6,141 matches
-
trebuit să plătească. Pentru ignoranță, nu pentru prostie, cum susține domnul din Dămăroaia. Da, există proști și la noi, dar nu-i mai căutați acolo unde vă trimite domnul profesor... Căutați-i acolo unde spune românul: „prostul nu-i prost destul, dacă nu-i și fudul”. Acolo veți găsi, Într-adevăr, foarte mulți proști. Românul este orice altceva: inocent, visător, neinstruit, bonom, Încrezător, hoț chiar, pentru ai lui, mincinos chiar, dacă trebuie să salveze ceva, numai prost nu-i. Și mai
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
până acum. O să mă Întrebați, foarte mirați, de ce, că doar v-ați străduit să ne arătați, numai că noi nu știm și nici nu vedem nimic. Ce să-i faci?! Dacă nu-i nimic de văzut?! Nu-i așa? E destul că se vede legea, restul nu contează? Tare proști ne mai credeți! Și tare deștepți vă mai credeți! Păi ce persoană fizică și unde va merge să ceară să vă vadă averile? Și pe ce motiv? Că-i veți Închide
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
să mai aud, să aprofundez: și ce mai studiu, nu mai spun! Mă uit, văd, simt și mă minunez de câte poți Învăța În doar trei luni, și mă minunez și mai tare când văd, simt, știu că ați avut destul timp la dispoziție ca să vă treziți la realitate, dar domniile voastre nimic; v-a luat ucigă-l toaca mințile că altceva nu mai poate omul să Înțeleagă, văzând că nu vreți sau nu puteți să vă deșteptați. O să spuneți că-s
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
îi luciră. Bău hulpav, cu sorbituri mari. Apa i se revărsa din gură, șiroindu-i pe bărbie și piept. Dinții îi clănțăneau pe gura vasului. Ochii-i creșteau în cap, alburii. Se mișcau repede, lucitori și sălbateci în orbitele negre. Destul! O să-i facă rău, se alarmă bătrâna. Doamne, se-ngrozi Cerboaica. Asta ne mai trebuia! Ce facem cu el? Străinul se scutură ca sub o izbitură primită prin pământ. Fața i se schimonosi. Scoase un țipăt ușor, urmat de-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ca el și știa,, i-am spus de la-nceput că nu fac politică etc., etc. ... "Poporul care a dat atâția poeți și muzicieni, umaniști, să recurgă la mijloace atât de barbare, să distrugă un oraș care și-așa a suferit destul din pricina războiului..." "Bine, dar aici vin rușii", mi-a replicat el. "Rușii vor veni, se vor duce mai departe să continue războiul, i-am spus eu, dar noi vom rămâne cu ruinele. Eu sunt arhitect, domnule general, vreau să apăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și te iau prin surprindere. Dar aflați de la mine că nu aveți nevoie de nici o pregătire specială, ci numai să conștientizați că puterea deciziei este în mâna fiecăruia dintre noi; noi trebuie doar să ne alegem calea spre victorie. Este destul să transferăm “jugul” luptei lui Iisus Hristos și să preluăm jugul Său, să-l lăsăm pe El să hotărască termenii luptei așa cum știe, iar noi, cu răbdare, să conștientizăm că suntem doar instrumentele Lui și să facem ce trebuie făcut
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
de a nu lăsa pe nimeni să plece de la mine fără să-i dăruiesc un cuvânt bun de la Domnul, chiar dacă acel cineva îl va accepta sau nu, repet, acest lucru rămâne la latitudinea fiecăruia. Cred acum că v-am spus destul ca să înțelegeți bine ce este și cum se manifestă acest front invizibil și cred că știți acum cum trebuie să procedați ca să biruiți. Vedeți dumneavoastră, am îndrăznit mai la-nceput să-i chem pe toți cei Mari în ajutor. Ei
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
sau starea materială... Dumnezeu cu mila, păcat de spiritul lui. Pentru că cine se gândește numai la el și deloc la aproapele lui, mai necăjit sau aflat în suferință, nu va face decât să coboare, de urcat nici vorbă! Am lungit destul vorba cu lucruri care ar trebui schimbate, „pe ici, pe colo, prin părțile esențiale” Mai fac doar o propunere și apoi trecem mai departe: mă uit în jur, văd și aud multe lucruri frumoase pe care le face biserica catolică
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
viața. De-a lungul vieții mele, plină de experiențe utile și dureroase, am mai constatat ceva, sau mai bine zis încerc să descopăr un adevăr, care încă nu-mi este destul de clar, dar pe care sper să-l pot exprima destul ca să pot fi înțeleasă: este vorba de prenumele pe care părinții le dau copiilor la naștere. Stau adesea și mă întreb de ce unii copii sunt plini de prenume (două - trei - cinci), iar alții nu au decât unul. Vreau să spun
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
nu se pune problema vreunei scuze, dar personajele sunt condamnate să exprime un adevăr de nimic, un zero umflat cât toată fața lumii. În aceste condiții, orice discurs devine o gargariseală înșelătoare, dar nu până la capăt, oratorie mincinoasă, dar nu destul. Ceea ce lipsește este tocmai eșecul strălucitor al celui care vrea să spună adevărul și nu îl spune; al celui care vrea să mintă și nu minte. Totul se reduce la o disecare complicată, minuțioasă, care aduce până aproape de transparență sâmburele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
naivilor” artiști. Nu mă interesează categoriile, împărțirile, criticile pe care le întâmpină, ci îmi iau libertatea de a fi doar un comentator al operei lui. Și pentru mine, totuși, Boancă este un artist, o minune de „naiv”, dar nu-i destul, este un om dăruit cu candoarea artistului. Uneori, privindu-i tablourile, așa modeste cum sunt, neînrămate, pictate cu culori ieftine, am parcă teama de a nu-l surprinde pe autorul lor zburând către teritoriile artei visului lui, știind unde îi
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mereu, jelindu-se la oamenii lui de încredere, rugându-i să nu le spună lui Drăcosu și lui Vasile că-l omoară, dar lui nu-i era că-l omoară, dar se duc la pușcărie de tineri și e păcat. Destul a păcătuit el, să nu mai păcătuiască și copiii din cauza lui. După vreo doi ani de chin, cu două femei bolnave, și sănătatea lui Butnaru s-a șubrezit. Mai întâi a strâns-o Dumnezeu pe Ilinca. Nici Ilinca nu le-
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
spusese mama, către Andreea care lăsase jos geamul din dreptul lor. Trenul se pusese ușor În mișcare. Încet, Încet gara rămânea În urmă, trenul schimba liniile una după alta. Bine că a plecat la timp, spusese mama, resemnată. Va Întârzia destul pe parcurs, nu-ți face iluzii, adăugase Andreea posomorâtă. Cred că am să aprind o țigare, spusese femeia trecută de 40 ani, vizibil iritată. Dar ai promis că le lași acasă...de ce-ți faci rău singură? Dar nu mi-
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
rochița mini, În tonuri de la albastru până la alb și cu bretele subțiri. Ești o comoară, faci niște surprize, păcat că eu nu ți-am luat ție nimic. Cum? O medie generală de 9,33 ți se pare nimic? Vei avea destul timp și de surprize, apoi știi că În afară de material nu m-a costat nimic, iar modelul este creație proprie. Au mai făcut Încă două colege același model pentru fiicele lor, care au banchetul de sfârșit de liceu. Au ales alte
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
tânăra adolescentă, dar și copiii au propria lor viață...când cresc, ce va face mama atunci când Andreea, nu va mai fi lângă ea? Într-o bună zi va aduce În discuție și acest aspect. Viața este scurtă, s-a sacrificat destul, gândea Andreea, În timp ce-și pregătea prosopul să intre la duș. Atunci era poate cam devreme, dar Într-o zi va găsi un moment potrivit să discute cu mama. Un abur cu miros de lavandă ieșise din baie odată cu
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
era În firea lor. Când Teia văzuse că s-a făcut timpul, trăsese draperia În lături și un soare strălucitor izbi fața Andreei. Tânăra fată tresărise În primul moment dar zâmbise mamei, care o Îndemna să se pregătească de masă. Destul cu lenevitul. Se cunoaște că Îmbătrânești, tu nu mai ai somn? Bombănea Andrea Îndreptându-se spre baie. Visam așa de frumos... În scurt timp Teia și Andreea se Îndreptau spre sala de mese. Jos În hol Îl văzură pe Silviu
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
așezaseră pe cearceaf. Un timp nimeni nu a spus nimic, doar râdeau unii de alții cum se fereau să se murdărească și mai rău. Pavel propusese să meargă să se spele undeva și să se retragă la umbră, se prăjiseră destul pentru ziua respectivă. Ai promis că dăm o raită prin toate perlele de pe litoral, când o facem? Putem merge toți patru? Dacă și fetele sunt de acord cu asta, sigur, vă stau la dispoziție. Sunteți invitatele noastre. Mama, te rog
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
de lucruri. Ce nebun ești și ce idei trăznite ai. Ce a vrut să Însemne, apasă pe accelerație? L-am Îndemnat pe tata să nu mai piardă timpul că noi am decis să fim frate și soră. Au suferit singuri destul, viața este scurtă, merită și ei o a doua șansă. Noi am crescut, vom avea viața noastră și ei ce vor face? Aveau nevoie doar de un impuls, Îl cunosc bine pe tata. Ajunse În camera de hotel Andreea se
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
magazine și vitrine și culeg tot ce cred ele că este mai bun și mai frumos pentru copilul care s-a anunțat. Viitorul tată se molipsește și el de această febră a cumpărăturilor. Într-un final mama, mai rezonabilă, spune: - Destul! Sunt haine cât nu mai încape în dulap pentru vreo 2 ani, cel puțin! Bine! Și ca totul să fie într-adevăr bine de la început se fac teste și analize, se face consult ginecologic și mama se înscrie la cabinetul
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
speli, spuse Lucy. Dar Bărbie nu se mulțumi cu spălatul, ci o dezinfecta cu spirt din belșug, în timp ce Shelley țipă. Când află cauza accidentului, mama spuse: − Repede la spital! Trebuie neapărat să-ți facă antitetanos. − Dar ai pus spirt, e destul! − Vin s eu cu voi! Zise Lucy. Si asa plecară toate trei. În cabinetul doctorului, în timp ce Shelley aștepta că doctorul să și pregătească seringă, Lucy se plimbă încoace și încolo, curioasă să vadă tot. Ba chiar să și atingă. Se
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3081]
-
biscuiți uscați pe care-i găsește într-un sertar și apoi simte că o ia somnul. Își amintește de un dormitor frumos de la etaj și se culcă într-un pat princiar. Când se trezește e încă întuneric, dar a dormit destul, așa că aprinde toate luminile și pleacă la plimbare. − Nu-i nimic, se gândește ea. E aproape ziuă, îndată e ora de deschidere. Dar la parter dă cu ochii de un afișier, unde vede și orarul de vizitare. − Cum? Luni este
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3087]
-
a început să crească numeric într-un ritm amețitor, au apărut autori cu cîte 40 -50 de "volume", s-au bătut recorduri de producție literară (Ion Crînguleanu, de exemplu), s-au creat (re)nume false care au tulburat, și ele, destul ierarhia de valori a timpului. Istoricul literar preocupat de reevaluarea cîmpului cultural românesc din ultima jumătate a veacului trecut va trebui să reconsidere și acest segment atît de confuz încă; treabă plicticoasă, migăloasă, greu de făcut mai ales din cauza balastului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
lume "în vocea Ilincăi": personajul lui Dumitru Vacariu se identifică între dorul de aventură ("Măi fraților, spune Bărzăunul, chiar și numai faptul că ajungem pînă acolo și intrăm într-o lume nouă, necunoscută și plină de taine, tot ar fi destul!... Dar, în afară de asta, noi vom descoperi înăuntru lucruri interesante") și adierea erosului, cu fiorul, entuziasmul și tristețile sale: sfîrșitul aventurilor Bărzăunului, ne sugerează, subtil, autorul, înseamnă, de fapt, sfîrșitul vîrstei de aur a copilăriei. Stilistic, romanul lui Dumitru Vacariu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
deloc ușor, îi cureți, îi speli și-i sărezi bine. Buun... Pe urmă faci un foc zdravăn cu lemne de fag, dar merge și cu cepuri de brad, că pe-aici nu prea sînt fagi, iar cînd s-a făcut destul jar, pui o piatră de o parte a vetrei, alta de cealaltă parte, iar deasupra o lespede mare, dar nu prea groasă, ca să se poată înfierbînta bine. Cînd sfîrîie picătura de apă pe piatra încinsă, pui păstrăvii pe ea, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ușor. Mergem pe el în voia cea bună pînă intrăm în cele două tainițe... Iar acolo... Măi fraților, chiar numai și faptul că ajungem pînă acolo și intrăm într-o lume nouă, necunoscută și plină de taine, tot ar fi destul!... Dar, în afară de asta, noi vom descoperi înăuntru lucruri interesante... Pun rămășag cu oricine că-i așa cum zic eu! În ochii Bărzăunului se aprinseră două steluțe de aur. Vlad se scărpină după cap, Virgil mușcă zgomotos dintr-o pară, iar Ilinca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]