889 matches
-
rol de natură imperială, atunci e clar că asistăm la un lucru cât se poate de evident: unul din factorii principali care a contribuit la nașterea Europei este și Biserica creștină, ceea ce ne duce la gândul că nu ne putem dezice de originile noastre creștine, ale europenilor. La finalul acestui subcapitol vom așeza câteva date sumare cu privire la creștinarea popoarelor europene, în sprijinul ideii că nașterea acestora a suferit și o influență venită pe latură creștină. De obicei, la nașterea creștină s-
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
când țăranul obținea calitatea de proprietar, învățământ gratuit și obligatoriu), 1917 și 1945. în 1917, P.P. Carp a dat primul izlaz, apoi 100 perechi de boi, care și plugari, din proprie inițiativă. Se spunea că și-a tăiat singur craca, dezicându se direcției conservatoare.(după Mihăilă Florin din Tungujei). II.4.2. Morfostructura vetrelor Morfostructura vetrelor se încadrează, în cazul tuturor satelor menționate, la tipul răsfirat (disociat), caracteristic podișurilor și dealurilor înalte. Aceasta se concretizează întro distanță nu prea mare Între
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
secretar de stat la Ministerul Educației Naționale, încă de la instituirea prin forța și dictatul rușilor a guvernului dr. Petru Groza I. Înainte de aceasta, fusese profesor la Lic slui. Gheorghe Rășcanu avusese în perioada t al județului. În anul 1946 se dezisese de Tătărescu. La începutul anilor ’60 a fost ar judecat și condamnat la închisoare. După n pușcăria comunistă de la Botoșani. Aceas către bolșevicii români: după ce se folose aruncau pur și simplu la gunoi. Necu Zăpodeni, de lângă Vaslui. După ce a Bârlădeanu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
politică, ea sucombând discret în anul 1947, la numai câteva luni de la „câștigarea” alegerilor parlamentare de către altă alianță eterogenă intitulată Blocul Partidelor Democrate (BPD). „Locomotiva” Tătărescu contribuise mult moralmente la propășirea comunismului în țara noastră. Popularitatea acestui politician, care se dezisese de C.I.C. Brătianu, adevăratul lider al acestei formațiuni, fusese ridicată la cote amețitoare mai ales datorită faptului că fusese abil numit de către comuniști, șeful delegației României din cadrul Conferinței de Pace de la Paris. Din păcate, cu toată susținerea primită din partea delegației
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Șulubin a renunțat la orice funcție. El este unul dintre cei care, în condițiile fricii generalizate din țară, a făcut un șir întreg de compromisuri halucinante, care i-au împovărat conștiința: Trebuiau recunoscute greșelile? Le-am recunoscut! Trebuia să te dezici? M-am dezis! Doar a supraviețuit un procent, nu-i așa? Păi uite, eu am intrat în acel procent. M-am retras în biologie pură, mi-am găsit un refugiu!... Dar, au început și acolo epurările, și încă ce epurări
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
la orice funcție. El este unul dintre cei care, în condițiile fricii generalizate din țară, a făcut un șir întreg de compromisuri halucinante, care i-au împovărat conștiința: Trebuiau recunoscute greșelile? Le-am recunoscut! Trebuia să te dezici? M-am dezis! Doar a supraviețuit un procent, nu-i așa? Păi uite, eu am intrat în acel procent. M-am retras în biologie pură, mi-am găsit un refugiu!... Dar, au început și acolo epurările, și încă ce epurări! Erau măturate toate
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
căruia îi aparține Puiu nu suportă decât o identitate infantilizantă. Pe coperta interioară, dintr-o fotografie, zâmbesc fasolea Mariana și Vasile Buboi. Sponsorii, dacă nu-i cunoașteți. Așa îi cheamă. Sau Mareana, pentru intimi. Buboi le zice și nu se dezic de nume. Probabil fac parte din high-life-ul satului dâmbovițean care l-a oferit artelor pe Puiu. Domnul Buboi are cămașa albă descheiată la doi nasturi, cât să se vadă mărarul viril de pe piept și lănțișorul (alt diminutiv), care e, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ai scris! Știi că taică-miu a vrut să vină într-o seară să te bată. Acu’ vreo 3 săptămâni? Abia l-am oprit. Adică aceste mituri fondatoare rămâneau inofensive atât timp cât nu erau fixate pe hârtie, pentru că nu te poți dezice de „ce ți-e scris“. A spune adevărul e sinonim cu a distruge. Oamenii au niște tabu-uri narative. „Așa e, dar nu trebuie să spui(scrii)! Rămâne între noi.“ Sunt lucruri care pot fi încredințate tiparului și altele care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Callixt al II-lea, împărtășiți din spiritul puternic și drept al acelui mare părinte și învățător care era în ochii lor Grigore 233; aceștia au continuat marea lucrare a eliberării alegerilor, a purificării obiceiurilor, fără ca vreunul dintre ei să se dezică sau să rătăcească, luînd-o pe o altă cale decît cea sigură care îi fusese deschisă înainte?234. Nici nu s-a dorit mai puțin, ci doar o continuare a eforturilor, o perseverență aproape obstinată în virtutea acelorași principii, care să dureze
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
un fel, convorbirile care urmează sunt o îndreptare a greșelii din urmă cu șapte ani și jumătate. Ele vor să prezinte cititorilor spectacolul unei existențe din care n-au lipsit cumpenele, dramele, dislocările. O viață compusă din renunțări, pasiuni, succese, dezi luzii, spaime, intuiții, angoase și bucurii. O viață schi monosită de convulsii ideologice și înnobilată de prietenii înalte. O viață-slalom, o viață-arsură, o viață-caleidoscop și, de ce nu?, o viață document. Antoaneta Ralian nu este - și nu știu să fi fost
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
schimbă. * Dar dacă eu îmi înăbuș pornirile inimii, ce se întâmplă cu cea mai frumoasă chakră a mea? Nu mă închid, încercând să respect dharma? - În concepția mea despre lume, iubirea este motorul întreținerii stării de Eden. De câte ori mă voi dezice de acest motor, voi permite forțelor răului să ocupe spațiile destinate iubirii și să maculeze Grădina. * Recapitulez: am înfăptuit; am știut că înfăptuiesc; m-am abandonat înfăptuirii; am respirat prin toți porii înfăptuind; am trăit intens și m-am bucurat
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
coleg, un excelent observator și critic al fenomenului literar, C. Stănescu, atunci redac‑ tor-șef adjunct la Scânteia tineretului. Ne știam din stu‑ denție și funcționa între noi - la fel și astăzi - o compli citate de care nu ne-am dezis nici după Revoluție, când eram pe poziții publice contrare. Când a revenit în redacție, l-am văzut că se află sub o emoție puternică. Mi-a spus că abia atunci a cunoscut adevărata față a lui Ceaușescu : un tip care
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
absolut de speriat și care a ajuns azi mai rea decât era atunci. În acest moment, România este una din cele 87 de țări care au acest paradox : sunt democrații, pentru că există competiție, însă competiția și corupția conviețuiesc. Acest paradox dezice ceea ce se spunea tradițional, că, acolo unde ai competiție ar trebui să ai mai puțină corupție, deoarece unii îi supraveghează pe ceilalți. Nu e așa ! Actualmente avem vreo 87 de democrații corupte în lume și ceva mai puține autocrații, cu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
AM PRACTICAT SPORTURILE (PARCĂ N-Aș CREDE!), șI ASTA Încă din fragedă junețe, căscând gura, În grădina Rașca, dimpreună cu beizadea Sturdza Vițel, patron al sporturilor din acea vreme, la unul care - ca În pânzele cu chermeze ale maeștrilor olan dezi - se cățăra pe o prăjină lungă cât un copac după șunca atârnată În vârf, printre panglici și coronițe, răsplată pentru atlet. Iar În Cișmigiu am fost campion al alergărilor În saci. și am jucat nevinovatul crochet; iar mai târziu oina
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fi să dai timpul înapoi, de-ai retrăi totul... Ce-ai face? Ce-ai alege? Ai merge pe același drum? De-aș retrăi totul?... și Ștefan rămâne pe gânduri. Ce-aș alege?... Nu... Nu știu... Grea întrebare... Regreți? Te-ai dezice de tot ce-ai făptuit? Pășește îngândurat, târșind piciorul: Știu eu?... Recunosc... Am mai greșit... Dar... dar nu cred... nu cred că m-aș dezice. Ar însemna să reneg lupta noastră. Și... și suferința... Toți morții noștri... Și Baia... Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ștefan rămâne pe gânduri. Ce-aș alege?... Nu... Nu știu... Grea întrebare... Regreți? Te-ai dezice de tot ce-ai făptuit? Pășește îngândurat, târșind piciorul: Știu eu?... Recunosc... Am mai greșit... Dar... dar nu cred... nu cred că m-aș dezice. Ar însemna să reneg lupta noastră. Și... și suferința... Toți morții noștri... Și Baia... Și Lipnic... Și Podul Înalt... Și... și chiar Valea Albă. Și visele libertății noastre, așa, neîmplinite... Vise în care mai cred, încă... Pot eu să trădez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
burgund obscur și să joace cum Îi cânta acesta! Oricum, regele s-a speriat. Papa ceruse să fie scos În afara legii nu numai el și soața sa, dar și cei care i-ar fi găzduit. De aceea monarhul s-a dezis de iubirea lui, declarând că, dacă i se va ridica excomunicarea, o va părăsi pe păcătoasă, deși aceasta era Însărcinată. Mai mult, l-a recunoscut pe fiul olandezei ca singur moștenitor și urmaș la tron. Mă vei Întreba, pe drept
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
românești), splendoarea dimineților cu roua firelor de iarbă produc toate miracolul, acel semn cum că privirile noastre ating celestul îndepărtat, dar și vibrația crengilor firave concrescute în marele arbore al orașului odată cu animația și freamătul inimii lui. Ieșenii nu se dezic de calitățile și defectele lor, ei mereu vor trăi în ambianța unui Bibliopolis generos, într-un dăruit har cultural și religios, într-un destin privilegiat. TEZAURE ȘI PRIORITĂȚI DE TIPĂRIRE Iașul se mândrește nu numai cu faptul că este în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
este o limbă latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă românească" (Miceal Ledwith, consilier al Papei Ioan Paul al II-lea). Unde ne sunt denigratorii (chiar și dintre istoricii români!), unde-s răuvoitorii, trădătorii, mercenarii, ignoranții care se dezic de țară și istoria sa, de vechea cultură românească? Am fost binecuvântați de Dumnezeu, azi suntem blestemați de dușmani vizibili și invizibili și chiar de noi înșine. Recitesc uluitoarele descoperiri (ale străinilor, nu ale noastre!) și trebuie să recunosc că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
să prezint, echilibrat, cu măsură și onest, care era situația în România, chiar dacă nu toate erau în regulă la noi; eram conștient de acest lucru; făceam parte din acel corp care se chema România patria mea și nu mă puteam dezice (alegând calea lașității bine plătite pentru răul făcut țării mele). Eram conștient și mi-aș fi dorit ca să se fi făcut mult mai mult, pentru ca România să fie în poziția cuvenită față de angajamentele asumate prin Pactul internațional privind drepturile civile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
a predat pe Isus autorităților nu ca să fie ucis (mobilul adevărat ne scapă: e „marea taină a trădării”). Moartea nu intrase În calculele ucenicului. Imediat după ce află de condamnare, el Înapoiază banii primiți arhiereilor și bătrânilor, dovadă limpede că se dezice de fapta sa, care Între timp capătase cu totul alte dimensiuni. Mai mult, aruncarea banilor În templu, urmată de retragerea (anahoresis) de la locul mârșăviei pune o stavilă Între el și complicii săi. Iuda realizează că a fost tras pe sfoară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
trăiește cel mai dramatic, mai convulsiv! -, atunci Înseamnă că mentalitățile, câte sunt, valorile sau necesitățile nu vor fi aceleași peste un deceniu sau cinci, de acum Înainte. Mie mi se pare - poate cu un accent paranoic de care nu mă dezic Întotdeauna! - că nu numai țările Estului Europei Își caută noile valori și așteaptă, cu mai multă sau mai puțină răbdare și abilitate, să se nască „a doua revoluție”, cea a mentalităților, dar și Apusul continentului nostru trece prin criză sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de hârtie, extrem de „apropiat” și de formator - unele fraze sau exclamații ale sale parcă le-am pronunțat eu Însumi „În vis”, În acea Înrudire ciudată, profundă, a temperamentelor umane, a Înrudirilor dincolo de secol, de latitudine sau de credințe! -, eu mă dezic „de ea”; așa cum mă dezic de anticreștinismul său sau de anti-wagneriasmul lui. Sunt toate aceste semne „discrepante” forme ale unei adolescențe „teribile”, geniale, bărbatul matur nu a avut timp să-și nuanțeze ideile. Semne și ale singurătății sale, care, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de formator - unele fraze sau exclamații ale sale parcă le-am pronunțat eu Însumi „În vis”, În acea Înrudire ciudată, profundă, a temperamentelor umane, a Înrudirilor dincolo de secol, de latitudine sau de credințe! -, eu mă dezic „de ea”; așa cum mă dezic de anticreștinismul său sau de anti-wagneriasmul lui. Sunt toate aceste semne „discrepante” forme ale unei adolescențe „teribile”, geniale, bărbatul matur nu a avut timp să-și nuanțeze ideile. Semne și ale singurătății sale, care, ca la orice individ profund neliniștit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
-l să spună orice, nu mai contează!”. Apoi, cînd a luat ea însăși cuvîntul, l-a consolat cam așa: „toți care avem funcții putem fi «rotiți», schimbați: astăzi eu, mîine tovarășul Enășoae (P.), sau altcineva”. Însă Enășoae nu s-a dezis de omul său, ci l-a lăudat: „cît a fost redactor șef, a muncit”, „a adus colaborări prestigioase”, „a impus revista acolo unde este”. Cînd e în prezidii, el are un fel mînios de a-și privi notițele și de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]