1,506 matches
-
Constituția toxicomaniacă, în care este inclus și alcoolismul, este dispoziția psihopatică marcată printr-o apetență față de consumul de droguri sau băuturi alcoolice, de care individul devine dependent, degradându-și treptat personalitatea, modificându-și comportamentul prin adoptarea unui tip de conduite deviante sociopatice. Stările depresive reprezintă un risc major pentru sănătatea mintală și se manifestă prin dispoziție tristă, ideație lentă, inactivitate, idei delirante de tip depresiv, anxietate, plâns, idei de suicid. Suicidul constituie una dintre formele majore ale riscului nu numai pentru
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în familie, în societate, în grupul profesional-școlar. h) Principiul diferențierii riscului. În sensul acesta, educația sănătății mintale trebuie să-l pregătească pe individ pentru a sesiza riscul și direcția acestuia, sursele și consecințele sale. Trebuie cunoscute caracteristicile riscului, ale grupelor deviante, ale situațiilor neplăcute sau periculoase, a tot ceea ce poate dăuna sănătății mintale, riscuri pe care individul trebuie să le ocolească în scopul menținerii echilibrului personal. i) Principiul programării. Educația sănătății mintale trebuie să imprime individului desfășurarea planificată a activității sale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
societatea într-o stare de confuzie. Reprimarea libertăților este înlocuită cu o pseudolibertate haotică, în cadrul căreia fiecare se conduce după bunul său plac. În această situație, lipsind normele reglatoare ale conduitelor și acțiunilor sociale, comportamentul va dobândi un aspect predominant deviant. Pulsiunile acumulate în perioada anterioară se vor descărca, manifestându-se sub forma conduitelor deviante, a violenței heteroagresive. Va scădea rata suicidului și va crește rata violurilor, a crimelor etc. Modelul de educație în sfera igienei mintale trebuie să țină seama
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în cadrul căreia fiecare se conduce după bunul său plac. În această situație, lipsind normele reglatoare ale conduitelor și acțiunilor sociale, comportamentul va dobândi un aspect predominant deviant. Pulsiunile acumulate în perioada anterioară se vor descărca, manifestându-se sub forma conduitelor deviante, a violenței heteroagresive. Va scădea rata suicidului și va crește rata violurilor, a crimelor etc. Modelul de educație în sfera igienei mintale trebuie să țină seama de aceste aspecte esențiale privind structura societății, pe plan psihosocial și politic, în vederea instituirii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stările pasionale sau legate de sentimentele de culpabilitate. Elementul cel mai reprezentativ este, după H. Damaye, „debitul moral”, o infirmitate psihosocială, dar care nu intră în sfera psihiatriei, ci a sociologiei și justiției. Acești indivizi, cu un tip de conduită deviantă, antisocială, răspund pentru delictele și crimele comise, spre deosebire de bolnavul psihic, care este considerat iresponsabil. Importanța conștiinței morale este deci esențială. Ea trasează granița dintre boală și nebunie, dintre normalitatea psihosocială și devianța sociopatică. Rezultă că psihiatria și igiena mentală pot
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
traduce faptul că simptomele psihiatrice pot fi interpretate ca fiind de esență morală (H. Damaye). Acest tip de manifestări, considerate ca avându-și originea în pasiuni, pot reprezenta materialul din care se constituie simptomele psihice la bolnavii mintal sau manifestările deviante la sociopați. Ele sunt în egală măsură anomalii morale, dar și tulburări psihice, în sensul în care erau interpretate acestea în gândirea psihologică a secolului al XIX-lea (Ph. Pinel, S. Esquirol, V. Magnan, A. Morel). Acest grup de manifestări
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
socializare ale personalității Trăsături individuale Personalitatea: - imagine de sine - raporturi și evoluție - tulburări psihice Modul de rezolvare a situațiilor de viață (variabile independente) (variabile circumstanțiale) (variabile dependente) Se poate vedea, din cele de mai sus, că precizarea conceptelor de „conduită deviantă” și „personalitate sociopatică” are un cadru destul de greu de definit, întrucât în aceste concepte intră factori multipli: psihologi, sociali, culturali, morali etc. Pe aceste considerente, C.R. Jeffrey notează că nici psihanaliza (S. Freud) și nici sociologia (E.H. Sutherland) nu pot
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sociali, culturali, morali etc. Pe aceste considerente, C.R. Jeffrey notează că nici psihanaliza (S. Freud) și nici sociologia (E.H. Sutherland) nu pot răspunde singure acestei chestiuni, întrucât nu toți sociopații sunt nevrotici și nici nu sunt toți produsul unor conduite deviante învățate în grup. Încercând să reconstituie profilul personalității delincventului sociopat, C.R. Jeffrey notează următoarele caracteristici: existența unei depersonalizări sociale; formarea unui Eu și a unui Supra-Eu defectuoase, ca urmare a unei identificări imperfecte cu figurile parentale; integrarea în societate lasă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se manifestă prin inautenticitatea individului respectiv, de cauză organică sau accidentală; tulburările emoționale, ca și tulburările de origine socială afectează integrarea personalității în raport cu ea însăși și cu grupul social. Plecându-se de la aceste concluzii, se poate afirma că orice conduită deviantă recunoaște două domenii de factori care contribuie la formarea ei: a) factorii biopsihologici, de origine pur individuală; b) factorii socio-culturali, de origine pur socială. Specialiștii leagă conduitele deviante de starea de anomie, în special socială (E. Durkheim, R.K. Merton, D.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
social. Plecându-se de la aceste concluzii, se poate afirma că orice conduită deviantă recunoaște două domenii de factori care contribuie la formarea ei: a) factorii biopsihologici, de origine pur individuală; b) factorii socio-culturali, de origine pur socială. Specialiștii leagă conduitele deviante de starea de anomie, în special socială (E. Durkheim, R.K. Merton, D. Mechanic, J. Dollard, M.B. Clinard, L.T. Wilkins). Anomia rezultată dintr-o ruptură în structura socio-culturală, cu consecințe imediate asupra formării personalității și a normării comportamentului. Din acest motiv
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Merton, D. Mechanic, J. Dollard, M.B. Clinard, L.T. Wilkins). Anomia rezultată dintr-o ruptură în structura socio-culturală, cu consecințe imediate asupra formării personalității și a normării comportamentului. Din acest motiv, este important de menționat latura psihologică a acestui fenomen. Conduita deviantă va fi rezultanta unor „căutări” ale individului legate de statutul și rolul său social, în condițiile în care modelul socio-cultural nu i le mai poate oferi sau, dimpotrivă, i se propune un antimodel anomic. R.K. Merton remarcă faptul că în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
În aceste condiții, anomia are două implicații majore, directe: în plan social, o dezorganizare valorică a societății; în plan individual, dezechilibrul moral al persoanei. Sintetizând cele de mai sus, M.B. Clinard propune o schemă de distribuție a modelelor de conduite deviante, după cum urmează: a) domeniul factorilor psihobiologici, de origine pur individuală, în care intră: delincvenții obișnuiți (furturi minore, vagabondaj, infracțiuni față de ordinea publică); prostituatele și homosexualii; delincvenții ocazionali (agresivitate, homicid, vandalism, violuri etc.); cazurile extreme de devianțe sexuale (exhibiționism, sadism, crime
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
funcționarii guvernamentali; criminalii obișnuiți neînnăscuți: cei care comit furturi neînsemnate, vagabondaj; prostituatele și homosexualii: cei care comit conduite homosexuale, prostituție; delincvenții ocazionali: cei care comit omoruri, acte de vandalism; devianțele sexuale: exhibiționismul, violul; criminalii patologici: bolnavi mintal. În ceea ce privește geneza conduitelor deviante de tip criminal, două grupe de factori intervin în cazurile analizate de M.B. Clinard: a) factori sociogenetici comuni tari: modelul cultural, relațiile sociale și interesele de grup; aceștia acționează în cazul următoarelor forme de criminali: criminali profesionali, criminali organizați, criminali
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de a mai controla personalitatea și conduitele umane; în acest caz, lipsit de un reper moral și socio-cultural, individul suferă un proces de dezechilibru valoric interior, corespunzător celui exterior, social; sănătatea mintală suferă profunde modificări ca urmare a proliferării conduitelor deviante de tip sociopatic și a creșterii marcate a bolilor psihice, în special de ordin reactiv-nevrotic, de inadaptare și stres; se observă o mare frecvență a violenței și a suicidului; d) societățile care promovează reforme ale modelului socio-cultural și ale mentalității
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Lauwe, P.H., Des hommes et des villes, Payot, Paris, 1969. Chombart de Lauwe, P.H., Images de la culture, Payot, Paris, 1970. Christian, P., „Medizinische und philosophische Anthropologie”, în Handbuch der allgemeine Pathologie, vol. I, Springer, Berlin, 1969. Clinard, M.B., Sociology of deviant behavior, Holt, Rinehart and Winston, New York, 1974. Cloutier, Fr., La santé mentale, PUF, Paris, 1966. Cohen, A.K., Delinquent boys; The culture of gang, Free Press, New York, 1955. Cohen, S., Images of deviance, Penguin Books, Middlesex, 1971. Comicescu, Gh., „Crizele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Books, Baltimore, 1972. Keleman, St., Living your dying, Random House, New York, 1974. Kessler, H., Les principies et la pratique de la réadaptation, Lea et Febiger, Philadelphia, 1950. Kirman, B.H.; Bicknell, J., Mental handicap, Churchill-Livingstone, Londra, 1974. Kitsuse, J.I., „Societal reaction to deviant behavior. Problems of the theory and method”, în Social Problems, 9, 1962. Klein, D.B., Mental hygiene, Holt, New York, 1956. Klineberg, O., Social psychology, Holt, New York, 1954. Kobler, A.L.; Stotland, E., The end of hope. A social-clinical theory of suicide
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
A., „L’étranger: un essai de psychologie sociale”, în Am.J. Social., 49, 1944. Schulze, H., Der progressiv domestizierte Mensch und seine Neurosen. Die Rolle von Entlanstund und Belastung für Krenkheit und Heilung, J.F. Lehmans, München, 1964. Schur, E.M., Labeling deviant behavior. Its sociological implications, Harper and Row, New York, 1971. Schwartzenberg, L., „Acharnement thérapeutique et euthanasie”, în Méd. Hyg., 43, 1985. Selye, H., The stress of life, Longman, Londra, New York, 1957. Sendrail, M., Histoire culturelle de la maladie, Privat, Toulouse, 1980. Seneca
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
demisia”de la autoritatea părintească sau de autoritate paternală exagerată,unii îi lasă pe copii să facă orice, alții îi țin din scurt, în mod exagerat. Carența de afectivitate din familie, indiferent cui îi aparține vina, duce la formarea unui comportament deviant la copii. Ei au sentimentul că nu sunt doriți, că încurcă pe părinți și consideră că mai bine n-ar fi existat. De aceea se întâmplă abandonul, părăsirile de domiciliu din partea copilului, atașarea la grupuri spontane de copii care-i
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
1996) și Sanatoriul de boli discrete (1996), păstrează din real doar un ecou înfundat: „ce-ai să te faci atunci cu realitatea asta imediată” sună un vers. Zona de manevră e acum eul psihic, care efectuează diverse exerciții de gimnastică deviantă sau delirantă: „ah sufereau pentru mine până ce mă umpleau de o mireasmă vâscoasă / infirmiere albe severe mă goleau în chiuvetă plecau să se schimbe / să-mi joace un vis uneori de amor dimineața mașiniștii puneau / alt decor cu un soare
VASILESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290453_a_291782]
-
din perspectiva lor ci din cea a copiilor s-au căutat soluțiile optime pentru a readuce lucrurile pe făgașul normal. Învățătorul nu poate schimba caracterul părinților dar îi poate conștientiza asupra efectelor suportate de copii lor în urma adoptării unui comportament deviant. Activitățile cultural artistice și sportive sunt forme de colaborare cu familia cele mai plăcute și antrenante. Conținutul lor constă în contribuția pe care familia o aduce la realizarea atât din punct de vedere organizatoric a serbărilor, excursiilor, concursurilor, etc. cât
CARACTERUL CONTINUU ŞI UNITAR AL COLABORĂRII ŞCOLII CU FAMILIA. In: Arta de a fi părinte by Magda Paşca, Ligia Simina Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1417]
-
a părinților în câmpul realității sociale; e) nivelul de aspirații al părinților; f) legitimarea autorității parentale prin "sacrificiu"; g) tendința părinților de a sancționa comportamentele copilului în raport cu reușita școlară (note, absențe) și de a neglija atitudinile socio-morale și chiar comportamentale deviante ale copilului. Deși în contextul de față punem în discuție comportamentul rolului de tată și mamă pentru părinții tineri (până la 40 de ani) incluși în câmpul nostru de investigație, problema rolurilor educaționale ale părinților în familie este prezentă în toate
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
acasă și lipsa ajutorului în problemele școlare. Datele de anchetă confirmă existența unei asocieri semnificative între absența ambilor părinți sau doar a mamei și frecvența simptomelor depresive la copii. Plecarea părinților reprezintă un factor de risc pentru adoptarea unui comportament deviant de către copiii rămași acasă. Aceștia au un profil asemănător cu al celor din familiile monoparentale, rezultate în urma divorțului sau decesului. Școala se confruntă cu o creștere a responsabilităților sale educaționale, spre nemulțumirea cadrelor didactice, fiind copleșită de transferul sarcinilor din
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
prin discriminarea unor persoane sau grupuri sociale. Marginalizarea are ca efect izolarea socială, alienarea, inadaptarea, neintegrarea socială, dezorganizarea familiei; ca o reacție de compensare, ea se caracterizează prin reacții ostile față de normele și valorile societății globale, agresivitate și violență, comportamente deviante. Grupurile marginale sunt de regulă compuse din săraci, șomeri, minorități etnice puternic discriminate, „handicapați”, bolnavi psihic, delincvenți, persoane inadaptate; anomia starea de dereglare a funcționării unui sistem sau subsistem social, dereglare datorată dezintegrării normelor ce reglementează comportamentul indivizilor și asigură
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
dintre boala mintală și faptă, de natură predominent ontologică, lipsa reprezentării fiind considerată un simptom de boală mintală din care decurge nonimputabilitatea faptei. Expertiza medico-legală psihiatrică Își afirmă, În al doilea rând, viziunea sa ontogenetică privind natura și evoluția comportamentului deviant, reflectată În cauzalitatea științifică a diagnosticului ca fiind „Înafara oricărei Îndoieli rezonabile”.Plecând de la realitatea faptului că e mai facil a lua un om sănătos ca bolnav decât invers (a se vedea experimentul Rozenham) și că adevărul trebuie să fie
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
cu scopul de a amorți sau a neutraliză reacțiile firești de apărare. Deși contravine instinctului de conservare, sinuciderea a aparut odată cu umanitatea, fiind prezenta În toate civilizațiile, constituindu-se Într-o realitate istorică și cotidiană, bio-psiho-socioculturală. Psihologii leagă explicarea comportamentului deviant distructiv și auto și heterodistructiv de noțiunea de agresivitate ce stă la baza acesteia. La diverși autori, diferă doar ideologia agresivității, deși majoritatea opiniilor gravitează În jurul a trei modele explicative: Un prim model este cel biologic axat pe noțiunea de
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]