828 matches
-
stoicism bătăile bestiale ale bărbatului, un trântor certat cu poliția și retras în „culcușul" de prin fosta țigănie din Floreasca. Acest sector din nuvelistica lui Rebreanu n-a influențat creația romanescă care i-a urmat. Tematica nuvelelor Catastrofa, Ițic Strul, dezertor, Hora Morții se va integra în romanul Pădurea Spânzuraților, decisivă, rămânând „in extremis", drama lui Emil Rebreanu, fratele scriitorului, condamnat la moarte pentru încercarea de a trece frontul la români în timpul primei conflagranții mondiale. Protagonistul nuvelei Ițic Strul, dezertor este
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Strul, dezertor, Hora Morții se va integra în romanul Pădurea Spânzuraților, decisivă, rămânând „in extremis", drama lui Emil Rebreanu, fratele scriitorului, condamnat la moarte pentru încercarea de a trece frontul la români în timpul primei conflagranții mondiale. Protagonistul nuvelei Ițic Strul, dezertor este victima unei înscenări tragic-umane. Nuvela este o creație epică de dimensiuni mai largi despre care, Eugen Lovinescu aprecia că este unica prin care scriitorul s-a afirmat. În nuvela amintită, lipsește orice intervenție directă, moralizatoare, umanitaristă și mai mult
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
una mic-burgheză, Varlam, alta țărănească, în frunte cu Florea Gh. Iovan, fiul unui răzvrătit împușcat în răscoală. Ponderea covârșitoare o are povestea primei familii. Câteva personaje rețin atenția. Între ele Victor Varlam, plutonier major de jandarmi, concomitent individualizat în nuvela Dezertorul (1956) și în Mărirea și decăderea Păunei Varlam, și Păuna (prezentă și în nuvela Hiena și circul, 1967), poate cea mai închegată creație tipologică a autorului. Arivistă tenace, Păuna Varlam își urmărește scopurile cu o perseverență rece, îmbinând luciditatea calculului
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
Președinta cooperativei, București, 1950; Nepoții lui Horia, București, 1951; Ion Hango și ai săi, București, 1952; Moș Albină, București, 1953; Ciobanul care și-a pierdut oile, București, 1954; Oraș de provincie, București, 1954; Moștenirea, București, 1955; Trei povestiri, București, 1955; Dezertorul, cu viniete de Denis Grebu, București, 1956; Eroul necunoscut, București, 1957; 1907. Cincizeci de ani de atunci..., București, 1957; Steaua magilor, București, 1957; Zodia Cutezătorului, București, 1957; Linia vieții, cu un desen de Iser, București, 1958; Postul înaintat, București, 1959
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
impun normalizarea. Serviciul militar obligatoriu este reinstaurat pe 22 aprilie 1918, efectivele crescând de la 800000, la sfârșitul anului 1918, la 5 milioane - teoretic - în 1921. în vara anului 1918, este reintrodusă ierarhia; alegerea ofițerilor este abolită iar disciplina mult întărită: dezertorii și răzvrătiții sunt împușcați. Profesionalizarea impune recrutarea multor ofițeri țariști, justificată astfel de către Troțki: „Ne trebuie instructori care să cunoască arta războiului”. Din iunie 1918 până în august 1920, 48000 de foști ofițeri sunt reînrolați, voluntar sau nu - sub amenințarea sau
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de trădare, pasibilă de pedeapsa cu moartea. Responsabilitatea penală a familiilor „trădătorilor de patrie” este recunoscută prin decretul din 28 iunie 1941. „Ordinul nr. 270” din 16 august 1941 consideră că orice ofițer sau responsabil politic făcut prizonier este un dezertor și este deci pasibil de execuție imediată. „Ordinul nr. 227” din 28 iulie 1942 - „Niciun pas înapoi!” - prevede execuția tuturor „panicarzilor și a lașilor” - aceștia vor reprezenta 64% din condamnații la moarte între 1941 și 1943, adică 96.000 de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de la Marx* ci de la Proudhon, răspândind nu socialismul ci subversiunea, după modelul lui Pugaciov, și propovăduind care mai de care nivelarea generală pe baza unei mizerii atât morale, cât și materiale”. La țară, teroarea este adusă de soldații demobilizați sau dezertori, contaminați vag de bolșevism; ei se întorc acasă cu arme cu tot și provoacă o puternică escaladare a violenței fizice. Dar există și o teroare organizată de Ceka, devenită o putere care n-are de dat socoteală nimănui, protejată de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ca să evite trimiterea pe front. în timp ce statul deține în principiu monopolul forței armate, acest partid al plebei devine, încă din vara lui 1917, un partid-miliție, bolșevicii* organizându-și propria forță armată, privativă - Garda Roșie -, formată din soldați revoltați sau din dezertori și civili înarmați. începând chiar din iunie 1917, Lenin se bazează pe această forță ca să ajungă la putere și-i pune în frunte un Comitet revoluționar militar condus de Troțki. Desigur, mulți dintre vechii militanți sau neofiții bolșevici sunt încă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Nivelle din 1917, în Champagne. O singură mare înfrângere va fi suficientă pentru a submina moralul unora, cum ar fi cea a italienilor în 1917, la Caporetto, care i-a costat 300.000 de oameni căzuți prizonieri și tot atâția dezertori. Moralul altora, ca și al rușilor în 1917, va ceda sub impactul unei combinații de pierderi enorme de oameni și teritorii cu proasta administrare a regimului autocratic. Moralul altora va intra numai ușor în declin și se va degrada treptat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
recomandat ca armatele să-și instaleze taberele sau să facă manevre în condiții de vizibilitate proastă sau altfel decât în formație compactă. Pentru a avea destui oameni pe câmpul de luptă, Frederic cel Mare a fost obligat să plătească recompense dezertorilor care se întorceau în decurs de șase luni la unitățile lor. Serviciul militar era deseori folosit ca o pedeapsă alternativă pentru cei care săvârșeau crime. De exemplu, landgraful de Hesse, care se opunea pedepsei capitale, obișnuia să-i trimită pe
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
eficient atunci când conducătorul subliniază, totuși, semnificația respectării regulilor pentru buna funcționare a organizației și ineficient atunci când manifestă pasivitate și dezinteres. În primul caz, avem de‑a face cu un conducător birocratic, iar în cel de al doilea, cu liderul numit dezertor. În figura 19 redăm sintetic stilurile desprinse de Reddin: Figura 19 - Stiluri eficiente [i ineficiente de conducere (după Reddin) Lăsând la o parte unele denumiri ale stilurilor de conducere folosite de Reddin, ca și inconsistența stilului divizat (în ce măsură adaptarea acestuia
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fi liniștiți întrucâtva, măcar, am năzuit spre mai bine. Răspunderea ce ți-ai asumat-o de a reuni, la 2 iulie a. c. , pe foștii colegi și profesori îți face onoarea și nu aș vrea ca eu să fiu unul din dezertori. Mă voi strădui să răspund prezent, fiindcă îmi face o deosebită plăcere să revăd pe foștii elevi cu care am lucrat în primii ani ai carierii mele și fiindcă am promis încă din toamna anului 1970, când ne am întâlnit
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
și economică” și, lucru interesant, se executa permanent pe timp de pace, lua amploare pe timpul tensiunilor diplomatice și „se dezvoltă la maximum cu începere din ziua mobilizării”. În continuare, normele prevedeau mijloacele folosite în culegerea de informații, elementele umane utilizate (dezertorii, „parte din ofițerii de rezervă și funcționarii minoritari”) și modalitățile de lucru ale acestora. Activitatea subversivă avea la bază, ca mijloc principal de acțiune, propaganda și își făcea simțită prezența prin șovinism, acțiuni cu caracter politico-social, mișcări cu caracter religios
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
având „un rol pur informativ și de căutare prin care pune în timp util Marele Stat Major în contact cu stările de lucruri din interiorul unităților”, la care se mai adăugau un rol de cercetare în anumite cazuri speciale (prizonieri, dezertori, partizani) și un altul, de verificare informativă, atunci când era nevoie de completări și precizări suplimentare. În structura Secției se înființau opt Centre de Control Militar (CCM), la București, Craiova, Cluj, Brașov, Bacău, Oradea, Călărași și Timișoara, care aveau în subordine
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
vizat trupele române, în mod special îngreunarea cât mai mult posibil a acțiunilor militare, favorizarea unei ofensive ungare în Ardeal și întreținerea unui focar de conflict armat în centrul Europei. Violențele au fost comise de bande puternic înarmate, alcătuite din dezertori, naționaliști, infractori sau intelectuali radicali, organizate de Budapesta și camuflate de minoritatea maghiară din regiune. La 14 septembrie 1918, în timp ce generalul Berthelot se afla la Arad, iar populația română s-a adunat în fața hotelului unde era cazat pentru a-și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și aeronautică, în vederea suplimentării de date primite din alte surse. Un spectru larg a fost alocat „izvoarelor” de informații, aici fiind încadrate trupele, observația directă (efectuată de trupe, de organizația de observație specială, de cea aeriană), organele de ascultare, prizonierii, dezertorii, refugiații, locuitorii, analiza documentelor (personale, de corespondență), a presei și, nu în ultimul rând, Serviciul Secret. Sursele Serviciului Secret au fost apreciate că „procură, uneori, știri exacte și de o importanță capitală pentru conducerea operațiilor”, dar acestea se găsesc, „de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
precum și de a-i convinge să lucreze în favoarea Rusiei, nu a guvernului. În cadrul oficiului din Berlin s-a format și o secție românească, care îi cuprindea pe: Ivu Armeneanu, consilierul lui Koop pentru problemele românești; Heinrich Kaplan, originar din Moldova, dezertor, secretarul secției; Lupu Moscovici, transilvănean, doctor în drept, redactor de ziar și broșuri clandestine tipărite în limba română; M. Kornstein, din Odobești, curier între secția din Berlin și cea din Praga. Guvernul de la Berlin a favorizat și „tolerează” manifestările sovietice
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a spionajului german în România (1916-1918). În pofida unor semnale că și-a continuat activitatea informativă în favoarea Germaniei și după încheierea războiului, Legația României din Berlin i-a eliberat un pașaport pe 2 ani „pentru serviciile ce le aduce”. - Jean Moseanu, dezertor din Regimentul 46 Infanterie și urmărit de Curtea Marțială a Corpului 2 Armată, a fost patronul Varieteului „Trocadero” din Capitală în timpul ocupației germane și agent al poliției secrete imperiale. A adus „deosebite servicii” prin supravegherea informativă a persoanelor politice române
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
germană în descoperirea evazioniștilor, însă nu a denunțat „unele persoane oficiale române” care au fost implicate în contrabanda cu valută. Dorința de revenire în țară era stimulată de o mamă bătrână și... iubirea de neam. - Stănescu, avocat din București, ofițer dezertor, caracterizat drept „om cult și inteligent”, avea o situație materială mizeră, însă s-a arătat dispus să ajute cauza românească contra reabilitării și a unei remunerații lunare. - Romulus Popescu, fost agent al maiorului Palle din serviciul de informații ungar, apreciat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acțiuni fiind ușurată de unele elemente șovine din rândul naționalității maghiare. Aceste elemente au provenit din armată, din fostele servicii de informații, contrainformații și polițienești austro-ungare, precum și din rândul organizațiilor paramilitare și teroriste. Agentura serviciilor s-a recrutat din rândurile dezertorilor din armata română, a maghiarilor din Ungaria cu legături sau rude în România, a studenților maghiari aflați la studii în Ungaria, a marinarilor care navigau pe Dunăre, a unor persoane avide după bani și cu o moralitate îndoielnică; o altă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Iosif, avea menirea de a cerceta, investiga și descoperi persoanele care veneau din România în Ungaria, fie cu misiuni informative, fie ca posibile ținte de recrutat în atingerea obiectivelor trasate. Tot aici erau cercetați indivizii trecuți fraudulos peste frontieră și dezertorii din armata română, mai ales dacă aveau asupra lor armament și echipament sau dacă au activat în cadrul unor comandamente de mari unități ca furieri, ordonanțe etc. - Biroul de centralizare a informațiilor, condus de căpitan Soksity Gyorgy, care se ocupa cu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Instrucțiunile pentru Serviciul Jandarmeriei”, care au instituit inspecții obligatorii în întreprinderile industriale „pentru a se informa asupra stării de spirit a muncitorilor și a împiedica orice mișcări subversive. Controlul trebuia să supravegheze minoritarii, să identifice pe cei cu situații neclare (dezertori, urmăriți, posesori de acte false etc.) sau cu idei subversive, în mod special atentate sau comploturi. Inspecțiile trebuiau conduse de comandantul legiunii de jandarmi, locțiitorul acestuia sau șeful secției de jandarmi pe raza căruia se aflau stabilimentele industriale. În noua
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
perioada 19-25 februarie 1932, situația suspecților din propriile unități. Astfel, în cadrul Regimentului Muscel nr. 30 exista un singur suspect, comunist, Vladimir Zăvadă, contingent 1931, venit de la Centrul de Recrutare Cetatea Albă. Regimentul 6 Artilerie avea șase suspecți, dintre care trei dezertori în Ungaria (Alexandru Andrași, Francisc Bally și Ion Deac), doi comuniști (Francisc Naghi și Iosif Szabo) și un sectant baptist (Loghin Crahmaly). La rândul său, Regimentul 1 Vânători identificase doi comuniști - Pavel Matezi, dovedit cu „sentimente ostile țării” și Carol
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
câteva nuanțe: „bănuit că are idei comuniste”, curier în serviciul sovietelor, propagandist comunist, membru în Sindicatul Unitar comunist etc., la care s-au adăugat patru sectanți (trei baptiști și un adventist), doi iredentiști cu „sentimente ostile țării”, respectiv câte un dezertor și un șovinist. O altă situație numerică, întocmită tot de Divizia 3 Infanterie, a avut în vedere numărul și naționalitatea ofițerilor în rezervă. Din totalul celor 1148 de ofițeri în rezervă aflați în evidențe, 764 contau la Regimentele Argeș nr.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acestora de către contraspionajul autohton. Informatorii, baza oricărei acțiuni de spionaj, au fost recrutați dintre minoritarii cu legături familiale în Ungaria, soțiile ofițerilor sau funcționarilor superiori, soldați minoritari, studenții și elevii care urmau studii în Ungaria, preoții, profesorii și gazetarii maghiari, dezertorii români, proprietarii de pământ din zona de graniță ș.a.m.d. Transmiterea datelor obținute a fost efectuată prin curierii diplomatici ai Legației, prin aparate de radio-emisie clandestine și, în cazuri urgente, prin telefon sau telegraf în limbaj codificat. Cele mai
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]