697 matches
-
va muri bărbatul, aceaia nu e volnică să ia alt bărbat până nu va tréce jalea 1 an”, subliniindu-se însemnătatea „anului jălii” - „timpul de jele”, zice Cartea românească de învățătură, asociat cu probarea dispariției soțului: „cu mărturii ca aceste destoinici de-a să créderea, cum i-au adeverit cu nedejde să fie mort”; în acest caz pretenția femeii este justificată; „iară de nu vor fi mărturiile oameni de credință și va cunoaște giudețul că îmblă fără ispravă, atunce se va
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pre caré și bătrânéțele ajungându-o, iar mai mult gréle boale, cum zic, s-au pristăvit” 540. Boala a fost cauza - ajunsă până la știința lui Grigore Ureche - care i-a curmat firul vieții Doamnei Ruxandra, văduva lui Alexandru Lăpușneanu, „femeie destoinică, înțeleaptă cu dumnezeire, milostivă și la toate bunătățile plecată” (veritabil elogiu postfunerar, plasat într-un context lipsit de obișnuita imprecizie): „ Și au domnit cu fiu-său [Bogdan al IV-lea] dinpreună 2 ani și 9 luni, și asuprind-o boala
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
agreat niciodată soacra 581. Fiica Elenei Rareș, Ruxandra, rămasă văduvă la treizeci și trei de ani (Grigore Ureche avea o părere foarte bună despre ea: „ce fiind brudiu [Bogdan al IV-lea] lucrurile țării le ocârmuia îmmă-sa Roxanda, că era o femeee destoinică, înțeleaptă, cu dumnezeire, milostivă și la toate bunătățile plecată”), „asuprând-o boala [s-a îmbolnăvit în noiembrie 1569 - n.m., D.H.M.], au mers și ea pre urma moșilor săi în anii 7078[1569], noemvrie 12, și s-au îngropat la Slatina, unde
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
trimiteri. Departe de mine gândul de a-i contesta capacitatea de a pune în pagină astfel de construcții, dar nu m-aș grăbi să elimin „amestecul” unor înrâuriri străine. Căci, iată, în „propovedaniia a cincea” („Când moare omul vestit sau destoinic, cu nume bun”), unde niște apoftegme latinești încheie semnificativ trei scurte disertații, aceste formulări sunt „transcrise” cu chirilice potrivit rostirii maghiare (să nu-l bănuim prea tare că nu le-a „simțit” și ale sale): „Virtuș poșt funera vivit” (p.
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
că fiecare om rămâne copilul care a fost. Realizarea atât de multor deziderate stă în mâna educatorilor care îi preiau pe copii din familiile lor încă de la vârste foarte fragede. De aceea este de mare importanță formarea unui corp profesoral destoinic, care să iubească copiii și care , astfel, să-și motiveze alegerea profesiei de cadru didactic. Cadrele didactice trebuie să facă dovada acțiunii de transformare a instituției școlare, într-o instituție integratoare, incluzivă și de performanță. Misiunea pe care o au
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
Pe Toma Florica, fost secretar în anii '80, cum ați cunoscut-o? D. T.: Când am ieșit eu, era secretar doi, cu cadrele, venea de la "Țesătura", a lucrat și la UTC. S. B.: Ion Iliescu o descrie astfel: "O femeie destoinică, decentă, activă, bucurându-se de respect și simpatie"5. D. T.: Mi-o amintesc ca pe o femeie echilibrată, atentă, comunicativă, înțelegătoare. S. B.: Urmează Chelaru Cristea, fost șef al propagandei, fost șef al TVR-ului, venit dinspre presă. D.
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pur (2); tradiție (2); țară (2); țăran (2); alb; alinare; arătos; arhaic; așteptare; avere; bat; băiet; bine crescut; blînd; bogat; boier; ca bradul; breaz; bucurie; bujor; bunic; bunici; cavaler; călușar; căsătorie; continuitate; copilaș; costum național; crai; cumnat; curiozitate; de demult; destoinic; dispariție; distracție; doi; domnitor; drag; drăguț; fatal; Făt-Frumos; fecioare; feciorul din Miorița; fii; fiica; fin; fiu tînăr; frumusețe; greutate; grijuliu; haiduc; harnic; individ; inocent; iubit; împărăție; înalt; însurătoare; junior; lapte; machidon; maica Maria; la mama; al mamei; milă; mîndria mamei
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ambiție; an; apreciat; apreciere; apt; apt de muncă; avere; avuție; belșug; bine; bine dispus; brav; bravă; bucurie; bună; bună de măritat; bunăstare; bunătate; bunăvoință; bunei; bunel; bunelul; bunic; buze; capabil; casă; în niciun caz; chef; chibzuit; cinstit; cîmp; cumpărături; cumsecade; destoinic; devotat; dinamic; dorință; dormi; educat; eficient; el; elev; energie; ești; nu eu; face treabă; fată; fățarnic; femeie; fericire; foaie; fraier; frate; fricos; ca furnica; furnicuță; gospodăresc; gospodărie; grădinar; greier; grijuliu; hărnicie; implicat; independență; inutil; încrezător; înfipt; îngrijit; înțelegător; învingător; lene
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
aiurea; alege; angoasă; animal; la anul; asta e; atingere; azi; banal; bani; bătrîn; la bătrînețe; de bătrînețe; bătrîni; bocet; bocete; bolnav; brusc; bucurie; buneii; bunică; cancer; casting; căiește-te; ce?; ceas; a ceda; cicatrice; ciocan; coapte; coroană; crăpa; deal; deodată; destoinic; devreme; disperare; dor; a se duce; duci; dulce; dulci; Dumnezeu; durere în inimă; dus; s-a dus; etern; evadare; eveniment; exista; existență; fără; fericire după; a fi singur; firesc; flămînd; floare; foame; de foame; de frig; fruct; funerar; gata; groaznic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cunoscător (11); inteligent (11); înțeles (11); nepriceput (10); abil (9); la toate (8); om (7); prost (7); talent (7); talentat (7); meseriaș (6); maestru (6); în toate (6); copil (5); apt (4); as (4); atotștiutor (4); capabil (4); conștient (4); destoinic (4); dibaci (4); meșteșugar (4); neîndemînatic (4); student (4); știut (4); ajutor (3); chibzuit (3); cunoaștere (3); eu (3); expert (3); îndemînare (3); înțelege (3); învățat (3); norocos (3); la tot (3); admirație (2); ager (2); ales (2); băiat (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); speranță (2); șomer (2); tristețe (2); turism (2); valiză (2); zilnic (2); acasă; activitate; agitație; aglomerație; angajament; ani; avere; bancă; bătrîn; beneficiu; bucătar; calitate; camarazi; casă; colectiv; comedie; competiție; condamnat; consilier; consultanță; contra serviciu; controlat; copil; costum; criză; dedicație; destoinic; dimineață; disciplină; domiciliu; durere de cap; efort; extenuant; face; facultate; fără; să fie de bine; în fiecare zi; formare; forță; fotoliu; geantă; greutate; gri; groază; hîrtii; hobby; ieftin; incomod; independență; informatică; de informații; interes; iubit; împăcarea sinelui; înțelege; lacom; leafă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Claudius, în primele scene ale piesei, un erou pozitiv. De aceea, este foarte surprinzătoare atitudinea tînă-rului prinț față de unchiul său. Hamlet rămîne singurul individ din piramida medievală profund nemulțumit de noua turnură a lucrurilor (nobilii l-au acceptat entuziast pe destoinicul monarh, la fel Gertrude, soția fostului rege, pentru motivele deja invocate, așa încît reticența protagonistului față de Claudius se arată nerezonabilă). Dacă uităm pentru o clipă tot ceea ce se întîmplă ulterior în opera shakespeariană, vom găsi, neîndoios, situația de față complet
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
bahic. Fortu-nado introduce, lacom, mîna în nișa indicată, iar Montresor îl "prinde" de cealaltă cu un lanț (ce iese din zid) dinainte pregătit. Bufonul beat este, finalmente, captiv și pare crucificat pe perete. Liniștit, Montresor îl zidește de viu, utilizîndu-și destoinic mistria. Scena execuției rămîne enigmatică. Victima e tăcută, nu pare să protesteze ori să se agite în vreun fel. Ebrietatea își spune cuvîntul sau, poate, degustătorul de vin a înțeles că a fost dus de nas de către Montresor și acceptă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
și să-și execute binefăcătorul prin asfixiere. Ulterior, cu aceeași precizie imperturbabilă, el petrece trei ore (după propria mărturisire, acțiunea, începută cîndva la miezul nopții a fost definitivată în jurul orei patru dimineața), ciopîrțind cadavrul și ascunzînd părțile sub podeaua demontabilă. Destoinica îndeletnicire de camuflare a urmelor se încheie cu o remarcă aparent cinică, dacă nu ar fi, indirect, o resuscitare a tezei inițiale (sănătatea psihică), prin supralicitarea lucidității: Apoi am așezat la loc scîndurile, atît de inteligent, atît de șiret, încît
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
mai era cazul, că " Omul Tară patrie e ca un copil fără mumă: de aceea nu te desparte de țara ta !" Tot În clasa a II-a În lecția Strămoșii noștri află că țara noastră a fost locuită de oameni destoinici care se numeau daci, În țara lor Dacia, că ne-au lăsat moștenire țara, limba, datinile și obiceiurile lor. Faptul că strămoșii noștri " nu se tem decât de cer, să nu cadă pe ei " aduce argumente În plus pentru a
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
Mare (1457-1504) domn al Moldovei domnia lui Ștefan a deschis o nouă etapă în istoria Moldovei și a poporului român; -în timpul său Moldova a cunoscut o perioadă de înflorire în toate domeniile; o a fost un bun gospodar, domn destoinic, geniu militar și diplomat, susținător al armatei și al culturii: a întărit instituția domniei descurajând acțiunile boierești; a sprijinit biserica; a sporit rolul dregătorilor de la curte; a urmărit întărirea armatei și a sistemului defensiv; a urmărit să evite confruntarea cu
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
împreună cu Nicolae și Constantin, în 1937, „la orice bun mobil și imobil din Pârscov”, în favoarea fratelui geamăn care a negociat inteligent cu organele de stat comuniste reconstruirea casei memoriale. Dorel a crescut cu mari constrângeri sociale pe cele două fiice, destoinica Maria (n. 1948) și rebela Veronica (n. 1962). Filipache a mai avut o fiică, Ana, moartă în 1909, la vârsta de „2 ani 5 luni și 23 de zile”. Iată-l pe fiul cel mare al băcanilor sporindu-și cu
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
Ťpe cînd se credea pelicanť. Simbolul pelicanului nu e doar o imagine a paternității ce-și sfîșie pieptul pentru a-și hrăni progenitura; pe lîngă conotația cristică, se poate vedea aici și sfîșierea fără durere a magistrului care transmite elevilor destoinici cunoștințe atît de aprofundate încît fac parte din ființa sa". Nu o dată o figură de stil, ba chiar un singur verb scapără în conștiința exegetului în așa chip încît dezvăluie o trăsătură a creației în speță, îi aproximează o dimensiune
Un exemplu de obiectivitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11117_a_12442]
-
Sfântul Grigorie de Nazianz și Sfântul Ioan Hrisostom, pe care îi numește și Învățați ecumenici. Biserica nu numai că îi numără între sfinții ei, ci îi numește și mari dascăli, adică îi așează între cei mai de seamă, cei mai destoinici tâlcuitori ai dumnezeieștilor învățături. Roma le asociază în plus, dintre orientali, pe Sfântul Atanasie, și îi plasează în frunte pe înțelepții latini, Sfântul Ambrozie, Ieronim, Augustin și Grigorie cel Mare14. Aceștia patru sunt numiți de teologii catolici și Marii Părinți
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
evidență", - sau bher "a domina, a se distinge"); de unde, între altele, sanscritul brdo ("movilă", "măgură" ș!ț, "colină", "deal") și brhant ("mare, înalt, proeminent", "măreț, sublim"), vechi-indicul, așijderi, brhant ("puternic, strașnic, aprig, mare, gros", "des, dens, ticsit, puternic, ferm, fortificat", "destoinic, harnic, trainic, iscusit"), armeanul berj ("ridicătură", "înălțime", "creștet", "vârf", - în unele compuse cu substantivul cer), germanicele burg (de unde și Burgundia "cea care se înalță"), baurgs ("turn", "cetate"), brogen ("obraznic, arogant, fudul", "a se umfla în pene", "a face-o pe
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
nici în planul strict al reflecției. Când trecu și la cronica literară curentă, calificativul de critic "complet" i se potrivi ca o mănușă: deschidere istorico-literară, fundament teoretic solid, bune disponibilități analogice, clară capacitate analitică, stil suplu și elegant de eseist destoinic. E o permanentă voință de echilibru în scrisul său: erudiție și impresie, inteligență și sensibilitate, luciditate și raportare simpatetică, stil laborios și scriitură relaxată, prudență și temeritate, pudoare și ironie. Merită repetiția: o critică "totală", care mai înseamnă și renunțarea
Marian Papahagi, critic literar by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7970_a_9295]
-
al meleagurilor cărășene, îmi mărturisește că proiectul îi va fi fără îndoială cel de suflet. Pentru omul Carolina Orza, care a văzut lumina zilei la Mercina, locul copilăriei nu este doar idilă cu aură rustică, este pământul cu oamenii săi destoinici, onești și ospitalieri, și, de când e lumea, cu avuție din trudă „păurească”; la fel de mult însă înfrățiți cu arta de a viersui, a meșteșugi frumos cuvântul și a păstra datina străbună. Pentru poeta Carolina Orza, Mercina este pur și simplu „centrul
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
specifice, oricare vertebrat să-și stabilească momentul de rut(ant). Și nimeni din jur nu se va mira, nimeni nu-l va acuza de infidelitate sau de derapaje sentimentale, avându-se în vedere, de fiecare dată, că avem suficienți și destoinici analiști care să apară imediat la televiziune pentru a așeza cu maximă eficiență și profesionalism lucrurile pe făgașul care trebuie. Ei, îi vor găsi fenomenului o mulțime de explicații plauzibile și biologico-hormonale de toată logica... De subliniat că se pot
Bocncănitul de toamnă - enigmistică electorală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12503_a_13828]
-
această idee, întocmai ca Minerva din capul lui Joe, ieși mândră și războinică de sub fruntea mea1. Scriitorul are intenția de a introduce o notă nouă în literatura românească, iar calitatea realizării contează, parcă, mai puțin decât originalitatea proiectului: Că ești destoinic? Aceasta n-are a face; e destul să ai ideea și poți socoti lucrul ca și îndeplinit. Hogaș își propune să modifice tiparul uzual al însemnărilor de voiaj cu gândul de a îmbrânci literatura călătoriilor din drumul obiectiv, didactic și
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
taie acum caii, în curând n-o să-i mai vedem decât în poze”, spune el cu legitima amărăciune a iubitorului celui mai nobil animal, care devine o raritate, iar meseria de fierar-potcovar una care moare încet, dar, se pare, sigur. Destoinicul covaci din Giarmata-Vii mai are o speranță: exemplul țărilor care revigorează creșterea cailor și o dată cu ea una dintre meseriile cele mai căutate odinioară în Banat. Speranța moare ultima... Covăcia de fală Un atelier de „covăcie” care se respectă trebuie să
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]