868 matches
-
furioasă și nu știu ce să fac cu toată furia aceasta; o simt în mine ca pe un izvor gata să țâșnească la suprafață. Mă urc pe comodă și încerc să rup fotografia de pe perete, dar sunt așa de amețită, că mă dezechilibrez și cad fără să o ating. Rezultatul tentativei mele e dezastruos. Mă lovesc la un picior și mă prăbușesc grămadă pe podea. Peste tot sunt numai bucăți de plastic. Mă doare și mâna, deoarece una dintre ramele de plastic a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Juanito la telefon despre Costa del Sol. Dar poate că Adelina e și ea la bacalaureat, sau poate abia a trecut în clasa a șasea. Poate că acum începe să gângurească: ma-ma! ta-ta! O pală de vânt mă dezechilibrează serios. Curtea școlii răsună: oooo! ăsta o mierlește la sigur! Mă răsucesc și fac un salt până la geamul secretariatului. Mâna mi se încleștează de pervaz. Picioarele mi se bălăngăne în aer, apoi reușesc să le aduc înapoi pe cornișă. Curtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
sunt îngrijorată, dar... Dallas o fulgeră cu privirea. Când văzu că Lambert îl fixa speriată, se calmă. ― Bine. Bine. Locul ăsta (arătă către pereții lucioși) mă calcă pe nervi, asta e. Îți spun că trebuie să-l tragem. ― Se poate dezechilibra, dacă se prăbușește; rău de tot. Dacă nu e nimic grav, o să se vorbească mult de treaba asta. ― Mai cheamă-l. Lambert își puse în funcțiune aparatul de comunicare. ― Kane, Kane. Doamne, Dumnezeule, răspunde-ne! ― Continuă! În timp ce, din ce în ce mai frământată, chema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
cutia presurizată și activă motorul electric. ― Așa! Respiră și tu o dată propriul tău aer reciclat. Cele două aruncătoare de flăcări erau puse pe jos, în exteriorul sălii frigiderelor. Ieșind, Parker îngenunche și vru să-l ia pe al său. Se dezechilibră și câteva cutii se prăbușiră. ― Dumnezeule! Lambert, oprindu-se o clipă din lucru, încercă să vadă ce se întâmpla la ușa ce dădea în coridor. ― Ce se întâmplă? ― Nimic. Am vrut să duc prea multe lucruri de-odată. Hai, grăbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
dacă or fi avut sau nu vreo vină. Niciodată un tată nu se leapădă de fiicele sale, nu? În mijlocul detașamentului încolonat, colegul lor, Marcu, tot cu ochii la casa celor două Iepe, se poticnea de călcâiele colegului din față, se dezechilibra și îl împiedica pe cel din urma lui, și tot așa. Instructorul se răstea la el furios: "Marcu! Unde naiba te uiți! Privirea înainte!". De fapt îl înfuriau toți cu curiozitatea lor bolnăvicioasă. Ce dracu' găseau de văzut la casa
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
treptele de metal îi fugeau de sub picior avântându-se rând pe rând în jos și ea nu era obișnuită cu ceva atât de instabil. În cele din urmă, dacă toți o făceau, a îndrăznit și ea, nu fără să se dezechilibreze un pic. Dar reușind, fără un balans exagerat, să se sprijine de mine... Eram în tunel. Pe sub case și pe sub străzi. Sunt sigur că mama ar fi vrut să mă întrebe la ce adâncime ne aflam, deși, în multe privințe
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
se tot stinge. Nu m-a întrebat însă nimic. Și nici eu nu i-am spus. Dar știam oare? La ducere, garnitura fiind destul de plină, a trebuit să stăm în picioare. La plecarea trenului din stația Unirii, mama s-a dezechilibrat din nou și mi-a aruncat o privire jenată: nu cumva să mă rușinez cu ea... Apoi a continuat să aibă probleme cu menținerea echilibrului la fiecare plecare din stație. La întoarcere în schimb, am avut parte de locuri. Ne-
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
și plictiseala tot nu mi-a trecut... Îmi închipui că, la vârsta de paisprezece ani, s-a urcat cu ușurință în tramvaiul acela din alte timpuri și a coborât cu aceeași ușurință. Și, fără doar și poate, nu s-a dezechilibrat în timpul mersului. Mi-ar fi plăcut doar să fi precizat, pentru ca tabloul să fie complet, dacă a avut loc pe scaun sau a stat în picioare. Probabil că a avut totuși parte de loc. Doar a fost duminică. UN LOC
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
și să nu-l uităm pe Tasse Precumpătescu care, în fața micului ecran, mestecă ușor ultima bucățică de ceapă roșie și ea de emoție. Sonerie. Soneria este apăsată de degetul prelungit organic printr-un tinerel tras ca prin inel și ușor dezechilibrat de cele două aripi. Se vede că e îndrăgostit lulea, fiindcă, nu-i așa, numai dragostea poate să înaripeze pe cineva în așa hal, adică cu o deschidere de patru metri și șai`șpe centimetri. La mine ați sunat? La
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
patru...șapte pasageri. Asta-i încărcătura, da nu toată, că mai am trei în portbagajul pe care vă rog să-l deschideți ca să luați o sticlă de doi jumate cu țuică. Luați? Aș lua dar mi-e teamă să nu dezechilibrăm mașina. N-o să mai puteți circula așa de în zig zag...Apropos: de ce circulați pe stânga? Din spirit de integrare europeană. Mă pregătesc să obțin carnetul de conducere în Franța, că aici am picat de șase ori la examen. Și
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
se uite foarte liniștită Înainte, lăsîndu-se cu un curaj admirabil prinsă de vîrtejul vitezei și vîntul Îi Împrăștie din nou părul pe spate, acum și mintea Îi zbura purtată de vînt. Juan Lucas apăsă pe accelerator pînă la capăt, Își dezechilibra Jaguarul, dar Întreg Monterrico dispăruse de mult pentru Susan... mi-a spus Cinthia: ești cea mai frumoasă fată din școală, Susan, nu vreau să mă duc la Londra, Cinthia, eu trebuie să mă Întorc la Buenos Aires, cînd o să te văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
străbătând niște dealuri nisipoase spre o linie de sosire vizibilă la orizont. Jucătorii accelerară, ciocnindu-se între ei pentru o poziție mai bună. Intrară într-un ultim viraj abrupt la dreapta. Una dintre mașini derapă mult în curbă și se dezechilibră. Șoferul supracompensă, lunecând înapoi pe șosea drept în mașinile tovarășilor săi. Toate cele trei mașini se uniră și zburară într-o spirală spectaculoasă. Se prăbușiră peste un șir de mașini mai lente, care se apropiau de linia de sosire. Una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
urmărea acum această piesă de teatru stradal cu o seară de septembrie. Pe deasupra îi mai făcea acum și o scenă, stingherindu-l. Ea sări în picioare și apucă una dintre valize, ca s-o târască spre mașină. Viteza bruscă o dezechilibră, împingând-o spre el. El o luă de umeri și o ajută să se repună pe picioare. Se aplecă să ia geanta. —Gata. Lasă-mă să te ajut. Mila lui stupidă, inumană, o făcu să-și piardă cumpătul. Se ghemui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Dozare: 2 min. Formații de lucru: cîte doi. Indicații metodice: atunci cînd se execută deplasarea, nu au voie să calce marginile cercului. S.A.16. Din stînd pe un picior într-un cerc, elevii vor încerc la comanda profesorului să-și dezechilibreze partenerul fără să calce marginile cercului trasat pe sol. Dozare: 1-2 min. Formații de lucru: cîte doi. Indicații metodice: atunci cînd se va executa dezechilibrarea, se va face împingînd partenerul ușor cu umărul sau cu pieptul. S.A.17. Din stînd
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
stradă cu simțurile în alertă, cu mâna pe revolver. În ciuda prudenței sale, n-o văzu pe tânăra care ieși în fugă dintr-o stradă laterală decât cu o fracțiune de secundă înainte de a se ciocni violent de el. Șocul îi dezechilibră pe amândoi. Realitatea celor întâmplate nu-l făcu să-și uite prudența. Cu brațul stâng Gosseyn o prinse pe tânăra femeie, îi înlănțui bustul chiar deasupra coatelor, imobilizându-i brațele strânse de trup, ca într-o menghină. Cu mâna dreaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
stradă cu simțurile în alertă, cu mâna pe revolver. În ciuda prudenței sale, n-o văzu pe tânăra care ieși în fugă dintr-o stradă laterală decât cu o fracțiune de secundă înainte de a se ciocni violent de el. Șocul îi dezechilibră pe amândoi. Realitatea celor întâmplate nu-l făcu să-și uite prudența. Cu brațul stâng Gosseyn o prinse pe tânăra femeie, îi înlănțui bustul chiar deasupra coatelor, imobilizându-i brațele strânse de trup, ca într-o menghină. Cu mâna dreaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
cum a reușit să-și camufleze manevrele față de ceilalți locatari. ― La starea lui de spirit, suspină Melania Lupu, era de așteptat să fi omis câte ceva. ― Nu zic nu, dar în situația aceasta se naște o problemă. Scrisă în stare de dezechilibra, declarația nu are valoare în totalitatea ei. Nu putem accepta doar ce ne convine și să respingem restul... ― Aveți dreptate. Poate că era nebun de-a binelea... ― Dumneavoastră cum v-ar conveni? întrebă zâmbind Cristescu. ― O, domnule maior... ― În sfîrșit
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
științifice, Arsenalele sînt mai puternice decît guvernul în sine. Ele înțeleg că, bineînțeles, dacă ar fi atît de stupide încît s-o răstoarne pe Împărăteasă, nu s-ar bucura în mod necesar de sprijinul populației, și că de fapt ar dezechilibra stabilitatea devenită posibilă datorită prezenței lor. Și totuși superioritatea este o realitate. Dacă ar fi să luăm doar acest motiv și încă acuzațiile pe care mi le-a adus Împărăteasa ar fi lipsite de noimă și ar trebui să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
drăguț. Dar în primul rînd trebuie să-l supun la un bombardament psihologic și să-i dau o lecție de cruzime neîmblînzită, subliniind apăsat faptul că există pe lume și oameni mai duri decît J.T. Triner. Împinge-l cu spatele la perete; dezechilibrează-l". Destul de politicos, Hedrock spuse: ― Înainte de a vă așeza pe scaunul acela, domnule Triner, înainte de a sta noi de vorbă, vreau să vă puneți salariații să înceapă treaba pe care trebuie s-o faceți pentru mine ― mă ascultați? În privința asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
cantonat pe o șingură verșiune: victima nu a participat la joc și, de aceea, s-a așezat în cadrul ferestrei, deschisă pentru evacuarea fumului de la țigările pașionaților pokerșiti, și că, probabil, răsucindu-se pentru a privi ceva din exterior, s-a dezechilibrat și a căzut în gol, fără ca cei de față, concentrați asupra jocului, să fi observat, însă momentul tragediei, când și s-a seșizat lipsa, s-a crezut că plecase din cameră. Deși convinși că filmul acțiunii ar fi putut fi
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
să planeze, dar tot îl ajuta. Trăia o senzație relativă de pace. Cel puțin asta simți până când o pasăre albă uriașă - extrem de mare, gigantică - se repezi pe tăcute spre el, trecu în viteză pe lângă și creă un vârtej care îl dezechilibră. Când Gerard reveni pe traseu, pasărea se depărtase, planând pe aripile ei uriașe și plate. Avea un singur ochi, în centrul capului. Sclipea în soare. Iar aripile nu i se mișcau. Rămâneau drepte și plate. Gerard era mulțumit că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
și prea mulți nevinovații la care trebuie să veghezi. În Istanbul e deja dimineață. CAPITOLUL TREISPREZECE Smochine Uscate Fiecare lună din an știe din ce anotimp face parte și se comportă ca atare, fiecare, În afară de una: Martie. Martie e extrem de dezechilibrată În Istanbul, atât din punct de vedere psihologic, cât și fizic. Matrie poate hotărî că aparține primăverii calde și parfumate, ca a doua zi să se răzgândească și să se preschimbe În iarnă, suflând vânturi Înghețate și lapoviță În toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
culori țipătoare. Pe acest suport melodic-metalic, ce mi-a produs impresii puternice, am realizat lucrarea ”Mons” ce redă lupta continuă dintre om și forța acalmică a naturii, dar care în răstimpuri se răzvrătește împotriva oamenilor, ce mereu, prin acțiunile lor, dezechilibrează liniștea și mediul înconjurător. Luminița Radu (România): Primul contact cu muzica holotropică m-a contrariat, pentru că așteptările mele erau altele. Speram să mă relaxeze, de altfel chiar creasem un spațiu care să se armonizeze cu o astfel de experiență. La
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
avangardismului de către instituția critică interbelică. Principalele obstacole în calea receptării estetice le-au constituit aici concepția clasicizantă a criticilor și mefiența lor față de ceea ce apreciau a fi „modă perisabilă”, deja depășită în țările de emergență, sau „imitație facilă”, „indecentă”, „anarhică”, „dezechilibrată” și „nesănătoasă”. Bref: ca „extremism” artistic. Fără a insista asupra poziției rezervate a unor critici moderniști precum E. Lovinescu, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, G. Călinescu, Mihail Sebastian (despre care s-a scris, de altfel, suficient) sau asupra atitudinilor tradiționalist-xenofobe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și privindu-și palma de parcă atunci ar fi văzut-o pentru prima oară, a strigat că sângele numai cu sânge se spală, a făcut un pas înainte și i-a tras o palmă zdravănă lui Romulus Frunză, ăla s-a dezechilibrat, sprijinindu-se de frate-su, iar pe față i-a rămas imprimat, roșu, conturul mâinii lui Prodan, și atunci cu toții am făcut stânga-mprejur, am luat-o la fugă spre strada noastră, de teamă c-or să se ia după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]