778 matches
-
exagerări de genul: inadaptat prin naștere, care favorizează un anumit fatalism educațional. Factorii ereditari (sau predispozanți) nu acționează direct, ci prin intermediul celor de mediu, care vor favoriza sau nu exprimarea acestor potențialități ereditare. a)Deficiențele intelectuale reprezintă o premisă a devianței comportamentale, mai ales atunci cînd un nivel mintal scăzut se asociază cu tulburări afective și condiții defavorabile de mediu. Ele exprimă În general prin dificultatea sau imposibilitatea elevului de anticipare, pe plan mental, a urmărilor inevitabile ale atitudinilor deviante adoptate
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
socio-afectiv neprielnic, În care relațiile Între membrii familiei se bazează adesea pe forță și brutalitate. Urmările directe sau indirecte ale unor astfel de condiții sunt o dezvoltarea intelectuală și afectivă Întârzâiată a acestor copii. VIII. Principalele forme de manifestare a devianței școlare Copiatul este o Înșelăciune. Ca formă specifică de nesinceritate față de profesor, copiatul poate fi Încadrat În categoria conduitelor agresive, deoarece aduce prejudiciu profesorului și clasei. Acești elevi nu sunt susținuți motivațional de curiozitate sau interesul pentru un domeniu, ci
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
cu problematica crizei existențiale specifice pubertății și adolescenței: opoziția față de adulți, căutarea unei noi identități, crizele de narcisism, momentele depresive, curiozitatea, gustul pentru risc, presiunile din partea prietenilor și grupului din care fac parte. Suicidul nu este propriu-zis o formă de devianță școlară, În sensul că nu există norme școlare care să-l menționeze și să-l interzică explicit; cu toate acestea se prezintă ca având legatură cu alte probleme de comportament ale elevilor. Factorii de risc În sinuciderea la copii sunt
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
ieșit din scenă, iar Gorbaciov a preluat comanda, păstrătorii au încetat persecuțiile tuturor ereziilor, iar inovatorii au devenit mai îndrăzneți. Cei izolați, fără putere, sunt considerați "devianți" și li se rezervă soarta obișnuită, în societatea respectivă, pentru tipul lor de devianță. De exemplu, un inovator în domeniul valorilor estetice poate deveni subiect de amuzament sau poate fi amenințat cu moartea (așa cum i s-a întâmplat lui Salman Rushdie), conform ordinii culturale existente. Dacă inovatorii izolați reușesc să treacă de stadiul în
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
sau alta și vindecate. Locul preotului în confesional este luat de psihologi. În justiție, tendința este spre a ușura responsabilitatea personală a delincvenților și criminalilor, insistându-se mai mult asupra responsabilității sociale, adică acea parte a structurilor nedrepte care formează devianța. În loc să fie un instrument de răzbunare sau de ispășire, închisoarea ar trebui să își deschidă larg porțile de ieșire. Într-o a doua fază, s-a produs un reviriment. Publicul, sub influența creșterii accentuate a nesiguranței și a proceselor criminalilor
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
producție abundentă și competitivă, persistă atunci când vine vorba să se răspundă exigențelor celor două valori contradictorii. Am atras deja atenția asupra unei opoziții similare când am discutat despre responsabilitate (B. 7.). De fapt, după ce au tolerat substanțial diverse forme de "devianță" și au menținut permisivitatea, în special în domeniul moral, societățile noastre și-au reafirmat nevoia de siguranță (C. 9.). Această valoare are mai multe dimensiuni: siguranța în fața criminalității și a delincvenței, pe stradă și în transportul public, siguranța muncii, în fața
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
D Datorie, 122, 136, 142, 206 Demnitate, 98, 123, 140, 150, 153, 172, 199, 201 Democrație, 20, 40, 50, 71, 91, 101, 121, 123, 142, 148, 150, 157, 168, 170, 176, 197-198, 202, 205-206, 230 Deviant, 18, 23, 41, 202-203 Devianță, 41, 137, 141 Dezvoltare, 19, 113, 117, 126, 139, 158, 170, 202, 204 Dialectică, 9, 22, 29, 117, 143, 155, 158 Diagnostic, 58, 87, 102, 181, 185 Diagnosticare, 11, 57-58, 83, 87, 102, 107, 115, 214, 238 Difuzarea valorilor, 26
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
celelalte relații sociale, Z valorizarea tradiției și W suspiciune față de schimbare. Schimbarea, din această pespectivă, însemnă că orice schimbare în sistem, de exemplu faptul că X devine X', adică număr mai mare de indivizi, aduce instabilitate între elementele sale, adică devianță sau o stare tranzitorie, ce provoacă interogarea sistemului și ce va fi urmată în cele din urmă de o nouă stare de echilibru sau de o schimbare de sistem. Adică noul tip, societatea modernă, sau noua structură X'Y'Z
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Social Support, in urban adolescents, American Journal of Community Psychology, 28, 391-400. 32. Chelcea, S. (2007), Metodologia cercetării sociologice / Metode cantitative și calitative, ediția a III-a, Ed. Economică, București. 33. Chipea, F. (1997), Teorii ale controlului social în explicarea devianței sociale, în Analele Universității din Oradea, seria Psihologie-Pedagogie-Metodică, tom I, 1997, pp. 51-56. 34. Carp, R. (2007), Stat, Biserică, cetățean în căutarea unui model european al religiilor, în Baconsky, T.; Ică, I.I.jr.; Tătaru-Cazaban, B.; Ștefoi, E.; Manolescu A.; Carp, R.
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
el s-a mântuit, dacă mântuirea nu este decât o trecere spre eternitate. Opera sa oferă dovada că omul are în el mântuirea, dacă reușește a-și transcende viața dincolo de temporal. Cărțile lui, constructele științifice, prin care conceptul triunic al devianței psihice, paradigma victimologică sau recent epistemologia adevărului psihiatric, devin piatra lui de mormânt, piatra unei existențe cucerite, calea prin care și-a transpus viața în operă. Putem afirma că psihiatria i-a aparținut, deoarece i-a dat sensul ei uman
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Acesea sunt de fapt un rezultat al experiențelor colective ale elevilor și, spre deosebire de normele explicite, sunt mult mai flexibile. În situația În care normele explicite nu converg cu cele implicite, se produce o deteriorare a climatului de grup, concretizată În devianță normativă sau apariția fenomenelor de agresivitate. (Grupurile școlare se caracterizează și printr-un grad relativ de omogenitate. Parametri ca vârsta, nivelul de școlaritate, nivelul de instrucție, nivelul dezvoltării fizice sau intelectuale, uneori sexul și naționalitatea sunt indicatori comuni tuturor copiilor
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
familiale, pe de o parte, și la instalarea unei noi intoleranțe la frustrări, pe de altă parte. Ceea ce se află la originea deculpabilizării și a banalizării delincvenței din zonele sociale ale excluderii este tocmai împletirea acestei serii de fenomene. Dacă devianța juvenilă este una dintre consecințele falimentului mișcărilor sociale, ea este și rezultatul unei lumi sociale destructurate și privatizate de imperiul consumului de piață, de noile moduri de viață centrate pe bani, pe trăirea clipei, pe satisfacerea imediată a dorințelor. Lipsiți
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cazul comportamentului agresiv, persoana respectivă adoptă, într-o situație conflictuală obișnuită, o atitudine ostilă disproporționată cu elementul declanșator, urmărind distrugerea fizică sau simbolică a agentului frustrant. Desigur, un asemenea mod de comportament constituie un grav simptom de neadaptare socială, de devianță, un principal factor cauzator de noi conflicte și frustrări, deoarece o astfel de rezolvare a unei situații conflictuale este în contradicție cu modelele de acțiune acceptate în culturile avansate. În cazul comportamentului de izolare, prin care se refuză contactul social
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sexuale Capitolul 18. Complexele psihosexuale Capitolul 19. Manifestările psihosexuale la granița dintre normal și patologic. Capitolul 20. Clasificarea tulburărilor psihosexuale Capitolul 21. Tulburările endocrino-sexuale Capitolul 22. Tulburările de personalitate sexuală Capitolul 23. Tulburările de dinamică sexuală Capitolul 24. Perversiunile și devianțele sexuale Capitolul 25. Terapeutica tulburărilor sexuale Capitolul 26. Educația sexuală și psihoigiena cuplului Capitolul 27. Aspectele medico-legale ale sexualității Partea a III-a. Antropologie psihosexuală Capitolul 28. Domeniul antropologiei sexuale Capitolul 29. Simbolurile culturale ale sexualității Capitolul 30. Mit și
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
falic, - stadiul de latență, - stadiul genital, Sacrul și sexualitatea, Sadismul, Patologia psihosexuală, - clasificarea tulburărilor psihosexuale, - mecanismele și cauzele tulburărilor psihosexuale, - clasificarea tulburărilor psihosexuale, - tulburări endocrino-sexuale, - tulburări de identitate sexuală, - tulburări de dinamică sexuală, - la bărbat, - la femeie, - comune, Perversiuni și devianțe sexuale, - privind obiectul plăcerii, - privind modalitatea de realizare a plăcerii, - de tip sociopatic, Terapeutica tulburărilor psihosexuale, Tipologiile sexuale, - tipurile active, - tipul supraevaluat, - tipul violent, - tipurile pasive, - tipul dependent, - tipul timid, - tipologiile somatoendocrine, - tipologiile somatoendocrine feminine, - tipul ovarian-foliculinic, - tipul suprerenalian-corticist, - tipul
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
solicitat ο este neatent, cu atenție perturbată labilă ο este inactiv, pasiv, plictisit, apatic • Conduita elevului în afara clasei (în pauze) ο are conduită normală, fără abateri ο are conduită marcată de atitudini agresive sau autoritare, de gravitate redusă ο prezintă devianță comportamentală • Conduita în grup ο este comunicativ, sociabil, execută cu interes sarcinile date, participă necondiționat la viața grupului, bun organizator ο se integrează, aderă la grup, dar este lipsit de inițiativă, este un bun executant dacă este solicitat ο este
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
2002; 2. Băban, Adriana (coord.), Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și consiliere, S.C.Psinet, Cluj Napoca, 2001; 3. Bursuc, Bogdana, Managementul clasei. Ghid pentru profesori și învățători, Editura Alpha MDN, București, 2007; 4. Buta, Liliana, Copiatul, fenomen al devianței școlare, în Revista Română de Pediatrie, vol. LV, nr. 3, an 2006; 5. Crețu, Elvira, Probleme de adaptare școlară, Editura All Educational, București, 1999; 6. Cristea, Sorin, Dicționar de termeni pedagogici, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998; 7. Gilly, Michel
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
solicitat ο este neatent, cu atenție perturbată labilă ο este inactiv, pasiv, plictisit, apatic • Conduita elevului în afara clasei (în pauze) ο are conduită normală, fără abateri ο are conduită marcată de atitudini agresive sau autoritare, de gravitate redusă ο prezintă devianță comportamentală • Conduita în grup ο este comunicativ, sociabil, execută cu interes sarcinile date, participă necondiționat la viața grupului, bun organizator ο se integrează, aderă la grup, dar este lipsit de inițiativă, este un bun executant dacă este solicitat ο este
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
decisivă pentru succesul integrării sociale. "Diagnosticarea sau etichetarea acestor fenomene sau comportamente ca fiind normale ori anormale depinde de natura normelor sociale, de gradul de toleranță al societății respective, ca și de pericolul actual sau potențial pe care îl prezintă devianța pentru stabilitatea vieții sociale 30". Important este ca pedagogul să cunoască și să se adreseze specialistului. Dictonul Primo non nocere 31 trebuie respectat cu sfințenie, întrucât greșelile chiar și cele săvârșite din cele mai bune intenții pot avea consecințe ireversibile
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
din punct de vedere atât anatomic, cât și fiziologic, doar analizatorul auditiv fiind suferind. Vom vedea cum și de ce acest handicap se află la originea muțeniei. În abordarea surdologiei, vom urma același parcurs ca și în studierea celorlalte tipuri de devianțe. Studierea cauzelor deficienței Asemenea celorlalte deficiențe, și cele de auz pot fi: ereditare, genetice, intrauterine, perinatale, dobândite. Surditatea congenitală poate fi ereditară, apărând în cadrul unor afecțiuni reunite sub denumirea de sindrom al lui Waardenburg. De fapt, în peste 50% dintre
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Inhelder, Bärbel Psihologia copilului, Cartier, 2005. Piéron, Henri Vocabularul psihologiei, Univers Enciclopedic, 2001. Popescu-Neveanu, Paul, Dicționar de psihologie, Albatros, 1978. Prundea, Mădălina, "Un orb surdomut a învățat să vorbească", în Evenimentul Zilei, 2 decembrie 2005. Rădulescu, Sorin, M.; Piticariu, Mircea, Devianța comportamentală și boala psihică, Editura Academiei R.S.R., București, 1989. Ribot, Théodule, Atenția și patologia ei, IRI, București, 2000. Rocheblave-Spenlé, Anne-Marie, Psychologie des Konflikts, Lambertus Verlag, 1973. Roșca, Mariana, Specificul diferențelor psihice dintre copiii întârziați mintali și cei normali, Editura Didactică
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
vorbi despre violență acolo unde ne așteptam să găsim cele mai bune condiții pentru formarea și dezvoltarea armonioasă a personalității poate părea un fapt cel puțin neverosimil. Violenta școlară este, din punct de vedere statistic, cea mai frecventă conduită de devianță școlară. Mass-media, cercetările și statisticile oficiale sesizează o creștere spectaculoasă a fenomenului În ultimile trei decenii În mai multe țări ale lumii. Din acest motiv escaladarea violenței În școală a devenit cea mai vizibilă evoluție din câmpul educației școlare, dar
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
realizate cu fair play. Asemenea procese de creație sunt închinate ascensiunilor omului. În anii 1990 am prezentat în (10 a, b) știința și arta creației (creatologia) și inventica ca un parcurs "codisciplinar" consacrat producerii de "mijloace" cu tot mai reduse "devianțe" prevenite de americanul R. Merton. Aceasta ar putea conduce la conceperea creației ca gândire a originii, a începutului, a principiului din care derivă originea, inclusiv spinoasa problemă a creatorului necreat, sau a limitei care nu limitează, cum lansa formula C.
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de o anumită subcultură delicventă din mediul înconjurător, există și un rol de control extern, exercitat de societatea civilă care, de obicei, incriminează și sancționează comportamentul politic deviant. Există însă și situații în care, societatea civilă este puțin activă iar devianța devine generalizată, făcând din normalitate, anomalie. Tocmai de aceea sunt necesare criterii suplimentare de definire a comportamentului politic deviant. În cazul de față avem în vedere o viziune universalistă asupra problemei, considerând ca fiind comportament deviant acela care se abate
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
eclipsă, este inerentă acestuia și nu poate dispărea definitiv (Iliescu 2007, 158), iar conduita diferiților actori politici va fi judecată și etichetată de către electorat și în funcție de această dimensiune (și nu strict din punct de vedere legal). Partidele politice simbol al devianței Partidele politice reprezintă, fără urmă de îndoială, esența democrației. Indiferent de perspectiva pe care o abordăm, un lucru e clar: în momentul de față, fără pluripartidism și competiția liberă și corectă dintre partide (Dahl 2000, 29) nu putem vorbi de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]