1,395 matches
-
contrară cu cea a neolamarckienilor 9. Argumentul mendelian a fost folosit În special de mișcările eugeniste de orientare conservatoare din Germania și Marea Britanie, pentru a contracara propunerile de reformă a asistenței sociale, care susțineau că programele de protecție a grupurilor dezavantajate sau sărace erau necesare pentru a proteja bunăstarea comunității naționale 10. Mendelienii au promovat ideea selectivității În implementarea unor astfel de programe și necesitatea de a porni de la o populație „integră din punct de vedere eugenic”, pentru a avea, astfel
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Secția Medicală și Biopolitică a Astrei a făcut un apel către medicii care erau membri activi ai organizației să promoveze astfel de materiale, nu doar prin organizarea unor conferințe publice, ci și prin creșterea numărului de consultații oferite maselor rurale dezavantajate. În căutarea unor alternative: rolul Fundației Rockefellertc " În căutarea unor alternative \: rolul Fundației Rockefeller" Eforturile eugeniștilor de a dezvolta programe de asistență sanitară au fost impulsionate de intrarea pe scena publică a unui alt donator important, de la care puteau să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aproape întotdeauna alegeri dificile, ca, de pildă, între a folosi criterii de valoare (persoanelor în vârstă trebuie să li se acorde întotdeauna cea mai competentă asistență socială, ca respect față de vârsta a treia) sau legate de beneficiul de dezvoltare (tinerii dezavantajați trebuie să aibă prioritate, pentru că ei au cel mai mare potențial de a contribui, la rândul lor, la dezvoltarea socială). Stabilirea p. se poate face la nivel descentralizat (ținând cont de nevoile specifice ale comunităților) sau la nivel centralizat (ținând
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Este beneficiarul cel care se obligă să ofere compensații prin muncă și bună‑purtare (calificare profesională, căutarea unui loc de muncă) pentru veniturile primite din partea societății? Sau societatea este cea care se obligă să ofere oportunități de participare socială cetățenilor dezavantajați? Pe o linie similară de argumentare, C. Zamfir (2001a) observă că VMG instituționalizat în România implică, de fapt, trei actori sociali: beneficiarii, autoritățile naționale și autoritățile locale. Cerința de a munci 72 de ore pe lună este o obligație atât
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sfera așteptărilor societății, dincolo de ce este obligatoriu conform legilor sau în cadrul circuitului economic. Responsabilități filantropice Acestea reprezintă ultimul nivel și cel mai înalt al r.s.c. În această categorie intră actele caritabile, dezvoltarea de programe sociale complexe pentru cei dezavantajați, construirea unui sistem de servicii (creșe, grădinițe, cantine, săli de sport) sau facilități recreative pentru angajați și pentru familiile acestora, finanțarea unor unități de învățământ din cadrul comunității respective, acordarea de burse, granturile. Responsabilitățile filantropice sunt dorite de societate, nefiind pretinse
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de programe de dezvoltare comunitară (vezi dezvoltare comunitară participativă), focalizate în special pe mediul rural, pe populația de romi sau pe anumite zone defavorizate. FRDS, aflat sub autoritatea Guvernului României, coordonează metodologic acordarea de granturi comunităților rurale sărace și grupurilor dezavantajate. Structură urbană - Gyöngyi Pásztor Prin sintagma de structură urbană (s.u.) înțelegem modul de aranjare și utilizare a spațiului urban. Majoritatea specialiștilor sunt de acord cu faptul că există câteva reguli care organizează și dau sens elementelor care alcătuiesc spațiile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
capitalist a format și întărit această diviziune internațională a muncii ai cărei beneficiari sunt statele bogate, dar care este defavorabilă țărilor sărace. Perpetuarea acestei situații se datorează alianței dintre interesele claselor exploatatoare din centru și periferie, dezvoltarea industrială a statelor dezavantajate fiind posibilă doar în momentul în care acestea se vor separa de puternicii lumii (Linklater, 2001, p. 140). Este semnificativ faptul că teoria a apărut în America Latină, regiune unde majoritatea statelor se bucură de mai bine de un secol de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și crearea de inițiative în cadrul proiectelor de Inițiativă Comunitară, programe ministeriale și regionale, cofinanțate de FSE (Fondul Social European). Misiunea organizației constă în recalificarea și promovarea resurselor umane și în încurajarea integrării pe piața muncii a tinerilor, femeilor și grupurilor dezavantajate, inclusiv imigrații și persoanele cu dizabilități, prin intermediul activităților de orientare și consiliere, programe de formare profesională, sensibilizare și informare a opiniei publice pentru prevenirea marginalizării sociale. În acest sens, Consorțiul L’École intervine creând legătura între sistemul instruirii profesionale și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
mare accent pe reabilitare, management de caz, individualizarea tratamentului, reintegrare. Pe scurt, se răspundea la o problemă socială printr-o abordare socială. Infracțiunea era interpretată ca rezultat al nevoii de sprijin pentru individ și familie în contextul comunității dezorganizate și dezavantajate. Astfel, serviciile de probațiune din aproape toată Europa reprezentau prima linie a intervenției sociale în controlul infracționalității. Anii ’60 au adus o puternică dezvoltare a științelor umaniste, în special a psihologiei, sociologiei și criminologiei. În teoria legală sunt reflectate ideile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
lucru cu grupul și consilierea devin centrale în intervenția serviciilor de probațiune, servicii considerate în acest context înalt profesionalizate și cu autoritate. Garland (1997) observă că infracționalitatea era în continuare interpretată ca o problemă socială a indivizilor, familiilor și comunităților dezavantajate care reclamă o intervenție profesională și soluții sociale din partea asistenților sociali. Pe fondul rezultatelor unor studii întreprinse de cercetătorii americani (Martinson, 1975), anii ’70 și ’80 sunt marcați de așa-numitul curent „nothing works” caracterizat prin scepticism raportat la idealul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
informații referitoare la segregarea ocupațională pe verticală (de ce bărbații sunt mai bine pregătiți decât femeile în cazul aceleași profesii și implicit, mai bine plătiți). 3. Teoriile feministe, preocupate mai degrabă de variabile ce nu aparțin pieței muncii, consideră că poziția dezavantajată a femeii pe acest palier se datorează patriarhatului și statutului de subordonare, atât în societate cât și în familie. Influența stereotipurilor sexuale asupra segregării ocupaționale în funcție de sex, a fost reliefată și de o serie de anchete (perioada 1992 - 1993) în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și non-discriminării (Baquer și Sharma, 2003). 16. 6. Managementul diversității În condițiile în care profilul demografic al comunităților și implicit al organizațiilor s-a schimbat și continuă să se schimbe, implicarea activă pe piața forței de muncă a grupurilor tradițional dezavantajate a condus la o intensificare a diversității acesteia. De asemenea, au crescut cerințele și expectanțele actorilor, impunând organizațiilor necesitatea operării într-o manieră care să reflecte toate aceste schimbări. Ca urmare, modificarea demografică face necesară comutarea atenției de la perspectiva privind
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
diversității acesteia. De asemenea, au crescut cerințele și expectanțele actorilor, impunând organizațiilor necesitatea operării într-o manieră care să reflecte toate aceste schimbări. Ca urmare, modificarea demografică face necesară comutarea atenției de la perspectiva privind egalitatea de oportunități pentru tradiționalele grupuri dezavantajate, la imperativul atragerii și menținerii forței de muncă din cadrul întregii diversități de categorii populaționale. Obținerea egalității, corectitudinii și non-discriminării la locul de muncă se constituie într-o reală problemă, fiind nu numai obiective foarte greu de realizat, dar și dificil
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a discriminării (Kirton și Greene, 2000). O astfel de abordare propune însă utilizarea unei „discriminări pozitive” pentru a realiza egalitatea, adică manipularea deliberată a unor variabile ale locului de muncă pentru a obține rezultate corecte de la cei aparținând unor grupuri dezavantajate (angajări sau promovări din cadrul acestor „categorii”). Managementul diversității se focalizează pe ideea unei egalități ce valorifică diferențele („egalitate prin diferențe”) atât la nivelul grupurilor sociale ne-dominante sau sub-reprezentate (etnice, rasiale, sexuale, ș.a.), cât și la nivel individual (Gentile, 1994
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
interioare, acestea manifestându-se și în planul relațiilor cu colegii de serviciu, prin reacții de irascibilitate și nervozitate. Apoi, lipsa unei politici care asigură angajaților drepturi și șanse egale, corelată cu percepția nedreptății din partea angajaților, cu sentimentul de fi neîndreptățit, dezavantajat creează o serie de tensiuni în cadrul grupurilor de muncă, tensiuni care se vor îndrepta în mod particular împotriva celor considerați sau percepuți ca având un „statut privilegiat”. În sfârșit, lipsa posibilităților de promovare, ca și în cazul unui salariu nemotivant
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
relația cu angajații, determină la aceștia o creștere a încrederii în sine, precum și o oarecare degajare în relațiile cu ceilalți, angajatul nefiind frământat de problemele care decurg din lipsa unei retribuții corespunzătoare, din faptul de a se simți neîndreptățit sau dezavantajat și din faptul de a nu avea posibilitatea de a-și folosi experiența într-o funcție mai înaltă. Bucurându-se de astfel de condiții, angajatul privește cu mai multă relaxare situațiile tensionate și conflictuale de la locul de muncă, nu se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
se Întoarcă În comunitățile lor de baștină. Acest ultim obicei ne atrage atenția asupra inegalităților ce caracterizează deseori sistemul de proprietate local; femeile nemăritate, bărbații minori și toate celelalte persoane care nu sunt considerate ca aparținând nucleului comunității sunt vădit dezavantajate. Această descriere ar putea fi continuată. Deși este o simplificare, ea reflectă Întrucâtva complexitatea relațiilor de proprietate acolo unde cutuma locală tinde să fie dominantă. Prezentarea practicilor curente În acest mod, ca și cum ar fi vorba de legi, reprezintă o distorsiune
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pasul. Uniunea Sovietic), de la r)zboi încoace, a fost capabil) s) se ia la întrecere cu Statele Unite, în anumite p)rți ale lumii, cheltuind în scopuri militare un procent disproporționat de mare din venitul s)u mai redus. Fiind deja dezavantajat) de necesitatea de a susține o populatie mai mare decât a Americii pe baza unei jum)ț)ți din produsul acesteia, ea cheltuiește proporțional mai mult decat Statele Unite pentru ap)rare probabil între 11 și 13 procente din PNB, în comparație cu
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
variabilele) care ne interesează. Dacă, de pildă, vrem să testăm ipoteza că în România (statisticile arată că în toate țările mai puțin dezvoltate) familiile din straturile sociale superioare își dau copiii să învețe tenis - și în tot cazul nu cele dezavantajate economic -, este suficient să luăm un număr de familii sărace și un număr de familii bogate. Aceste familii „contrastante” le putem investiga apoi mai intens. Precizăm că abordarea calitativă acordă un loc privilegiat eșantionării teoretice, adică alegerii acelor subiecți sau
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la toate rasele și etniile. Dar nu în aceeași proporție și cu aceeași intensitate. La familiile cu un status socioeconomic scăzut, bătăile sunt mai frecvente și severe, iar între condiția socioeconomică, rasă și etnie există o corelație destul de strânsă. Astfel încât,dezavantajate apar în SUA femeile afro-americane și hispanice, iar la noi, cele din comunitățile de rromi. În asemenea familii, și certurile sunt mai grave, fiind determinate de consumul de alcool și droguri, de lipsa de bani, de inegalitatea flagrantă în efectuarea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
social mai larg (J. Coppersmith, E. Imber-Black și alții) se interesează de problemele care apar în relația dintre familie și sistemele sociale mai cuprinzătoare: munca, școala, religia, sănătatea, agenții mandatate să se ocupe de handicapații fizic și mental sau de dezavantajații social. Toate familiile sunt în relații cu astfel de instituții, numai că unele nu dezvoltă probleme, iar altele da. Intervenția de tip familie-sistem social mai larg nu trebuie deci confundată cu asistența - din partea unor organizații și agenții - acordată familiilor cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
discuției (inegalitatea în realizarea sarcinilor gospodărești, de exemplu); bărbatul neagă validitatea și importanța problemei; femeia insistă; bărbatul o acuză de „cicăleală”; femeia devine supărată și furioasă; bărbatul pleacă (și, eventual, vine târziu acasă). Modelul este frecvent, iar femeia este clar dezavantajată. Observația unui bărbat conservator (sau doar realist) ar putea fi că în multe ocazii „problema” nu e problemă, și atunci și ceilalți parametri ai episodului primesc alte înțelesuri. Oricum, deși o nouă complementaritate a rolurilor bărbat-femeie în familie, bazată inclusiv
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de import și altele (Eagly și Chaiken, 1998). De asemenea, o ideologie dominantă ca aceea a realizării prin muncă- ideea eticii protestante ce promovează responsabilitatea în fața divinității prin activism, disciplină, muncă asiduă și sporirea bogăției - are consecințe atitudinal-comportamentale față de grupurile dezavantajate. Aceasta deoarece corolarele, mai mult sau mai puțin deliberat aplicate, spun că săracii se află într-o astfel de situație pentru că nu urmează principiul realizării individuale prin efort susținut. Condiția lor de marginali sau chiar excluși social s-ar datora
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pattern-uri nu sunt izolate, ci au un caracter de masă, manifestat și în ceea ce se numește neorasism sau neosexism. Printre altele, aceasta înseamnă că pe plan declarativ se admit egalitatea în drepturi, legitimitatea luptei pentru șanse egale din partea celor dezavantajați social (în particular, grupuri etnice și femeile), dar la modul concret se practică în continuare discriminarea. Poate însemna însă că, și ca retorică, și ca atitudini și acțiuni specifice, în anumite puncte oamenii ajung să admită egalitatea și nevoia restructurărilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
grupuri etnice și femeile), dar la modul concret se practică în continuare discriminarea. Poate însemna însă că, și ca retorică, și ca atitudini și acțiuni specifice, în anumite puncte oamenii ajung să admită egalitatea și nevoia restructurărilor sociopolitice în favoarea celor dezavantajați, iar în altele să rămână pe poziții conservatoare. În cazul sexismului, primul set de crezuri și atitudini a fost numit sexism binevoitor, iar cel de-al doilea, ostil (Glick și Fiske, 1995, apud Eagly și Chaiken, 1998). Să remarcăm, în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]