503 matches
-
103 1. Preliminarii / 103 2. Imaginarul poetic. Tematizarea unor obsesii / 119 2.1. Acvatic, erotic și mortuar. Călătorie spre inimă / 119 2.2. Ancorarea în cotidian. Pecetea coșmarului / 143 3. Modalități de structurare a discursului liric / 151 3.1. Acumulări, destructurări, forme de dialogism / 152 3.2. Intertext. Certitudine și incertitudine - jocul probabilităților / 165 3.3. (Auto)Ironia - modalitate de structurare a poeticului / 178 3.4. Poemul ekphrastic / 188 ALBATROSISMUL - ECOURI ÎN LITERATURA CONTEMPORANĂ / 195 1. Albatrosismul - contururi / 195 2. Ecouri
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pretext pentru activarea respectivelor viziuni de coșmar care par a bântui existența unora dintre acești poeți. În a doua secțiune sunt expuse modalitățile de concepere a discursului poetic, multe dintre ele putându-se regăsi ca trăsături definitorii în poezia optzecistă: destructurarea limbajului, formele de dialogism, jocul probabilităților, ironia. Cristina Ciobanu afirmă tranșant că, prin trăsăturile sale semnificative, "direcția '80 în poezia română" (folosesc titlul unei cărți a lui Andrei Bodiu) se află sub semnul conceptului de "albatrosism": punerea literarului sub auspiciile
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
acestui capitol este cea în care avem în vedere o prezentare a modalităților de structurare a discursului poetic, modalități asupra cărora vom reveni și în capitolul final pentru că multe dintre ele se pot regăsi ca trăsături definitorii în literatura contemporană: destructurarea limbajului poetic, forme de dialogism, jocul probabilităților, ironia și chiar structura poemului ekphrastic, însemnând aici o restrângere a lumii descrise la un spațiu bidimensional. Capitolul al cincilea, Albatrosismul - ecouri în literatura contemporană, aduce unele precizări în ceea ce privește sfera conceptului albatrosism, care
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
realizat o segmentare a acestor tehnici care presupun, în principal, un acut dialog fie cu lumea, fie cu alte texte, fie al autorului cu sine, fie chiar cu realitatea, am ales să prezentăm distinct câteva dintre ele. 3.1. Acumulări, destructurări, forme de dialogism Îndepărtarea de resursele comune ale lirismului, de axarea discursului poetic pe metafore-cheie, necesită găsirea unei alternative pentru a menține cititorul în universul acesta parțial deliricizat. Soluțiile propuse de poeții albatrosiști sunt cele pe care le vom regăsi
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
chiar absurde, ilogice. Dar într-o astfel de poezie "vibrația sonoră a cuvintelor transcende sensul"229. Mitul creării lumii prin cuvânt pare să fie luat în serios prin aceste texte, numai că aici, fiecare vocabulă e căutată astfel încât să sugereze destructurarea universului și nu constituirea lui. S-a vorbit adesea despre caracterul delirant al versurilor lui Ion Caraion. Într-adevăr e ușor de remarcat faptul că uneori aceste enumerații, în ingambament și chiar în anacolut, par să se îndepărteze de orice
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de realitate, nici textele lui Tonegaru nu se abat de la această traiectorie. E poate cu atât mai ciudat cu cât textele sale se supun unei invazii a elementelor cotidiene, banale, urbane. Ele nu re-creează lumea, ci dimpotrivă sunt modalități de destructurare a ei, la fel se întâmplă și cu literarul, acesta fiind pus mereu sub semnul întrebării. Sunt texte care par a se constitui tocmai din neîncrederea în posibilitatea cuvintelor de a se închega într-un astfel de poem. Căderea în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Exprimarea lapidară, cu elipsa predicatului în structura enumerativă conduce și ea la impresia de proces-verbal care înregistrează sec informația. Pasărea neagră se transformă dintr-un simbol cultural într-o emblemă a unei lumi răsturnate și titlul descriptiv pune-n evidență destructurarea simbolului, reducerea lui la un element banal. Pasărea neagră e poate ceea ce rămâne în conștiința vizitatorilor nefamiliarizați cu universul liric al lui Poe. În Morții, ironia se folosește și de alte procedee. Apare aici o secvență inițială, un fel de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
confundă, nici moartea de viață nu se delimitează clar ("omul galben străpuns venea spre mine ca o stea marină" - apariția obsesiei acvaticului denotă transgresarea limitelor dintre conștient și inconștient, tehnica e apropiată de cea a suprarealiștilor, fără să se intenționeze destructurarea lumii într-atât încât să redea universul tulbure al inconștientului, ci, mai degrabă, să se creeze impresia de lume absurdă, ieșită din tiparele mentalității comune). E aici o încercare de reînnoire a imaginarului poetic, în spirit postmodern, lumea nu se
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mai mare poezia contemporană este teoretizarea acestei ancorări în cotidian chiar în interiorul textului poetic. 4.2. Autenticitatea exprimării Introducerea masivă a modalităților de exprimare orală în literatură a fost realizată de avangardă. Numai că aceasta le folosea ca mijloace de destructurare a textului literar fără o intenție explicită de a institui o nouă poetică, ci, mai degrabă, cu aceea de a distruge sfera literarului așa cum era înțeleasă până în acel moment. Poezia contemporană adoptă și ea o scriitură asemănătoare, cel puțin în ceea ce privește
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
plac destinele națiunii, precum dezinvoltura guvernanților centraliști de a face împrumuturi externe (azi aproape 100 de miliarde de euro) care să fie plătite de toți cetățenii, generații la rând, explică de ce orice proiect de descentralizare este considerat o încercare de destructurare a statului și, pe cale de consecință, a posibilității lor de a administra ad libitum resursele țării. În acest context aș vrea să încep o dezbatere asupra moștenirii patrimoniale și culturale a Moldovei și asupra viitorului ei european. În ianuarie 1832
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a deficientului de auz în societate. Comparativ cu gândirea auzitorului, cea a deficientului de auz are un conținut concret neevoluat, abstractizarea fiind mai puțin accesibilă. Unele forme ale deficienței de auz pot determina o întârziere intelectuală, ca o consecință a destructurării raportului dintre gândire și limbaj. Memoria are aproximativ aceleași caracteristici ca la normalul auzitor, cea cognitivverbală se dezvoltă mai lent în procesul demutizării, în timp ce memoria vizual-motrică și afectivă este mai bine dezvoltată. Imaginația constă în capacitatea de a crea reprezentări
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
cumințirii reacțiilor spontane Ioana Păun percepe textele lui Garcia (regizoarea și-a dat examenul de licență anul trecut, la UNATC, cu MADE IN CHINA, o prelucrare după Agamemnon al aceluiași Garcia) în ce au ele mai organic contestatar: violența statement-ului, destructurarea convenției consumiste globalizate, virulența intervenției în sistemul manipulărilor care folosesc spălarea pe creier. Recentul spectacol L-V:8-16, creat de Ioana Păun la Teatrul LUNI de la Green Hours, e un decupaj filmic pe trei niveluri de vârstă: 6 ani și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
silabisit" este, într-adevăr, mult mai scurt decât textul integral (12-14 litere în loc de 26), iar motivația acestui fenomen (economia de timp, de bani și de gesturi, dar și spiritul ludic al tineretului) este de înțeles, dar ce ne facem cu destructurarea și chiar disoluția codului ortografic pe care l-am învățat și pe care riscăm să-l deformăm, să-l neglijăm și chiar să-l dăm uitării? Pericolul nu este atât de mare, desigur, până când nu vom începe să redactăm în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
conlucrare etc. Pe de altă parte, a atacat opoziția, care a refuzat în mod iresponsabil „cadrul permanent de dialog“, ea se dovedește „distructivă“, „pune tălpi, piedici“. Nici o vorbă rea despre baroni, Năstase, până și anticorupția a lipsit. Cel puțin aparent destructurarea PSD s-a oprit și opoziția ar trebui să țină cont de asta. A făcut bine că nu i-a întrerupt cât timp liderii PSD s-au faultat între ei, dar a sta în continuare în tribune s ar putea
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
surprinde nu este diversitatea, ci patima cu care oamenii, care s-au iubit cândva, ajung să se urască și, mai ales, neputința omului de a se înscrie în imagistica unui cuplu, care să-i dea puterea supraviețuirii sau trecerii peste destructurările temporale. Satul este al copilăriei lui Preda, iar protagonistul Ilie Moromete are ca prototip pe tatăl scriitorului. Subiectele provin din același mediu țărănesc, dar n-au legătură cu întâmplări personale. Atitudinea povestitorului este detașată, rece, obiectivă. Apoi, deodată, la Sinaia
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
indicate de prevenire implementate în școală, familie și comunitate, precum și intervențiile de identificare, atragere și motivare a consumatorilor de droguri în vederea furnizării de servicii de asistență specializată ce au ca finalitate integrarea socială. * Reducerea ofertei de droguri prin identificarea și destructurarea rețelelor de trafic, reducerea disponibilității drogurilor pe piață și utilizarea eficientă a sistemului de aplicare a legii, concomitent cu dezvoltarea unor mecanisme instituționale de monitorizare și control, coordinate și adaptate nevoilor actuale și situației reale a fenomenului. * Coordonarea în domeniul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
lingvistic, transpun pe plan psihic la copilul cu despicătură velară o întârziere în dezvoltarea limbajului, flagrantă în primele stadii. „Între nivelul de codare și cel semantic interdependența este atât de strânsă, încât cea ce putem spune în prezent este că destructurarea unuia duce la modificări în structurarea celuilalt” (135; p.220). „Legătura dintre apariția simbolului și formarea vorbirii în ontogeneză este un lucru de consacrare clasică”, conchide C. Păunescu în urma cercetărilor efectuate pe alalici și copii cu debilitate mentală, care scot
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a Occidentului trebuie asumată; mai mult, "singura noastră posibilitate de supraviețuire umană mai rezidă în preceptul creștin al carității"14. Aproape paradoxal, dar în sensul ieșirii din religie (vezi Gauchet), occidentalii pot fi atei tocmai datorită revelației și dizolvării Ființei. Destructurarea hermeneutică a adevărurilor ontologice este o etapă în istoria revelației creștine, arată Vattimo. Dumnezeu se arată slab, lăsându-i omului spațiu de manevră și îngăduindu-i, astfel, ateismul. Menirea creștinului e să creeze condițiile instaurării unei comunități a iubirii. Îndeplinirea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Evangheliile. Perpetuând relatarea Patimilor nu din perspectiva persecutorilor, ci din cea a victimei care și-a afirmat mereu nevinovăția, acestea îi lucrează pe occidentali, ajutându-i să înțeleagă și să asume propria violență. Din această perspectivă, creștinismul lucrează în direcția destructurării celorlalte religii. Înțelegerea treptată a mesajului evanghelic este eliberatoare, facilitează ieșirea celor ce înțeleg din cercul sacralității victimare. Evangheliile reprezintă, arată Girard, cheia hermeneutică a recitirii retrospective a textelor vechi, antice și medievale, și a diferitelor motive mitice drept expresii
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
indicat ca posibilitate de exersare a libertății la Vattimo) și al dezvoltărilor non-teiste ale religiozității la Hick, ca principală religie suport pentru evoluția seculară a Occidentului (nefericită la Wilson, generoasă etapă kenotică la Vattimo, din nou) și ca program de destructurare a celorlalte religii bazate pe demonica sacralitate a violenței 28 la Girard. Ieșirea din religie înseamnă, astfel, mai mult decât intrarea într-un ev secular. Dar expresiile ei post-seculare nu pot ignora anteriorul parcurs secularizant. Occidentul funcționează secular ca urmare
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
acest tip de fericire 19. Acesta este cel de-al cincilea răspuns la întrebarea cu care am pornit. Definirea occidentalului drept consumator este o consecință, nu o cauză a incapacității individului de a-și asuma valorile spirituale sau rațiunea, după destructurarea identităților colective. Consumul nu mai urmărește doar satisfacerea nevoilor și afirmarea statutului social, ci ține de logica individualizării. Pasiunea pentru mărci, de exemplu, nu standardizează, ci îl scoate pe individ din masă. Fiecare se simte unic, opțiunile consumului îi construiesc
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
nimic nu este definitiv câștigat, ci o luptă mereu de dus. Devierea spre subiectivism a dus la nostalgii față de perioada anterioară, dar nu trebuie să ignorăm forța idealului autenticității. Grație lui putem înțelege mai bine situația actuală, iar divorțurile și destructurarea colectivităților sunt semnul unei tensiuni nu de depășit, ci de asumat. O luptă continuă, aceasta este deopotrivă provocarea și soluția, energia tensiunii poate să meargă înspre această luptă. De fapt, libertatea, principalul câștig al acestei perioade, implică faptul că întotdeauna
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
doar retoric, dacă liderii de opinie sau directorii de conștiință din presa ultimelor două decenii și ceva au știut ce sacerdoțiu (unul cu pecete spirituală) au de săvîrșit pentru cel pe care-l numim, în mod obișnuit, consumatorul de media. Destructurarea perioadei de tranziție, un ev mediu recondiționat și bun pentru fundalul filmelor de groază, a generat, paralel cu existența noastră grav-culturală și parțial mediatică, o cultură-surogat (susținută și întreținută și de media) și o presă pe care am numi-o
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Gheo, Polirom, Iași, 2004, pp. 145-173. Olteanu, Cristina, Liliana, Gheonea, Elena-Simona, Gheonea, Valentin, Femeile în România comunistă. Studii de istorie socială, Editura Politeia - SNSPA, București, 2003. *** Ana Pauker, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1951. Petre, Zoe, "Promovarea femeii sau despre destructurarea sexului feminin", în Boia, Lucian (coord.), Miturile comunismului românesc, Nemira, București, 1998, pp. 255-271. Pipes, Richard, Scurtă istorie a revoluției ruse, Traducere de Cătălin Pârcălabu, Editura Humanitas, București, 1998. Priestland, David, Steagul roșu. O istorie a comunismului, traducere din limba
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
gen în timpul regimului Gheorghe Gheorghiu-Dej", în Ștefan Bosomitu, Mihai Burcea (coord.), Spectrele lui Dej. Incursiuni în biografia și regimul unui dictator, Editura Polirom, Iași, 2012, pp. 275-293. 50 David Priestland, op. cit., p. 385. 51 Zoe Petre, "Promovarea femeii sau despre destructurarea sexului feminin", în Lucian Boia (coord.), Miturile comunismului românesc, Editura Nemira, București, 1998, pp. 255-271. 52 Laureana Urse, "Populația feminină: modernizare și adaptare", în Calitatea Vieții, XVIII, nr. 1-2/2007, pp. 149-164. 53 Ștefania Mihalache, op. cit. 54 Luciana M. Jinga
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]