10,396 matches
-
mijloace, obligați să-i nască dar neprimind suficiente subsidii suplementare -, sau copiii atâtor familii "cu probleme" - alcoolici, violenți, dezbinați, săraci, bolnavi - existau dinainte de '89, însă erau culeși de miliție de pe străzi, erau închiși în spitale sau în "Case de copii" devenite mereu mai mizere din toate punctele de vedere, ascunși de ochii noștri. "La revoluție", mulți dintre aceștia "au ales" șí ei "libertatea" și s-au refugiat "în stradă". Dar s-au adăugat alții, mereu mai numeroși. Proveniți de unde? "Casele de
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
altor adjective cu sens superlativ) să vină tocmai din asemănarea sa fonetică cu super. Celelalte apreciative înregistrează mult mai puține apariții. Registrul familiar-argotic e bine reprezentat, prin bestial (3), beton (3), adevărat (2), meserie (2), marfă (1), trăsnet (1). Familiaritatea devenită aproape standard se manifestă în tare (2), tare de tot (1), cel mai tare (4), fain (2). Ies în evidență englezismele - cool, foarte cool, super cool, great, sau inovațiile precum megacolosal. Cu una sau două apariții se înregistrează calificativele mai
Conversații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16702_a_18027]
-
este soarta culturii, a vechilor valori, în epoca postindustrială sau postculturală, cum îi place lui Mircea Braga s-o numească, urmîndu-l pe George Steiner. Cum se poate adapta cultura noului context creat de revoluția informațională? etc. Iată doar cîteva întrebări devenite deja locuri comune în discursul oricărui intelectual. Foarte interesantă este maniera în care răspunde Mircea Braga unor astfel de vagi provocări, tocite de retorica modernă. Fiecare mic eseu este o scurtă lecție de înțelegere tradițională a culturii, "tradițional" în cel
Dimensiunea "tonică" a culturii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16714_a_18039]
-
ani, specialist al filmelor de acțiune cu nume sonore, pe generic, și autor al multor succese de public ale cinematografului francez din anii '70-'80), Bertrand Tavernier (59 de ani, odinioară critic de film și mare admirator al cinematografului american, devenit, apoi, un regizor ce știe să analizeze cu finețe raporturile dintre personaje, dar și un cineast angajat, practicând un cinema al "intervenției sociale", de un schematism demonstrativ), - până la cineaști ai deceniului nouă - Pierre Salvadori (debut în 1993, cu Cible emouvante
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
un thriller inaparent, un scenariu ce se scrie cu viețile, culpabilitatea și complicitățile celor șase personaje ce expiază fiecare printr-o misterioasă și atroce moarte, învederată de autor în ultimul capitol: Execuția: 23 august '99. Ca într-o geneză inversă, devenită Judecată de Apoi, moartea fratelui Osman înseamnă Ziua a Șaptea, urmată de cea a lui Pandrea, a lui Ilie Iulian, Paul Băncilă, Crăciun Mituș, Toma Aurel, și tot așa până la Ziua a Doua. Ultimul va muri marele Uneltitor Ștefan Moise
Proza câmpiei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16733_a_18058]
-
mai multe aspecte problematice decît obișnuite lifting faciale. Ca experiment mental, așadar ca situație ipotetică, el e menit să deschidă discuția privind felul în care înțelegem concepte precum "identitate" și "supraviețuire". De întîlnit îl întîlnim într-o paradigmă de-acum devenită convențională pentru un anumit gen de reflecție filozofică: cea a așa-numitelor cazuri de fiziune identitară. În ce măsură mai este tînărul cu pricina una și aceeași persoană odată efectuată intervenția chirurgicală? Reprezintă A și B aceeași identitate, chiar dacă ele sînt persoane
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
era de acord să renunțe la pretențiile românești asupra Ardealului și să se plieze ordinelor venite de la Viena în chiar vîrful negocierilor de alianță secretă dintre România și Austro-Ungaria! Și în tot balamucul acesta, nici o fărîmă de dovadă. Doar presupuneri devenite certitudini. Simple întrebări de bun simț rămîn în aer: cum de nu s-au mirat și n-au protestat apropiații poetului cînd un om perfect sănătos a fost dus la nebuni? cum de a acceptat o somitate ca dr. Șuțu
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
altfel, nu e singurul care s-o fi făcut. Lui Llosa pare însă să îi scape o fundamentală diferență între cei doi. Sau poate că nu-l interesează. În timp ce Don Quijote e senin și fericit în lumea de el plăsmuită și devenită - pentru el și numai pentru el - chiar mai adevărată ca fantasmele cavalerești, pe Emma Bovary, mereu sensibilă la diferențe, faptul că nu are cum trăi în permanentul imposibil o deprimă pînă la autoaneantizare. De-abia atunci cînd este dincolo de prag
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
literelor românești, de mai demult ori din prezent (președinți ai Academiei ori ai Uniunii Scriitorilor ori ai vreunei mari Fundații, universitari, senatori, miniștri, directori de publicații sau de edituri, notabilități de partid etc.), Virgil Ierunca e o autoritate neoficială, spontană. Devenită ea însăși instituție, precum E. Lovinescu. E o voce menită a relativiza instituționalizarea, cariera, reușita împănată cu titluri și cîștiguri materiale, spre a restaura conștiința în sine, harul rămas la propriile-i mijloace. O voce care sfidează aclamațiile istoriei, alimentîndu-se
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
cam arierată, deși avea să fie atît de iubită și de susținută în Franța pînă în zilele noastre.... Cîteva fraze ale marchizului despre experiența avută în Rusia țaristă. "O disciplină de lagăr se substituia orînduirii cetății, o stare de asediu devenită normală în viața societății..." "O ambiție dezordonată și imensă." "O țară a pasiunilor dezlănțuite sau a caracterelor debile... între tiranie și sclavie." "Un imperilism ce nu poate încolți decît în sufletul oprimaților și care nu se hrănește decît din nefericirea
Marchizul în răsărit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16863_a_18188]
-
și încărcat de clișee". Majoritatea celor care sar ca arși cînd le sînt contrariate tiparele mentale, resimțind ca o blasfemie tot ce e în afara "dogmei", au rămas doar la lecturile școlare - vreo 5-6 poezii + romanțele cîntate la chefuri. Această pseudocultură devenită cult eminescian se reduce la cîteva stereotipii, pe care Gelu Ionescu le ia pe rînd, demonstrîndu-le inadecvarea, azi. Între ele, și formula poetul național, cu care G. Călinescu își intitulează capitolul Eminescu din Istoria... sa. Conceptul ține de secolul XIX
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
Nicolae Manolescu Am avut dintotdeauna bănuiala, devenită aproape certitudine cu vremea, că o anumită periodică înclinație a scriitorului român spre "cultura minoră", în sensul de la Blaga, anistorică, specifică, rurală, închisă, conservatoare, n-are o explicație sociologică și nici vreo legătură cu orizontul de formare și de existență
Minorat cultural by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16921_a_18246]
-
la rubrica de carte de poezie ținută de Traian Coșovei, la începutul anilor 90, în diverse reviste culturale. în plus, nevoia de poezie e mai puternică decât conștiința actului critic într-o asemenea măsură încât, nu de puține ori, poetul devenit cronicar se lasă atras de magia metaforelor până la a oculta chiar textul analizat: Dorin Popa "cochetează fin cu ironia din existență ș�ț fără a-și asmuți câinii sarcasmului", Angela Marinescu "adoptă în poezie o indiferență a dinților de rechin
Un poet despre poeți by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16909_a_18234]
-
de curînd, o Introducere în opera lui Petru Caraman; va repeta gestul și cu S. Fl. Marian?) a făcut o treabă cărturărească (chiar dacă introducerea sa, anunțată pe foaia de titlu, e debilă), restituind noilor generații trilogia etnografică a învățatului sucevean, devenit, în 1881, membru al Academiei Române. S.Fl. Marian, Nașterea la români, Studiu etnografic. Ediție îngrijită, introducere, bibliografie și glosar de Iordan Datcu. Editura Saeculum L.O., 2000
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
locului datorită minunilor făptuite în scurta ei viață. Miraculosul incert -care poate fi raționalizat și astfel anulat, ori dimpotrivă inserat într-un epos-mythos personal prin definiție generos cu fantasticul - este supratropul sub semnul căruia stă desfășurarea întregii povestiri. Sierva Maria, devenită eroina romanului, este progenitura unui marchiz dezabuzat și a unei soții consumate de viciu și pasiune, o copilă sălbăticită și crescută de sclavii africani a căror limbă o vorbește mai des decît spaniola, înfricoșîndu-i sau doar alungîndu-i pe cei ce
Demonii vremii noastre by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17010_a_18335]
-
create de revoluție și de reformă a fost deplină, din primele luni ale lui 1990 și nu mai trebuie nimic "restaurat", ci doar prorogat sine die. Iar dacă Decretul nefericit din 1990 a fost abolit în 1997-1998 prin Ordonanța guvernamentală devenită Lege a Cinematografiei, statutul principalei instanțe civice și profesionale, Uniunea Cineaștilor, care ar putea monitoriza organismul public, a rămas neschimbat. Legea în vigoare nu are alt defect decît că e decapitată, în sensul că nu trece dincolo de dispozițiile financiare, iar
Confiscarea șanselor by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17060_a_18385]
-
Tocmai de aceea portretele șarjate ale unor ființe mult mai luminoase nu-i reușesc poetului, de exemplu gioni.) Aceste figuri îi inspiră, în același timp, înclinația de a creiona un peisaj urban gri. Mocirla, cheagurile de sânge, proximitatea viețuitoarelor parazite, devenite atât de familiare, încât împrumută ceva din personalitatea titularului, împlinesc spațiul său domestic. Pantelimon 113: "cineva, [...] ar putea crede că aici lumina e atât de searbădă încât bulevardul nu mai e locuit de mult. [...] dar, pe neașteptate, ies și traversează
Pantelimon Ioan Es. Pop by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17089_a_18414]
-
american, la sfârșitul secolului XVIII. Cel care seamănă teroare printre locuitorii habotnici ai micii comunități este un cavaler german, angajat ca mercenar și decapitat în timpul Războiului de Independență. Aflat în căutarea propriului cap dispărut și hotărât să se răzbune, personajul devenit legendar cutreieră împrejurimile în timpul nopții, însușindu-și cu ajutorul sabiei, aparent la întâmplare, terminațiile superioare ale ghinioniștilor din calea sa. În acest moment, așa cum îi sta bine oricărei intrigi cumsecade, își face apariția personajul pozitiv: tânărul polițist new-yorkez Ichabod Crane (Johnny
Cum să-ți pierzi capul după Tim Burton by Ioana Comanac () [Corola-journal/Journalistic/17096_a_18421]
-
Luminița Marcu Ștefan Gencărău este lector de stilistică și dialectologie la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca și lucrarea sa despre Caragiale, devenită carte, a fost la origine teză de doctorat. După cum ne explică una din paginile de gardă, demersul autorului este unul interdisciplinar și propune o investigare a unei secțiuni din lexicul simbolic caragialian. Pînă aici, nimic nu pare deosebit. Foarte mulți
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
se transformă deseori în pre(post)fețe, coperțile rețin recomandări din aceleași referate, am citit chiar și o cronică de întîmpinare pe care o auzisem citită cu cîtva timp înainte la susținerea tezei respective. Problema apare cred atunci cînd teza devenită carte păstrează intact reflexul reverențios inevitabil (cred mulți) în contextul relației doctorand-coordonatori. O carte care mulțumește pe aceeași pagină de gardă comisiei, care citează abundent și laudativ din aceeași coordonatori, cîteodată adevărate banalități, pierde inevitabil din rectitudinea și autonomia pe
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
ca și Harlemul, cu intruși cu piele roșie. în Queens sînt cel puțin patru sau cinci zone, ca și în Brooklin, unde nivelul veniturilor stabilește granițe destul de precise, împiedicînd în felul acesta amestecurile stridente. în sud-est, cartierul olandezilor, cu docuri devenite restaurante, pe East River, se învecinează cu Wall Streetul. Dar nu se combină. La umbra pădurii de zgîrie-nori ai principalelor bănci mondiale nu se vede picior de urmaș al navigatorilor de odinioară care au cumpărat Manhattan-ul cu cîțiva dolari. Sînt
New York by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17117_a_18442]
-
corespunzătoare demoniei totalitare. Chiar și fișele, ambiguu repulsive, placate pe o strategie antitetică, participă la denaturarea generală. În memoria naratorului, un fel de martor ocular, Stațiunea alunecă în tenebre. Pe seama colectivității ce o populează asistăm la nesfârșitul cortegiu de umiliri devenit, cu trecerea timpului, mitologie a căderii în abjecție, abuz sistematic, dublat de efemer putrescent. Astfel percepută, așezarea denumită "Stațiunea" trădează o formă de gulaș, în coaja căruia colcăie ură și speranță, deducții și acrobații dubioase, agresiuni, nenorociri, ipocrizii, contraziceri. Deși
Un roman despre suicid by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17145_a_18470]
-
acest sens, a devenit substantiv neutru, articulabil, apt să primească desinențe de plural. La fel de firească e și abrevierea sintagmei, prin păstrarea primului său element - transformare perfect paralelă cu cea petrecută cu decenii în urmă în vorbirea familiară, cu blue jeans - deveniți blugi. și în cazul blugilor (concurați acum de mai eleganta refacere jeanși), decupajul (imperfect) conserva din sintagma engleză adjectivul. Dacă nu e neapărat o formă care se va impune, secăndul constituie în orice caz o dovadă a asimilării în limbajul
"Secănd" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15801_a_17126]
-
știindu-se că noile realități socio-politice reclamau imperios proclamarea unei noi Constituții. Noutatea era că nu s-a mulțumit să publice acest vast material numai în revista de el întemeiată încă în 1919 Arhiva pentru Științe și Reformă Socială, repede devenită foarte citită și înnoitoare prin substanță, ci îl publică în volume de sine stătătoare, fiecare pentru ciclul de prelegeri respective. Au mai fost și alte cicluri de conferințe (politică externă, politica culturii) toate fiind culese în cîte un volum special
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
vorba, ci despre scriitori precum Sadoveanu, Călinescu, Vianu. A discuta cu superbie și nenuanțat despre "colaboraționismul" acestor scriitori și despre păcatele lor omenești începe să mi se pară acum consecința unei furii distructive. Mai exact, a unei uri de sine devenite, de la o vreme încoace, semnul distinctiv al românilor, consecință a unei identități periclitate și alterate. Dacă, totuși, vorbim de revizuiri literare, atunci ar trebui să reinterpretăm opera acestor scriitori prin prisma scrierilor lor, multe dintre ele capitale, de după 1947. E
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]