoarcă soarta războiului. Dar Patrocles moare de mâna lui Hector, iar Ahile se hotărăște în sfârșit să intervină, nu înainte însă de a dobândi altă armură în locul celei de care Hector îl despuiase pe Patrocles, o armură făcută de Hefaistos însuși la rugămintea Tetidei. Apoi Ahile se împacă cu Agamemnon și, în a patra zi de la redeschiderea ostilităților, se năpustește pe câmpul de luptă, aducând nimicire în oastea troiană și omorându-l pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
moartea: atâtea morți, atâția morți și ruguri și cenușă, atâtea morți timpurii, câteva ilustre, multe, foarte multe întrevăzute doar în fulgerarea unei lovituri de lance. Și spaima continuă că nu vei fi îngropat după datini, că leșul o să-ți fie, despuiat de arme, ciopârțit de dușman sau lăsat pradă câinilor flămânzi și păsărilor care se hrănesc cu mortăciuni. Că, fără împlinirea riturilor, umbra ta va rătăci fără odihnă între tărâmuri. Însă durerea cea mai mare este pierderea unei ființe pe care
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
să-l împiedice, ba chiar spune că e frumos lucru să sară n ajutorul aheilor istoviți și pe pragul înfrângerii, și că pentru asta are nevoie de altă armură, de alt coif și de alt scut (de ale lui îl despuiase Hector pe Patrocles) și că a doua zi, în zori, va avea tot ce-i trebuie. Apoi Tetis le roagă pe surorile ei să se întoarcă acasă, cufundându-se în ape, și să-i spună lui Nereu toate câte s-
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
omorât de Hector. Aflând, Ahile o cheamă din nou pe Tetis și îi spune că se întoarce la luptă, ca să-l răzbune pe Patrocles, omorându-l pe Hector. Ahile nu mai avea însă arme, pe ale lui le luase Hector, despuindu-l pe Patrocles. Tetis îi spune că îi aduce altele noi, făcute de Hefaistos. Între timp, Ahile se duce până la șanțul de apărare aheean și scoate trei strigăte cumplite, care îi înspăimântă pe troieni și le îngăduie aheilor să ia
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
zăvorăsc porțile. Hector rămâne însă în afara zidurilor și îl așteaptă pe Ahile. Cuprins de spaimă, întâi fuge de el, iar Ahile îl urmărește, ocolesc de trei ori cetatea, apoi Hector se oprește, îl înfruntă pe Ahile, care îl ucide, îl despoaie de arme (erau propriile lui arme), îi străpunge gleznele și petrece o curea cu care îl leagă de car și pleacă în galop, târând leșul, cu părul despletit, prin praful câmpiei. Ajuns în tabără, ordonă mirmidonilor să rămână în formație
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
în locul lui, și îmbrăcat în armura lui, să întoarcă soarta războiului. Dar Patrocles moare de mâna lui Hector, iar Ahile se hotărăște în sfârșit să intervină, nu înainte însă de a dobândi altă armură în locul celei de care Hector îl despuiase pe Patrocles, o armură făcută de Hefaistos însuși la rugămintea Tetidei. Apoi Ahile se împacă cu Agamemnon și, în a patra zi de la redeschiderea ostilităților, se năpustește pe câmpul de luptă, aducând nimicire în oastea troiană și omorându-l pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
moartea: atâtea morți, atâția morți și ruguri și cenușă, atâtea morți timpurii, câteva ilustre, multe, foarte multe întrevăzute doar în fulgerarea unei lovituri de lance. Și spaima continuă că nu vei fi îngropat după datini, că leșul o să-ți fie, despuiat de arme, ciopârțit de dușman sau lăsat pradă câinilor flămânzi și păsărilor care se hrănesc cu mortăciuni. Că, fără împlinirea riturilor, umbra ta va rătăci fără odihnă între tărâmuri. Însă durerea cea mai mare este pierderea unei ființe pe care
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
să-l împiedice, ba chiar spune că e frumos lucru să sară n ajutorul aheilor istoviți și pe pragul înfrângerii, și că pentru asta are nevoie de altă armură, de alt coif și de alt scut (de ale lui îl despuiase Hector pe Patrocles) și că a doua zi, în zori, va avea tot ce-i trebuie. Apoi Tetis le roagă pe surorile ei să se întoarcă acasă, cufundându-se în ape, și să-i spună lui Nereu toate câte s-
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
omorât de Hector. Aflând, Ahile o cheamă din nou pe Tetis și îi spune că se întoarce la luptă, ca să-l răzbune pe Patrocles, omorându-l pe Hector. Ahile nu mai avea însă arme, pe ale lui le luase Hector, despuindu-l pe Patrocles. Tetis îi spune că îi aduce altele noi, făcute de Hefaistos. Între timp, Ahile se duce până la șanțul de apărare aheean și scoate trei strigăte cumplite, care îi înspăimântă pe troieni și le îngăduie aheilor să ia
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
zăvorăsc porțile. Hector rămâne însă în afara zidurilor și îl așteaptă pe Ahile. Cuprins de spaimă, întâi fuge de el, iar Ahile îl urmărește, ocolesc de trei ori cetatea, apoi Hector se oprește, îl înfruntă pe Ahile, care îl ucide, îl despoaie de arme (erau propriile lui arme), îi străpunge gleznele și petrece o curea cu care îl leagă de car și pleacă în galop, târând leșul, cu părul despletit, prin praful câmpiei. Ajuns în tabără, ordonă mirmidonilor să rămână în formație
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
percepe evolutiv și unitar constituirea limbii, fapt remarcat cu entuziasm în 1876 de André Lefèvre: „Retrăgând originea limbajului dincolo de întreaga perioadă vecină cu istoria, dincolo de toată observația directă, Bréal s-a conformat invincibilei de acum înainte teorii a formării lente. Despuind de caracterul lor abstract monosilabicele care au dat naștere rădăcinilor indoeuropene, el a curmat scurt considerațiile pompoase despre noblețea originală a inteligenței; el a extirpat radical metafizica din știința limbajului”. Bréal face un pas important în gândirea istorică arătând că
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de Salaberry despre țările române (citat de D. Drăghicescu în cartea Din psihologia poporului român, 1907): „Românul locuiește sub pământ, își îngroapă existența și puținul ce-l posedă, de teamă ca turcii să nu-l zărească și să nu-l despoaie. Nu vezi o căscioară, nu vezi o locuință așezată înadins ca să vadă 39 și să fie văzută de departe; afară de câteva orașe, câteva cătune împrăștiete, încolo pretutindeni beciuri, bordeie subpământene, dar izolate, ascunse cu câteva lemne [...]. Temându se [țăranii, n.n.
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
acțiunea, din moment ce li se refuză diferitelor locuri orice influență asupra personajelor. Va fi o cameră, un vestibul, o pădure, o intersecție; va fi suficientă chiar și o tăbliță. Drama există numai în om, în acest om convențional care a fost despuiat de trupul său, care nu mai este un produs al solului, care nu mai este scăldat de aerul natal. Asistăm numai la lucrarea unei mașinării intelectuale, plasate de o parte, funcționând în abstract. Nu voi discuta aici dacă este mai
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și cu toată sensibilitatea, s-ar putea afla în situația de a-i exprima realitatea profundă. Văzut din exterior, examinat doar printr-o observație obiectivă, mitul riscă să nu mai ofere decât o imagine fosilizată, descărnată, asemenea unei planșe anatomice, despuiată de toate misterele vieții, asemenea cenușii răcite din vatră."200 Totuși, afirmă Girardet, există o "logică internă a mitului", succesiunea acelor imagini și simboluri fiind inserată într-un sistem, într-o "sintaxă" (conform noțiunii lui Gilbert Durand), în serii identice
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
românească. Nu mai vorbesc de ceea ce se oferă pretutindeni de către un anumit gen de comerț invadat de kitsch și de gusturi deviate. despre demitizare Nemaigăsind puterea de a gândi, precum cei vechi, în mituri, lumea modernă s-a apucat să despoaie miturile vechi de aura lor ofilită. Prometeu a fost coborât de pe munte și transformat, ca la Gide, în fabricant de chibrituri care ține conferințe având un vultur pe umăr, iar sfinxul îi face cu ochiul lui Oedip. Să ne indignăm
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
ei și am putut să dorm un pic. Tot m-am trezit însă mânjit pe piept cu o pastă roz de dinți, grețoasă, care-mi năclăise și pijamaua. Cocoțat în vârful patului, Cici - cum îi zicea toată lumea lui Buzdugan - se despuia de pijama cu gesturi de strip-tease, mîngîindu-și umerii și fandosindu-se. Instructorul ne-a dat pe toți afară, la înviorare, în aerul galben-strălucitor, înghețat, și ne-a luat la alergături. Ceva din spectralitatea conacului se pierdea dimineața, în schimb locurile
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]