790 matches
-
Maria, inaugurarea unuia dintre cimitirele prizonierilor români morți captivi în Alsacia-Lorena, cel de la Dieuze. O comisie trimisă de guvernul român anchetase la fața locului timp de un an ca, după informațiile date de autorități și de țărani, să regăsească, să dezgroape și să înhumeze în mod decent corpurile acestor prizonieri. Morții erau găsiți, la întîmplare, îngropați prin șanțuri, la rădăcina unui copac sau într-o carieră părăsită. Povestea soartei lor era greu de suportat. Primarul din Colmar, care văzuse o coloană
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
fiii ei cresc și demonstrează îndeplinirea făgăduielii. Aceasta implică necesitatea ca descendenții ei, de asemenea marcați de statutul superior, să atingă vârsta inițierii - atât durează șederea în adâncuri a Persephonei românești: „A dat ordin și s-a dus de-a dezgropat-o. Dom’le, dac-a fost nevinovată, a scos-o cu viață, cu suflet în ea. Decât oasele care mai rezista și sufletu care mai bătea în ea. Ș-a-nceput... A botezat-o din nou, a scăldat-o, a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
are aici conotații specifice ascetismului, moaștele demonstrând intrarea tinerei în sacru, prin abolirea perisabilității umane. În alt basm, agregarea în planul superior uman și primirea în societate necesită o imersiune inițiatică: „A dat ordin și s-a dus de-a dezgropat-o. Dom’le, dac-a fost nevinovată, a scos-o cu viață, cu suflet în ea. Decât oasele care mai rezista și sufletu care mai bătea în ea. Ș-a-început.. .A botezat-o din nou, a scăldat-o, a spălat-o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
criptă, un dar smuls de la tatăl întemeietor. Obiceiul este generalizat pentru tot ceea ce ține de elementele organice depozitare ale energiei spirituale. În Cucuieți, Bacău, există practica îngropării placentei vițelului sub podeaua grajdului. Un alt ghid de dincolo de moarte este berbecul dezgropat din cimitir, într-un basm cules în Valea Mănăstirii, Argeș, folosit de fata împăratului pentru a ajunge în împărăția soarelui. Astrul diurn constituie modelul călătorului pe tărâmul morților și numai un animal trecut în planul imaterialității poate cunoaște drumul către
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Rebreanu În primul rând!...” Ei bine, cele două „execuții” - foarte „periculoase” pentru un spirit Încă În formare (pe care vitalitatea, inconștiența și spiritul de frondă al tânărului Breban le-a dat hotărât de-o parteă, după mulți ani, au fost „dezgropate” de un ins matur deja, confortat În arta sa și care-și permitea „luxul” acelor spirite În cultură - poate și În viață! - de a lua În cont, de a „integra” În bilanțul unei cariere și judecățile negative, chiar și pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
prozatori care-mi cereau sfatul, amânam pe cât posibil orice judecată de valoare, chiar și după lectura unui prim roman În manuscris!Ă Și, În interviul despre care aminteam dat revistei Convorbiri literare, târziu, În mai ’77, eu nu numai că „dezgropam” acea frază iute aruncată-n vânt de temutul „dom’ Paulică”, dar Îi dădeam Încă o dată dreptate. Dreptate, dar... numai atât! E adevărat și va fi adevărat până la sfârșitul zilelor mele că „angulația”, felul meu de „a trata” datele „obiective” ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
că m-ar putea trăda: pe fața mea s-a Înscris, de la o vreme, odată cu cutele clare ale bătrâneții, și „aroganța de a fi!”, semn zeiesc la rândul său; or, pe zei, pe cei vechi, croiți din bronzul antic și dezgropat de atâtea ori de generații servile, pe acești zei ce Îi irită mai tare este propria imagine, aroganța altor zei, prezența unui „alt orgoliu” când se așteaptă la ofrandeă Da, l-aș fi privit În ochi, i-aș fi susținut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
logică ce surprinde prin „falsitatea” ei - o „falsitate” ce se dovedește falsă la rândul ei, la o analiză mai atentă. Cioran, Însă, maestru al paradoxurilor de orice tip, a cucerit probabil mințile franceze nu numai printr-o limbă literară iscusit dezgropată din straturile clasice ale literaturii de pe malurile Senei (Într-un moment când Céline și alți „moderniști” „stricau” - de fapt, Îmbogățeau - limba literară cu cea orală și, mai ales, cu argoul!Ă, dar, cred eu, mai ales, a surprins și apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
burghezi pe cei care au cărți și că-i împușcă. De frică, tata a îngropat toate cărțile, inclusiv caietele mele cu rezumate și însemnări din toți anii de școală. Mi-a arătat locul unde le îngropase... Cu inimă grea, am dezgropat „mormântul” tuturor cărților mele... Din august și până în noiembrie putreziseră toate. Atunci aveam impresia că dezgropam corpul intrat în putrefacție al cuiva foarte drag mie!... În aprilie 1945 moare președintele Americii, Fr. Roosvelt. Războiul continuă și în sfârșit ajungem la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
cărțile, inclusiv caietele mele cu rezumate și însemnări din toți anii de școală. Mi-a arătat locul unde le îngropase... Cu inimă grea, am dezgropat „mormântul” tuturor cărților mele... Din august și până în noiembrie putreziseră toate. Atunci aveam impresia că dezgropam corpul intrat în putrefacție al cuiva foarte drag mie!... În aprilie 1945 moare președintele Americii, Fr. Roosvelt. Războiul continuă și în sfârșit ajungem la 9 Mai, Ziua Victoriei! Războiul se terminase în Europa, cu speranța unei păci de mult așteptate
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și le-ar fi putut scrie A., o „supraviețuire” ce recuperează nostalgic conștiința identității, refăcând cadrul apuselor vârste ale copilăriei, una însă dominată de chinuitoarele imagini ale iadului comunist, din care poeta avea să încerce a evada („Scoateți din poduri, dezgropați din grădini/ din jurnale intime, măștile funerare/ ale clipelor trăite de ei/ cei care au sfârșit la Canal/ În Zarca Aiudului, la Reduit/ ispășind milenii de pușcărie/ și Mări Negre de lacrimi// Scotociți în lăzi ferecate, în amintiri/ oricât de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285247_a_286576]
-
A crescut odată cu timpul rănit De fulgerul ideilor, de întrebările mântuitoare. Pravilă i-a fost glia fierbinte a țării. Cu ochii izvoarelor a văzut în partid Înălțimea poporului care niciodată nu moare. Numai el a smuls din pământ, Cum se dezgroapă, primăvara, vița de vie, Într-un mănunchi de lujere îngemănând Seva neliniștită a cuvintelor: «Să fim comuniști de omenie!» [Ă]“ („Istorie“, Omagiu tovarășului Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 408) „Aceasta-i patria: izvor de imn Cântat cu-nflăcărarea unei
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și mai dăunătoare pentru el s-a dovedit dezvăluirea că, în ciuda apărării cu strășnicie a valorilor creștine, Vadim nici măcar nu era membru al Bisericii majoritare din România:” S-a descoperit că el crescuse într-o familie de baptiști; în declarații dezgropate din arhivele revistei Săptămâna, publicație la care scrisese înainte de 1989, Vadim a apărat strategia de urbanizare a Bucureștiului, care implica demolarea bisericilor istorice ortodoxe. România liberă a dat în vileag legăturile sale strânse cu protestanții evanghelici din America, într-un
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pe suspus pe scara lumei, deoarece desprețuia o domnie, încât în ochii mei lua proporțiile unei ființi extraordinare, supraumane. O, da ! Era fără îndoială atunci cel mai mare om al Moldovei. Poet tânăr, recunoscut și sărbătorit de toți, el a dezgropat limba noastră de sub dărâmăturile trecutului, i-a redat frumuseța ei originară și a adus-o la cinste într-o lume care uitase s-o vorbească; el a fost cel dintăi care a înduioșat inimile noastre prin versul lui dulce și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
puțin lucru." (Theodor Codreanu) " Îmi place când spuneți: "povești despre alți oameni". Poveștile sunt focul viu al vieții, o știu din satul meu de sub codru, apoi le-am regăsit în marile cărți. E o față ascunsă pe care ți-o dezgroapă interviul, pare o poveste despre altul dacă te lași dus de claritatea oglinzii în care te privești. Poveștile nu se pot falsifica, poți doar să adaugi partea ta: scrisul e o nuia de alun care ne însoțește ca o cârjă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ce vin după noi... Îmi place când spuneți: "povești despre alți oameni". Poveștile sunt focul viu al vieții, o știu din satul meu de sub codru, apoi le-am regăsit în marile cărți. E o față ascunsă pe care ți-o dezgroapă interviul, pare o poveste despre altul dacă te lași dus de claritatea oglinzii în care te privești. Poveștile nu se pot falsifica, poți doar să adaugi partea ta: scrisul e o nuia de alun care ne însoțește ca o cârjă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
zile, când se ridica panaghia și se făcea „pom” mare,încărcat cu de toate. Tot atunci se dădea de pomană: pat, plapumă, scaun, masă, haine. Pomenirea se făcea la jumătate de an, la un an, iar la șapte ani se dezgropa. Se făcea slujbă și se sfințea mormântul și scheletul, considerându-se că mortul și-a dobândit odihna de veci. Acestea erau obiceiurile la mort pe care unii locuitori din Filipeni le țin și acum, cu tot scenariul, cu cele 12
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
subit. Desigur, se poate și ca la Riga, dar se cam pierde transcendența. Sala oaspeților este enormă, cu coloane aurite și o întreagă colecție de tablouri - portrete de duci și regi. Toată lumea din Est sare să se înnobileze, să-și „dezgroape” aristocrații: moștenirea simbolică este foarte importantă într-un scenariu de legitimare. Primarul, Andris Argalis, nu ține speech-uri, ci preferă să dea mâna cu oaspeții. E îmbrăcat elegant și are prinsă la piept o broșă cu stema orașului. Ne întâlnim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
un ultimatum sovietic care cerea capitularea Letoniei. Președintele țării l-a acceptat, pentru ca, ulterior, el și miniștrii guvernului leton să moară în Siberia. Au fost deportați în GULAG aproape 15.000 de letoni. Nemții, întâmpinați ca eliberatori, în 1941, au dezgropat în beciurile NKVD-ului sute de cadavre desfigurate - victimele comunismului în numai un an, care se pot vedea în pozele din standurile muzeului. Ororile au continuat sub ocupația nazistă: iulie 19418 mai 1945. Exterminați: 70.000 de evrei la Riga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ia rămas bun de la el. A fost Înmormântat În fața mănăstirii unde se nevoia. După 20 de ani s-a arătat În vis unei femei credincioase dintr-o țară străină: „există un sfânt, la o mănăstire din pustiul Hozeva, să-l dezgroape”. Așa i s-a arătat de câteva ori. Ea a povestit preotului și acesta i-a spus să meargă În pelerinaj. Și când a venit a cunoscut locul din vis. A adus la cunoștința preotului În drept și autorităților și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
s-a arătat de câteva ori. Ea a povestit preotului și acesta i-a spus să meargă În pelerinaj. Și când a venit a cunoscut locul din vis. A adus la cunoștința preotului În drept și autorităților și l-au dezgropat. Mare minune a fost. Se uscase puțin și era intact, neputrezit, răspândind o mireasmă plăcută cu bun miros. Și așa s-a arătat În vis la o altă persoană străină și bogată să facă un sicriu bun și deosebit, cu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
pot strânge mâna cu căldură pentru minunata Dstră activitate și să pot cunoaște personal pe toți amicii mei literari de acolo. Cred că m-aș simți grozav de bine chiar și la „Băncuța” amintirilor lui Artur Gorovei, acolo unde el dezgropa vremurile de altădată Împreună cu prieteni mai tineri (G. G. Ursu, M. Șerban etc.). Vă mulțumesc mult și Vă rog să transmiteți mulțumirile și gândurile mele bune și mult stimatei Doamne Stino - pentru frumosul articol care, În volumul de „Mărturii fălticenene
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
catafalcului lui Zhu Yuanzhang. Experții au anunțat că primul împărat al dinastiei Ming, Zhu Yuanzhang, a fost într-adevăr înmormântat acolo, palatul subteran aflându-se la o adâncime de câteva zeci de metri, în bună stare. Edificiul nu a fost dezgropat. Mausoleul Xiao are multe particularități față de cele ale altor dinastii feudale. În urma prospecțiunilor s-a constatat că pasajul care duce la încăperea funerară nu este drept și nici de-a lungul axului palatului subteran. Specialiștii nu pot explica deocamdată motivul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
frumoasa colecție de argintărie veche, precum și cea de masă, așeză lemne tăiate în fața zidului și porni cu camionul, escortați de doi soldați, pe Vicenzo, feciorul, și zidarul italian care lucraseră. Se temea de trădarea lor. La întoarcere, tot dânsul o dezgropă și o dărui lui Ionel învingătorul. evacuarea Cum spusei, lumea [își] pierduse capul, toți voiau să fugă în Mol dova, oriunde numai să nu rămână în București. Din octombrie casele se închideau, cine avea în serviciu vreo nemțoaică o lăsa
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
o mângâiere bietului Ion Pro copiu 93, care zăcea în pat, internat de germani în casele lui. L-am găsit foarte slăbit și trist; îmi spuse cum îi jefuiseră casa și proprietatea de la Pantelimon trupele germane, revenind dinspre Buzău, cum dezgropau unde li se părea ceva ascuns, cum încărcau tot ce se putea pe căruțe și porneau înainte. Când i-am vorbit de victoria noastră finală, mi-a mulțumit cu lacrimile în ochi: „Ești singura care vorbești astfel, nu știi ce
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]