769 matches
-
a orientărilor intelectuale: una care se întemeiază pe ceea ce Morin numește, cu formule ușor scorțoase, supradeterminarea conformității, alta pe supradeterminarea devianței, aceasta din urmă constituind în fapt forța bulversantă a societății. Între yes-men și omul revoltat Riguros vorbind, conformismul și devianța au fost cele două fețe ala unui Ianus bifrons, ecuație în absența căreia ar fi greu să gîndim evoluția intelectualului ca atare. Chiar mitul Rațiunii care, după Morin, emancipează intelectualul, nu poate fi înțeles decît într-un atare joc istoric
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Chiar mitul Rațiunii care, după Morin, emancipează intelectualul, nu poate fi înțeles decît într-un atare joc istoric, ca și celălalt mare mit produs de epoca luminilor, mitul Naturii. Marile evenimente istorice au sedimentat în matrița intelectualului, prin sita conformism devianță, note mai totdeauna definitorii. În secolul al XIX-lea, bunăoară, intelectualii vor fi slujitorii poporului suveran (toată epoca a fost, o știm, una a maselor) și asta după ce Revoluția franceză urcase pe soclu acest mit, prin care a uzurpat și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Morin). Unde au ajuns și ce s-a întîmplat apoi, ne-au arătat-o cele ce s-au întîmplat în Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, dar și în alte spații în care a proliferat mitologia intelectualului de stînga, locuri în care însă devianța, id est: disidența, avea să constituie celălalt braț al balanței (totdeauna dezechilibrate), cel ce va produce, pînă la urmă alături de efectul de dinamită produs de mesajele Gulagului sucombarea ideologiei totalitare. Edgar Morin surprinde aici un fenomen subtil: prestația unor gînditori
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
care să producă un rapt în credo-ul lor. Le-ar fi trebuit, pentru asta, o dublă distanțare: față de nexul social la care se raportau și, în egală măsură, față de acțiunea însăși. Ceea ce le putea aduce un necesar coeficient de devianță, fără să-i transforme inevitabil în judecători sau mai rău în procurori ai realului. Lupta pentru adevăr este însă, mai întîi, una contra erorii. Cît privește devianța, dar și formele ei: marginalii, marginalizații, ereticii, devianții, exilații, disidenții, Morin sesiza existența
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
egală măsură, față de acțiunea însăși. Ceea ce le putea aduce un necesar coeficient de devianță, fără să-i transforme inevitabil în judecători sau mai rău în procurori ai realului. Lupta pentru adevăr este însă, mai întîi, una contra erorii. Cît privește devianța, dar și formele ei: marginalii, marginalizații, ereticii, devianții, exilații, disidenții, Morin sesiza existența unui potențial de devianță și de oficialitate care generează, la intelectuali, "apariția de devianțe în oficialitate și de oficialitate în devianță"; cea dintîi, devenită deopotrivă tendință și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
transforme inevitabil în judecători sau mai rău în procurori ai realului. Lupta pentru adevăr este însă, mai întîi, una contra erorii. Cît privește devianța, dar și formele ei: marginalii, marginalizații, ereticii, devianții, exilații, disidenții, Morin sesiza existența unui potențial de devianță și de oficialitate care generează, la intelectuali, "apariția de devianțe în oficialitate și de oficialitate în devianță"; cea dintîi, devenită deopotrivă tendință și dominantă, se poate transforma într-o oficialitate de interior, deși ea își afișează nonconformismul și se opune
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
realului. Lupta pentru adevăr este însă, mai întîi, una contra erorii. Cît privește devianța, dar și formele ei: marginalii, marginalizații, ereticii, devianții, exilații, disidenții, Morin sesiza existența unui potențial de devianță și de oficialitate care generează, la intelectuali, "apariția de devianțe în oficialitate și de oficialitate în devianță"; cea dintîi, devenită deopotrivă tendință și dominantă, se poate transforma într-o oficialitate de interior, deși ea își afișează nonconformismul și se opune puterii dominante. Intelectualul și puterea Constatăm cum conceptul de intelectual
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
întîi, una contra erorii. Cît privește devianța, dar și formele ei: marginalii, marginalizații, ereticii, devianții, exilații, disidenții, Morin sesiza existența unui potențial de devianță și de oficialitate care generează, la intelectuali, "apariția de devianțe în oficialitate și de oficialitate în devianță"; cea dintîi, devenită deopotrivă tendință și dominantă, se poate transforma într-o oficialitate de interior, deși ea își afișează nonconformismul și se opune puterii dominante. Intelectualul și puterea Constatăm cum conceptul de intelectual a avut în istorie aderența poate cea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ar putea fi astfel remediată. Relația intelectualului cu politica duce în acest sens, însă numai după ce va lăsa complet la o parte beția ieftină de cuvinte și va încerca ruptura capitală prin autoreflecție. E calea care utilizează potențialul nostru de devianță, adică de dizidență recunoscută, modul prin care putem depăși acea mereu invocată inerție din Duminica Orbului sau entuziasmul jovial al gratuitei schimbări la față. Puterea corpului și corpul puterii O istorie cu totul insolită s-a petrecut cu corpul uman
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
se abate de la normele acceptate în interiorul unui grup, al unei instituții sau al unei societăți, fapt care duce la conflicte între individul respectiv și grupul sau instituția căreia îi aparține. Delincvența este considerată o formă mai gravă a fenomenului de devianță, ea reprezentând o faptă cu un caracter socialmente periculos, prevăzut de legea penală, și care este săvârșită cu vinovăție. Dezadaptarea școlară poate fi considerată ca un aspect al dezadaptării sociale. O condiție esențială a adaptării școlare o reprezintă realizarea concordanței
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
viață în care s-a aflat tânărul înainte de comiterea conduitei deviante. Condițiile favorizante cuprind, de fapt, acele împrejurări și situații externe care facilitează comiterea delictului (producerea faptei propriu-zise). Noțiunea de cauzalitate nu poate fi redusă, așadar, în acest domeniu al devianței comportamentale, la o singură cauză fundamentală, ci presupune un complex de condiții, de acțiuni și motivații particulare. Desigur, este greu de surprins ponderea acestor factori individuali, sociali și favorizanți în determinarea și dezvoltarea conduitei deviante. Tendinței unor specialiști de a
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Adevărul este că factorii ereditari (sau predispozanți) acționează nu direct, ci prin intermediul celor de mediu, care vor favoriza sau nu exprimarea acestor potențialități ereditare. a. Deficiențele intelectuale. Se apreciază astăzi tot mai mult că întârzierile mintale reprezintă o premisă a devianței comportamentale, mai ales atunci când nivelul mintal scăzut se asociază cu tulburări afective și cu condiții defavorabile de mediu. Deficiențele intelectuale exprimă, de regulă, dificultatea sau imposibilitatea celui în cauză de anticipare, pe plan mental, a urmărilor inevitabile ale atitudinilor deviante
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
strategii de persuasiune și manipulare, Editura Economică, București, 2006. Chipea, F., "Obiectul de studiu al sociologiei", în Analele Universității din Oradea, seria Fascicula Sociologie-Filosofie-Asistență socială, vol. III, Editura Universității din Oradea, 2006. Chipea, F., "Teorii ale controlului social în explicarea devianței sociale", în Analele Universității din Oradea, seria Psihologie-Pedagogie-Metodică, tom I, 1997. Clement, O., "Creștinătate, secularizare și Europa", în Ică, I. I. jr.; Marani, G. (coord.), Gândirea socială a Bisericii, Editura Deisis, Sibiu, 2002. Codorean, I., "Apologia identității creștine a Europei
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
care mișcările îl perturbă. Așa încît, provocările de care sînt responsabile mișcările colective sînt percepute drept elemente negative ce trebuie reabsorbite cît mai repede, în timp ce participanții, cărora nu se ezită a li se atribui unele comportamente de iraționalitate și de devianță, ar trebui să fie supuși unui control social mai mare și mai eficient. Transformarea pe care mișcările colective tind să o introducă în societățile respective apare astfel ca fiind produsă de forțe externe, exogene societății (după Alberoni transformarea ar fi
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
la 3%. în fine, datele poate cele mai extinse statistic le furnizează studiul efectuat de Boișteanu et al, 1996 care pe un lot 45.000 cazuri de expertize medico-legale psihiatrice efectuate între 1966-1996 relevă o rată de 21.5% reprezentând devianțe comportamentale patologice (deci cumva asemănătoare cu alte statistici), din care schizofreniile ocupă un procent de 6.8% . Dacă se iau în considerație comportamentele antisociale per ansamblul populației de bolnavi psihici, frapează de asemeni relativ redusa proporție a actelor grave medico-legale
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
al faptelor nu relevă natura discordantă a comportamentului antisocial; de altfel, acesta din urmă nu este obligatoriu în relații directe cu tulburările mintale ci corespunde adesea influențelor criminogenetice ale delincvenților "normali". Ar fi deci abuziv de a considera patologică oricare devianță socială a bolnavilor schizofreni. Principalele argumente privind violența asociată cu debutul schizofreniei se găsesc în sursele germane bazate în general pe o serie bine selectată de pacienți acuzați de omucideri sau tentative de omucidere sau alte delicte severe (Wilmanns, 1940
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
delirant. Homosexualitatea la schizofrenici reprezintă una din problemele controversate din punct de vedere medico-legal. Homosexualitatea manifestată în procesele schizofrenice are drept trăsătură fundamentală psihopatologică disociația erotism/sexualitate. în schizofrenie ea este fără atașament afectiv față de partener. Homosexualitatea împreună cu celelalte devianțe sexuale se circumscriu aceleiași constelații fenomenologice, psihopatologice și semiotice ale procesului disociativ față de manifestarea delimitată în cadrul entității nozografice a perverșilor sexuali. 3.3. Furtul și infracțiunile contra avutului privat sau public. Comise de bolnavul cu schizofrenie ele pot avea și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
simpliste în care o generație poate fi acuzată de a produce boala la următoarea. Astfel de studii s-au centrat în principal asupra a două tipuri de variabile considerate în mod particular stresante: distorsionarea comunicației între membrii familiei, denumită generic devianță de comunicare (DC) (Wynne et al, 1977) și un climat afectiv negativ în familie denumit expresie emoțională sau emoție exprimată (EE) crescută (Vaughn & Leff,1976).Studiul sistematic al acestor variabile început printre alții și de Goldstein et al,1968; Goldstein
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și de Goldstein et al,1968; Goldstein,1985a și 1985b a arătat printre altele că incidența schizofreniei sau a altor tulburări asemănătoare (tulburări schizotipale, tulburări schizoide de personalitate) era mai mare în familiile clasificate ca avînd un indice ridicat de devianță de comunicare, față de numărul redus de cazuri în familiile cu un nivel CD scăzut. Este adevărat că aceste studii au identificat și familii avînd un nivel crescut al CD și în care nu au existat cazuri de schizofrenie printre
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
vorbi despre violență acolo unde ne așteptam să găsim cele mai bune condiții pentru formarea și dezvoltarea armonioasă a personalității poate părea un fapt cel puțin neverosimil. Violenta școlară este, din punct de vedere statistic, cea mai frecventă conduită de devianță școlară. Mass-media, cercetările și statisticile oficiale sesizează o creștere spectaculoasă a fenomenului În ultimile trei decenii În mai multe țări ale lumii. Din acest motiv escaladarea violenței În școală a devenit cea mai vizibilă evoluție din câmpul educației școlare, dar
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
caracter științific: Orice vector situat pe axa Ox poate fi scris sub forma [...] (E. Poll, Fizică: 4) Orice bun apt să satisfacă o nevoie și care face obiectul schimbului prin vânzare-cumpărare se numește marfă (S. Mihăilescu, Economie: 3) Noțiunea de devianță se referă la orice conduită socială și la orice act social care sunt diferite de comportamentele și acțiunile generale ale membrilor unei societăți și care riscă prin această diferență să provoace reacții ostile sau sancțiuni din partea colectivității (A. Țiglea, Sociologie
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
ăla a’ lu’profesoru’“, cum îmi spuneau până atunci, ci „ăla“. Să-mi spună „a’ lu’ profesoru’“ ar fi însemnat că fac parte încă din comunitate. Nu mai făceam. Interesant că nici părinții mei n-au fost considerați răspunzători de devianța mea. Ea nu era rodul educației primite în familie, ci al anilor de facultate, iar acele norme inoculate atunci lor le scăpau de sub control. Nu le înțelegeau. Iar faptul că nu aderăm la aceleași valori era considerat suspect. Trebuia să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
prea mult în economia de comandă. Pe scurt, pentru oameni cu aspirații și eforturi mediocre, pentru indolenți, pentru cei slab calificați și leneși, pentru cei lozincarzi și goi de conținut comunismul era bun, tocmai fiindcă ei erau norma și ceilalți devianța. Din aceste categorii de oameni și din copiii lor crescuți în cultul și în nostalgia „epocii de aur” a omogenizării sociale s-au recrutat mulți dintre marii frustrați actuali. Este un patern cultural foarte răspândit: concurența este rea, averea este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
comportamentele sexuale, părintele singur (fără partener în cadrul familiei) putând avea relații afective și sexuale în afara familiei. În analizele referitoare la familia monoparentală, un accent deosebit este pus pe consecințele asupra evoluției copiilor: stare de sănătate, succes, eșec sau abandon școlar, devianță, stabilitate în familiile pe care le formează. Mult mai puțin au fost studiate efectele asupra adulților, puși în situația de a îndeplini un cumul de roluri atât în plan public, cât și privat (părintele unic muncește adesea mai mult pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
produc imprevizibil, nemotivat și discordant, În relație directă cu angoasa psihotică de structurare a conștiinței, contextul halucinator și trăirea delirantă. Între criteriile pentru tulburarea de personalitate antisocială, conform DSM IV, se specifică organizarea patologică marcată de impulsivitate și instabilitate, până la devianță socială: 1. Eșecul de a se conforma normelor sociale referitoare la comportamente care Încalcă legi și conduc la arestări. 2. Înșelătoria indicată de minciuni repetate, folosirea de nume false sau tratarea celorlalți potrivit unui interes personal sau a propriei plăceri
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]