423 matches
-
argilă. Principalele caracteristici ale barajului sunt următoarele: Este amplasat în versantul stâng, fiind alcătuit dintr-un deversor cu nivel liber, continuat cu o galerie subterană cu scurgere cu nivel liber și aruncătoare în aval, toate executate din beton armat. Creasta deversorului este la cota 1289,00 mdM și are o deschidere de 16,20 m. Galeria subterană are un diametru D=4,25 m și o lungime totală de 230,0 m, din care 70,0 m este galerie înclinată. Aruncătoarea
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
reprezintă un etaj II racordat printr-un furtun mai lung la ieșirea de joasă presiune a etajului I al detentorului. Este ținut de rezervă și folosit în cazul defectării detentorului principal sau de un alt scafandru în caz de urgență. Deversor - Aparat ce permite evacuarea controlată la exterior a gazelor dintr-o incintă hiperbară (turelă, cheson). Deversorul este alcătuit din următoarele părți componente: corp, membrană elastică, pîrghii și clapet compensat. Difuzia luminii - Fenomenul de dispersare a luminii datorită suspensiilor aflate în
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
etajului I al detentorului. Este ținut de rezervă și folosit în cazul defectării detentorului principal sau de un alt scafandru în caz de urgență. Deversor - Aparat ce permite evacuarea controlată la exterior a gazelor dintr-o incintă hiperbară (turelă, cheson). Deversorul este alcătuit din următoarele părți componente: corp, membrană elastică, pîrghii și clapet compensat. Difuzia luminii - Fenomenul de dispersare a luminii datorită suspensiilor aflate în masa apei. Difuzia luminii apare în special în apele tulburi cu vizibilitate redusă. Difuzia gazelor - Răspândirea
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
incluse în prezentul Regulament la anexa nr. 3 pe lângă datele prevăzute a se transmite la articolele 14 și 15 se vor mai transmite: - data intrării în funcțiune a acumulărilor nepermanente (luna, ziua, ora); - cota apei la începerea deversării în secțiunea deversorului; - gradul de umplere și nivelul apei în acumulare; - data începerii golirii, debitul evacuat și finalizarea procesului de golire; - alte situații deosebite ce au apărut în timpul umplerii sau a golirii acumulării și măsurile luate în legătură cu acestea; Comunicarea privind funcționarea acumulărilor nepermanente
PROTOCOL din 30 aprilie 2015 Protocolul Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 aprilie 2015, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270421_a_271750]
-
45247111-1 Canal de irigație 45247112-8 Canal de drenaj 45247120-7 Căi navigabile, altele decât canale 45247130-0 Apeduct 45247200-2 Lucrări de construcții de baraje și de structuri fixe similare 45247210-5 Baraj 45247211-2 Perete de baraj 45247212-9 Lucrări de consolidare a barajelor 45247220-8 Deversor 45247230-1 Stăvilar 45247240-4 Baraj static 45247270-3 Lucrări de construcții de rezervoare 45248000-7 Lucrări de construcții de structuri hidromecanice 45248100-8 Ecluze de canal 45248200-9 Docuri uscate 45248300-0 Docuri plutitoare 45248400-1 Debarcadere 45248500-2 Baraje mobile 45250000-4 Lucrări de construcții de uzine, de
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
45247111-1 Canal de irigație 45247112-8 Canal de drenaj 45247120-7 Căi navigabile, altele decât canale 45247130-0 Apeduct 45247200-2 Lucrări de construcții de baraje și de structuri fixe similare 45247210-5 Baraj 45247211-2 Perete de baraj 45247212-9 Lucrări de consolidare a barajelor 45247220-8 Deversor 45247230-1 Stăvilar 45247240-4 Baraj static 45247270-3 Lucrări de construcții de rezervoare 45248000-7 Lucrări de construcții de structuri hidromecanice 45248100-8 Ecluze de canal 45248200-9 Docuri uscate 45248300-0 Docuri plutitoare 45248400-1 Debarcadere 45248500-2 Baraje mobile 45.25 Alte lucrări de construcții specializate
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
situată în zona flișului Carpaților Orientali. Două captări secundare aflate la Tașca respectiv Izvoru Muntelui, deviază apa râurilor Bicaz respectiv pârâului Izvorul Muntelui în lacul principal. Cea de la Tașca se constituie în spatele unui baraj de tip stăvilar cu două câmpuri deversoare echipate cu 2 stavile segment cu clapetă, fiind limitată de un dig lateral cu o lungime de 1,3 km și un dig de pamant lung de 60 m în frontul de retenție, ce se închide în versantul stâng. Priza
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
amonte de confluența pârâului Izvorul Muntelui cu Bistrița. A fost construit între 1950 și 1960, are o înălțime de 127 m, o lungime de 435 m la coronament și o lățime maximă la bază de 119 m (la nivelul blocurilor deversoare), respectiv 115 m (la nivelul blocurilor nedeversoare). Geologic este situat într-o zonă cu predominanță de gresii silicioase (gresie de Tarcău), restul fiind pachete de șisturi argiloase și un strat de conglomerate. Terenul de fundație prezintă o puternică fisurație. În
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
străbătut de galerii, puțuri de aerisire și nișe de vizitare. Prin construcție au fost prevăzute încăperi ce adăpostesc instalații de acționare și comandă, echipamente de urmărire, monitorizare seismică și comportare a fiecărui element. La partea superioară se găsesc patru câmpuri deversoare de 11,5 m lățime prevăzute pentru o lamă de apă de 7 m înălțime (echipate cu stavile segment de 6 m) și patru goliri de fund echipate cu vane plane (2,50 m diametru) în ochelari, dispuse în serie
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
în cadrul planului de irigații Dunăre-Nipru, a fost construit un dig de nisip consolidat (cu lățimea de până la 0,5 km), care separă complet limanul de mare, preschimbândul în lac cu apă dulce. Barajul existent în dig este echipat cu un deversor. Salinitatea lacului a scăzut prin realizarea unui canal care face legătură cu Dunărea. Dat fiind că nu s-a ținut nici-un cont de avertizările biologilor și geologilor, apa s-a eutrofizat (exces de îngrășăminte agricole, materie organică, nitrați și nitriți
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
debitul de 2 x 65 m³/sec, cu o energie medie anuală de 2 x 65 GWh. Graficul de exploatare a centralelor hidroelectrice este subordonat celorlalte folosințe. Nodul hidrotehnic Stînca-Costești este constituit din principalele obiecte: - frontul de retenție: barajul principal, deversorul de ape mari, baraje de închidere a versanților calcaroși, barajul de închidere a unei foste cariere de calcar de pe malul stâng, consolidarea umărului mal drept; - nodul de presiune: canalul de aducțiune, priza de apă, galeriile de aducțiune a CHE și
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
grindul recifal mal drept, între barajul de pământ și barajul de închidere mal drept. Este constituit dintr-un prag deversant, canalul rapid, disipatoarele de energie și un canal de evacuare cu debușare în lacul de compensare. Pragul deversant este un deversor cu profil practic, de 117 m lungime, dispus în curbă, cu 6 deschideri totalizând 96 m deschidere liberă, echipat cu 6 stavile clapetă 16 x 2,70 m, acționate hidraulic. La betonarea planului înclinat al deversorului s-a aplicat o
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
Pragul deversant este un deversor cu profil practic, de 117 m lungime, dispus în curbă, cu 6 deschideri totalizând 96 m deschidere liberă, echipat cu 6 stavile clapetă 16 x 2,70 m, acționate hidraulic. La betonarea planului înclinat al deversorului s-a aplicat o soluție tehnică originală pentru betonare, cofrajul feței finite fiind realizat din fundul unei cutii metalice care la montaj era goală, iar la betonare se umplea cu apă pentru ca greutatea să preia presiunea betonului proaspăt vibrat. - Grindul
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
electrificare. Barajul era primul baraj de anrocamente executat cu mască de etanșare din beton pe paramentul amonte. Spre deosebire, barajul Gozna, singurul baraj de anrocamente realizat de inginerii români înaintea celui de la Bălan, era etanșat cu tola metalică. De asemenea, deversorul de ape mari a fost executat peste barajul de anrocamente, în zona centrală a barajului, soluție puțin uzuală pentru barajele de anrocamente. Din lacul de acumulare pornește o conductă de 600 mm diametru și 3,2 km lungime, care conduce
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
de argilă, are o înălțime de 36 m și o lungime la coronament de 475 m și realizează un lac de acumulare cu un volum util de 9,8 milioane m. Pentru evacuarea apelor mari, barajul este prevăzut cu un deversor pâlnie cu o capacitate de 132 m/s. Este de remarcat că primele deversoare de tip pâlnie ale barajelor din România au fost proiectate de inginerul Aristide Teodorescu. De la baraj, pornește o aducțiune din tuburi de beton precomprimat de 1000
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
475 m și realizează un lac de acumulare cu un volum util de 9,8 milioane m. Pentru evacuarea apelor mari, barajul este prevăzut cu un deversor pâlnie cu o capacitate de 132 m/s. Este de remarcat că primele deversoare de tip pâlnie ale barajelor din România au fost proiectate de inginerul Aristide Teodorescu. De la baraj, pornește o aducțiune din tuburi de beton precomprimat de 1000 mm diametru și 8 km lungime, care ajunge la stația de pompare din Copșa
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
responsabilitate soluții și tehnologii noi și eficiente, urmărind cu perseverența realizarea și punerea corespunzătoare în execuție a acestora: baraj în arc cu rost perimetral la baraj Paltinu, realizarea unei goliri de fund la barajul Paltinu cu acumularea aflată în exploatare, deversor de ape mari tip pâlnie completat cu goliri de semiadâncime, etc. Aristide Teodorescu s-a bucurat în activitatea sa de sprijinul, colaborarea și chiar de prietenia unor cunoscute, renumite și distinse personalități, ce au marcat în mod deosebit realizările din
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
de pe poziții tehnice, în limitele unor aproximații acceptate în tehnică. Suportul teoretic al hidraulicii este dat de mecanica fluidelor. Principalele aplicații ale hidraulicii se referă la curgerea în conducte, curgerea prin orificii (de exemplu la diafragme și ajutaje), curgerea peste deversoare și baraje și curgerea lichidelor în jurul profilelor hidrodinamice. Tot de hidraulică țin și fenomenele în care apar curgeri cu suprafață liberă, cum ar fi curgerea din râuri, estuare și canale, precum și forma suprafeței lacurilor și a mărilor (influențată de valuri
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
adică numărul Froude al curgerii să fie același la model ca și în natură ("Fr = idem"). Modelarea după criteriul de similitudine Froude este utilizată în special la studiul curenților în albii deschise, la dinamica navelor, la mișcările efluente prin orificii, deversoare, sifoane etc. Dacă se consideră ca forțe dominante ale fenomenului de modelat forțele de inerție și forțele de frecare interioară datorate viscozității fluidului, din legea lui Newton formula 37 (unde formula 38 este coeficientul de viscozitate dinamică a fluidului, formula 39 secțiunea pe
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
Hidrocentrala este a doua mare hidrocentrală de pe fluviul Dunărea. Pe brațul principal al Dunării sunt amplasate dinspre malul stâng spre cel drept două centrale, fiecare cu câte opt agregate, un baraj cu șapte câmpuri deversoare, o ecluză pentru navigație de 34 m lățime și o centrală suplimentară cu două agregate. Pe brațul secundar Gogoșu este amplasat, în mijlocul albiei, un baraj din șapte câmpuri deversoare și, alăturat, pe partea dreaptă a brațului, o centrală suplimentară cu
Porțile de Fier II () [Corola-website/Science/337024_a_338353]
-
centrale, fiecare cu câte opt agregate, un baraj cu șapte câmpuri deversoare, o ecluză pentru navigație de 34 m lățime și o centrală suplimentară cu două agregate. Pe brațul secundar Gogoșu este amplasat, în mijlocul albiei, un baraj din șapte câmpuri deversoare și, alăturat, pe partea dreaptă a brațului, o centrală suplimentară cu două agregate. Cele două centrale de bază de la cu 2x8 agregate (centrala românească și centrala sârbă), de pe brațul principal al Dunării și cele două centrale suplimentare cu 2x2 agregate
Porțile de Fier II () [Corola-website/Science/337024_a_338353]
-
intern de argilă”, fiind construit pe un teren de roci stâncoase și nestâncoase, având o înălțime de 34 m, iar lungimea coronamentului fiind de 512 m, volumul lacului fiind de 600 mil. m, având o suprafață de 5200 ha, debit deversor 11700 m/s, suprafață bazin 579.200 km, tip deversor Vane. Lacul de acumulare, situat în arealul comunei Gogoșu, este construit tot în colaborare cu ex-Iugoslavia. Pe lângă valoarea lor economică, aceste lacuri constituie și puncte de atracție turistică, prin frumusețea
Porțile de Fier II () [Corola-website/Science/337024_a_338353]
-
stâncoase și nestâncoase, având o înălțime de 34 m, iar lungimea coronamentului fiind de 512 m, volumul lacului fiind de 600 mil. m, având o suprafață de 5200 ha, debit deversor 11700 m/s, suprafață bazin 579.200 km, tip deversor Vane. Lacul de acumulare, situat în arealul comunei Gogoșu, este construit tot în colaborare cu ex-Iugoslavia. Pe lângă valoarea lor economică, aceste lacuri constituie și puncte de atracție turistică, prin frumusețea peisajului de pe malurile lor. S.H.E.N. Porțile de Fier II, amplasat
Porțile de Fier II () [Corola-website/Science/337024_a_338353]