428 matches
-
din Italia în Spania, din Franța și pînă în spațiile moldo-valahice, destinele carbonarilor și apoi ale pașoptiștilor. Tinerii din Iași și București, fii de mari boieri, de militari și de înalți administratori domnești, sînt eroi romantici; sînt entuziaști și totodată dezgustați: ei trăiesc încîntarea în fața unei misiuni dificile, dezgustul pentru o izolare provincială, mediocră în viziunea lor. Ei cultivă cultul prieteniei și al fidelităților solidare; o dovedește corespondența purtată, marcată de complicitatea complotului, a riscului, a gustului secretului împărtășit. Scrisorile adresate
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
planul scenei: Titulescu, de care regele are nevoie datorită bunelor sale relații cu Franța și cu mediile presei franceze, trebuie să renunțe la înființarea unui cabinet de uniune națională. Conducătorii Partidului Național-Țărănesc nu se mai înțeleg, în vreme ce liberalii sînt divizați. Dezgustat, ambasadorul Franței la București scrie la 11 decembrie 1932: "Importanța acordată unei simple probleme a personalităților arată că românii rămîn fideli gustului pentru o politică de clientelă și de intrigi individuale". Problema este, fără îndoială, foarte complexă. Fracturile ideologice și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
10. Mihail Al. Ciocîlteu, Op. cit., p. 101. Curiozități financiare 1. Opere, p. 55. Bacovia vorbește uneori „tehnic” despre bani („într-un dulap dădu peste niște hîrtie monetă, necesară prezentului” - p. 349), ca preocupare curentă, dar și, alteori, sarcastic, cu repulsie, dezgustat că mercantilismul s-a extins și asupra sentimentelor, că „orice se vinde”, că „orice e marfă”. („Legendă”, - p. 177) 2. Opere, 3, ediție citată, p. 73. 3. File de jurnal, Selecție de texte de Mihai Neagu Basarab, Ed. Eminescu, „Mărturii
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
că sînt „poeții viitorului”, „talente viguroase”, apoi au căzut în uitare. Bacovia știa sau simțea toate acestea. în situația sa de marginal, aprecierea de „mare poet” venea ca o compensație umilitoare, suna ironic, inacceptabil. Cum s-o primească altfel decît dezgustat, ca pe o „mizerie”? în fibra lui, Bacovia are și ceva de histrion. Max Vasiliu (în convorbirea din 13 iunie 1989) mi-a spus, lucru știut de la mama sa, Elena, sora poetului, că pe cînd acesta era în liceu, citea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
esențială. Seria de poeme socio-politice dovedesc o remarcabilă priză la real, ceea ce nu exclude însă o anumită metaforică, desigur mai întunecată, mai tușantă, mai agresivă chiar, în ton cu agresivitatea universului diurn pe care ochiul nemilos, uneori de-a dreptul dezgustat, al poetei îl contemplă. O astfel de metaforică servește perfect finalității apăsat moralizatoare a discursului imbricat despre imposibila metamorfoză a "Prostului satului național" în omidă, pseudoepopee la care asistă, neputincios, "Îngerul Prostului singurul spectator de altfel și de neevitat al
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Lumea în care trăiește poetul e una a seducției prin kitsch, ipocrizie și superficialitate, așadar un fel de ridicol bâlci al deșertăciunilor, de care, în calitatea autoimpusă de agent secret acoperit (firește, al adevărului), el este cu totul și iremediabil dezgustat. Ideea de agresiune a mediului socio-politic în care scriitorul este condamnat să viețuiască apare pe de altă parte explicit încă din titlurile unor texte: invaziile realității din Dezertare din Paradis (Editura Tipo Moldova, Iași, 2004) sau prăbușirea din realitate, primul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
să întâlnesc o mulțime de potlogari cu practici îndoielnice, dar și jurnaliști onești, de o deontologie scrupuloasă. Acestea fiind zise, însăși situația interviului, în funcție de forma de presă și de aranjarea titlurilor sau imaginilor, poate induce derive senzaționaliste ale căror victime dezgustate sunt adesea și jurnaliștii înșiși. Titlurile și intertitlurile, iconografia, coperta unei reviste pot deforma fondul unui articol, împingând spre atitudine securitară ceea ce era o rezonabilă punere în perspectivă. Îm amintesc astfel că, după o după ce am muncit îndelung la o
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în demonstrație mă sprijin pe premise care li se par mai puțin evidente decât concluzia, ce vor gândi acești nefericiți? Vor gândi că știința matematică nu este decât o îngrămădire arbitrară de subtilități inutile și atunci fie se vor simți dezgustați, fie se vor amuza ca de un joc și vor ajunge într-o stare de spirit asemănătoare celei a sofiștilor greci. Mai târziu, din contra, pe măsură ce spiritul elevului, familiarizat cu raționamentul matematic, se va fi maturizat prin această îndelungată frecventare
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
cea a adevăraților actori ai zilelor din decembrie 1989, eclipsați de falși revoluționari care au obținut certificate de eroi ai revoluției și, odată cu ele, privilegii, ca de pildă scutirea de impozite. Destul de repede, unii protagoniști ai evenimentelor din decembrie 1989, dezgustați, decepționați, abandonează jocul politic, încercând să evadeze în posturi sau misiuni în străinătate. Personalități ale diasporei, tentate să se întoarcă în România, renunță să o facă: nu de teamă, ci pentru că sunt conștienți, la începutul anilor 1990, de violența luptelor
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
politică la vârf: la începutul lui 2001, Roman e debarcat din fruntea PD, și Traian Băsescu, până atunci fidelul lui, îi ia locul. PDSR, rebotezat PSD cu ocazia fuziunii cu PSDR (din care Sergiu Cunescu și apropiații lui se retrag, dezgustați) e în fine acceptat în Internaționala Socialistă. Controlând, împreună cu Partidul Umanist, ceva mai mult de 40% din Parlament, PSD formează un guvern monocolor în frunte cu Adrian Nastase. Acest jurist încă tânăr, cu un palmares occidental din ultimii ani ai
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
uneori prin aprecieri ironice, chiar sarcastice, profund depreciative. Malcolm își amintește de exclamații ca „Aveți într-adevăr un profesor îngrozitor!“, „Astăzi sunt pur și simplu prea prost!“. La capătul fiecărei lecții era nu numai epuizat, dar și profund nemulțumit, chiar dezgustat de ceea ce resimțea drept un eșec al încercărilor sale de a înainta în clarificarea temei care îl preocupa și de a se face bine înțeles. Se străduia să uite propunându-i unuia din cei de față o plimbare sau vizionarea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
mina și gesturile lui, era aproape imposibil. Primejdia era că gândurile puteau degenera într-un jargon. Învățăturile oamenilor mari posedă adesea o simplitate și o naturalețe care fac ca ceea ce este dificil să pară ușor de prins.“115 „Se simțea dezgustat și chinuit când observa la studenții săi o semiînțelegere a ideilor sale și o tendință spre superficialitate bombastică. Ca profesor, găsea că este un ratat. Cred că aceasta a fost pentru el o sursă de permanentă suferință.“116 Wittgenstein mai
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
uneori prin aprecieri ironice, chiar sarcastice, profund depreciative. Malcolm își amintește de exclamații ca „Aveți într-adevăr un profesor îngrozitor!“, „Astăzi sunt pur și simplu prea prost!“. La capătul fiecărei lecții era nu numai epuizat, dar și profund nemulțumit, chiar dezgustat de ceea ce resimțea drept un eșec al încercărilor sale de a înainta în clarificarea temei care îl preocupa și de a se face bine înțeles. Se străduia să uite propunându-i unuia din cei de față o plimbare sau vizionarea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
mina și gesturile lui, era aproape imposibil. Primejdia era că gândurile puteau degenera într-un jargon. Învățăturile oamenilor mari posedă adesea o simplitate și o naturalețe care fac ca ceea ce este dificil să pară ușor de prins.“115 „Se simțea dezgustat și chinuit când observa la studenții săi o semiînțelegere a ideilor sale și o tendință spre superficialitate bombastică. Ca profesor, găsea că este un ratat. Cred că aceasta a fost pentru el o sursă de permanentă suferință.“116 Wittgenstein mai
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
alcoolului ori, pur și simplu, al celebrității (Malcolm Lowry, Hemingway). Se poate muri din orice: din orgoliu aristocratic, precum Cato („Acum sunt propriul meu stăpân!”), din dezgust (ultimele cuvinte ale lui Crevel, dandy-ul suprarealist, au fost: „Rog incinerați-mă. Dezgustat. Dezgustat de tot.”), din oroarea - cum altfel dacă nu metafizică? - de a mai continua (Paul Celan, Marina Țvetaeva), dintr-o ereditate mai puternică decât capacitatea scriitorului de a o controla (Hemingway: tatăl său se sinucisese, iar mama lui Îi trimite
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
dezavantajele de a muri de propria mână. Gratuitatea și povara metafizicului Își dau mâna În nestrămutata lui hotărâre. Născut prea târziu, Într-o lume efeminată, depravată, fără idealuri mărețe, nu-i mai rămâne decât să aștepte sosirea hunilor. Obosit, neliniștit, dezgustat, va renunța și la scris. Ultimele rânduri ale Jurnalului datează din 13 martie 1945. La idele aceleiași luni va muri. Așa cum promisese. Femeia care se visa bărbat Jurnalul (sau, mai bine zis, jurnalele) Sylviei Plath, așa cum au fost publicate de către
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
nu puține acte ostile, pentru a reține în primul rând un document de mentalitate sectară, primitivă, josnică: reacția primară a fiicei unui ilustru dramaturg francez-român. Interesându-mă la telefon dacă au primit cartea, mi s-a răspuns obraznic, în termeni dezgustați și disprețuitori. Cine dădea dreptul unei tinere mediocre oarecare, respinsă (după cum mi s-a spus tot la Paris) la examenul C.A.P.E.S., să insulte un scriitor român cu unele realizări, trecut pe deasupra și prin multe? Din păcate, această stare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o redistribuire de accente și nimic mai mult. Literatura are meritele sale evidente, indiscutabile. Dar, în nici o mare cultură din lume, ea nu exercită monopolul absolut. Când un poet oarecare vede o carte de documentare și strâmbă din nas, profund dezgustat (o, vai ! erudiție), ne permitem politicoși, dar fermi să-l trimitem la plimbare. Iar când același poet pune jos, și mai dezgustat, revista specializată, care nu se ocupă teribilă eroare ! de... opera sa, preferăm să păstrăm... discreție asupra reacțiilor noastre
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nu exercită monopolul absolut. Când un poet oarecare vede o carte de documentare și strâmbă din nas, profund dezgustat (o, vai ! erudiție), ne permitem politicoși, dar fermi să-l trimitem la plimbare. Iar când același poet pune jos, și mai dezgustat, revista specializată, care nu se ocupă teribilă eroare ! de... opera sa, preferăm să păstrăm... discreție asupra reacțiilor noastre interioare. Individualism nu colectivism Două condiții prealabile, elementare, dar fundamentale, se cer îndeplinite. Dintre acestea, cea dintâi este, în mod indiscutabil, primatul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
răspunsul casierei, omul a cerut să vorbească cu managerul. Acesta i-a ascultat doleanțele și i-a răspuns că, Într-adevăr, aceasta era politica băncii și că amenda nu putea fi Încasată dacă nu s-a făcut nici o tranzacție. Profund dezgustat, omul și-a Închis pe rând toate conturile de la banca respectivă și și-a mutat afacerile În altă parte. De ce a ajuns această poveste pe prima pagină a ziarului USA Today? Pentru că omul nostru avea puțin peste 2 milioane de
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
răsplată) îl vindecă de iluzii, adâncind în conștiința sa prăpastia dintre aspirațiile nobile ale sufletului și mizeria trupului torturat de atracția sexuală. Așadar, fiind de natură inconștientă, obsesia erotică devine izvorul unei imaginații mai curând "muzicale", ce îndreaptă "ochiul" tânărului dezgustat de "realitatea" (perceptibilă vizual) a amorului în altă parte, "dincolo" de orizontul lumii sensibile. Lăsându-se fascinat doar de "sufletul", de "iradierea" feminității (care se exprimă prin "zâmbet", "atitudini", "privire"), Bizu ignoră deliberat "detaliile amănuntului plastic" și își alege "din
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
care nu era na? iune, dar voia s? distrug? na? iunile, este �nfr�nt?. Acesta este socialismul! Dezertorii lui lupt? sub steaguri diferite�. �Neamul rom�nesc�, 17 august 1914. Iorga era tot at�ț de entuziast �n aceast? privin?? pe c�ț de dezgustat era Lenin 6 �Neamul rom�nesc�, 27 iulie 1914 7 Ibidem 8 �Neamul rom�nesc�, 27 iulie ? i 17 august 1917, ? i O via?? de om... , vol. ÎI, p. 180 9 Supt trei regi, pp. 180-210 10 Op. cît. , p. 201 11 Op.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
decide rezolvarea situa? iei, ci inteligen? a, coducerea ? i entuziasmul pentru cauză umanit?? îi. Numai cei care au adus suficiente sacrificii onoarei pot st? p�ni aceste calit?? i�. �Neamul rom�nesc�, 3 septembrie 1939 2 Iorga a fost de la �nceput dezgustat de �demagogia c? m??ilor� ? i a luat atitudine �mpotriva uniformelor ? i a c? m??ilor verzi ale familiei Codreanu�. �Neamul rom�nesc�, 17 februarie 1933. �n 1937, guvernul a interzis purtarea uniformelor �n public 3 E. Ionescu, Leș Rhinoc�ros; vezi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care-l surprinde existând din abundență. Receptându-1 cu luciditate și amărăciune, îl supune atenției celor care trec pe lângă el nesesizându-l: "Trecem pe lângă absurditate și nu ridicăm măcar o sprânceană revoltați; auzim neghiobia și nu zbârcim măcar dintr-o nară dezgustați; vedem impostura și ticăloșia, și zâmbim frumos, ca la întîlnirea celor mai bune cunoștințe"15. Tocmai această ignoranță i se pare a fi absurditatea în stare pură și o va demasca fie direct, în unele schițe, fie indirect, prin elemente
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și contranote, ed. cit., p. 190. 123 Asemenea lui Caragiale care își exprima indignarea față de lipsa de reacție la sesizarea absurdului: "Trecem pe lângă absurditate și nu ridicăm măcar o sprânceană revoltați, auzim neghiobia și nu zbârcim măcar dintr-o nară dezgustați, vedem impostura și ticăloșia și zâmbim frumos, ca la întâlnirea celor mai bune cunoștințe" (Caragiale, Ion Luca, Opere, vol. IV, ESPLA, București, 1965, p. 426), Eugen Ionescu preciza: Această criză de limbaj este cel mai adesea artificială, voluntară [...] Constat uneori
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]