1,495 matches
-
au contribuit atât de mult intelectualii români, condiția de legitimitate a capitalului diferenția radical între capitalul autohton și cel străin, mai ales cel occidental. Căci în vreme ce capitaliștii români erau considerați din capul locului ca fiind „răi”, capitalul străin era considerat „dezirabil” în general, iar cel occidental, chiar „benefic”. Această viziune cu privire la capitalul străin era puternic susținută și de factorii de legitimare externi - instituțiile financiare internaționale (BIRD, FMI, OCDE, UE, BERD etc.), think-tank-urile occidentale (de la societățile de rating la cele de consultanță
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
că mulți oameni își fac o apreciere proprie mai puțin onestă, pentru că subscriu dezirabilității sociale”. În legătură cu problema dezirabilității, mai este de notat că ea nu se pune exclusiv în termeni de sinceritate-nesinceritate. Aderarea - prin opinia exprimată - la valorile și normele dezirabile comportă și reacții spontane de adaptare la situație, de apărare a eului; individul tinde să apară într-o lumină favorabilă nu numai „pentru ceilalți”, ci și în fața propriului eu. În acest fel, datorită matricelor valorico-atitudinale ce operează o anumită selecție
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
întrebările de opinie, cât și la cele factuale -, în cazul aplicării lui în contextul familial el capătă accente suplimentare, cu deosebire atunci când un membru al familiei răspunde în prezența altuia. Voluntar sau nu, el va fi înclinat să ofere răspunsuri dezirabile social și/sau familial. Nu este de mirare, de exemplu, că în mediul rural - unde știm că, mai ales în trecut, căsătoriile se făceau, de regulă, prin aranjamentul părinților și al rudelor -, printr-o anchetă efectuată acum câteva decenii, la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de metode. El este foarte laborios (lista are peste 200 de itemi) și se pune întrebarea în ce măsură relevanța rezultatelor obținute justifică efortul investit. Întrebarea este legitimă mai ales pentru studierea orientării axiologice, înțeleasă ca un sistem de principii generale despre dezirabil care să fie subiacent caleidoscopului detaliat al valențelor specifice. Prin „neutralitatea” itemilor se diminuează presiunea conformismului social, introducându-se însă în interpretarea axiologică a răspunsurilor variabile necontrolate. De asemenea, prin notarea fiecărei valențe în parte, comparația lor ierarhică se face
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
până la „nu îmi place deloc”. În instrucțiuni se accentuează că nu e vorba de ce fel de viață duce subiectul sau ce e bine din punct de vedere social general, ci de ceea ce dorește el personal. Este deci urmărită deliberat sesizarea dezirabilului individual. Din analiza opțiunilor subiecților se poate deduce și ce valoare acordă ei familiei în economia vieții lor. Un grad mai înalt de elaborare decât tehnicile obișnuite în investigarea valorilor îl are „Testul pentru valorile personale” elaborat de Ph. Vernon
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Aportul și limitele metodelor directe în investigarea structurilor axiologicetc "2.2.2. Aportul și limitele metodelor directe în investigarea structurilor axiologice" Dacă acceptăm ideea - așa cum am arătat la început - că orientarea axiologică reprezintă componenta subiectivă latentă a personalității, dar și dezirabilul, este ușor de sesizat aportul metodelor directe. Într-un anumit fel, ele sunt cele mai propice pentru a plonja, cu mai puține medieri, în interiorul conștiinței, al intenționalului. În materie de ce crede individul, de opiniile lui intime, este greu de admis
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în țară se produc, cu o viteză remarcabilă, o emancipare în gândirea oamenilor, o dobândire a conștiinței diversității stilurilor de viață, o desprindere masivă de tradiționalul inhibant în exprimarea părerilor personale. Efectul dezirabilității continuă să funcționeze, dar s-a schimbat dezirabilul însuși. Dacă până nu demult, mai cu seamă mamele din satele și orașele noastre și mai puțin din marile orașe admiteau cu greu pentru ele însele că fetele lor au un prieten cu care stau împreună, astăzi nu e neobișnuit
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
are loc tocmai în vederea acreditării sociale a unui tată (soțul de ritual). Așa încât, cu toate că exemplul Nayar infirmă universalitatea unor dimensiuni esențiale ale mariajului (conviețuirea, relații sexuale soț-soție, stabilitate și durată), el dovedește caracterul universal al căsătoriei, chiar simbolică, drept formulă dezirabilă de a crește copii și de a le atribui acestora un statut social. În tradiția funcționalistă, antropologii culturali insistă că situația este, în același timp, un exemplu de adaptare la anumite condiții, în particular la aceea că bărbații din această
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
aranja un spațiu intim saturat de afectivitate, tendință ce a fost conștientizată de către ei. Este ceea ce în studiile de specialitate se numește ipoteza factorului ideologic, respectiv concepția indivizilor că familia nucleară întemeiată pe sentimente pozitive este formula maritală cea mai dezirabilă. Importanța compatibilității emoționale în alegerea partenerului conjugal a fost teoretizată de W. Goode (1959) și prin conceptul de sindromul dragostei romantice. Iată sintetic ce presupune acest atât de des invocat fenomen: idealizarea celui iubit (uneori până la „orbire”); concepția de unul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sunt în general pozitive în favoarea bărbatului și mai puțin pozitive pentru femeie. I. Broverman și colaboratorii (1970) au demonstrat experimental acest lucru, rugând experții clinicieni să examineze aceeași listă cu trăsături bipolare și să indice: a) care pol e mai dezirabil social; b) care pol caracterizează mai mult femeile și care bărbații. A rezultat astfel o asociere predominant pozitivă între bărbat” și „dezirabil” și una negativă (chiar dacă nu mare) între „femeie” și „dezirabil”. Sigur, ne-am putea gândi că aceste studii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
rugând experții clinicieni să examineze aceeași listă cu trăsături bipolare și să indice: a) care pol e mai dezirabil social; b) care pol caracterizează mai mult femeile și care bărbații. A rezultat astfel o asociere predominant pozitivă între bărbat” și „dezirabil” și una negativă (chiar dacă nu mare) între „femeie” și „dezirabil”. Sigur, ne-am putea gândi că aceste studii au fost efectuate în SUA, unde pragmaticul, logicul, raționalul au o valoare socială mai pronunțată. Oricum, datele etnografice arată că, în aproape
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și să indice: a) care pol e mai dezirabil social; b) care pol caracterizează mai mult femeile și care bărbații. A rezultat astfel o asociere predominant pozitivă între bărbat” și „dezirabil” și una negativă (chiar dacă nu mare) între „femeie” și „dezirabil”. Sigur, ne-am putea gândi că aceste studii au fost efectuate în SUA, unde pragmaticul, logicul, raționalul au o valoare socială mai pronunțată. Oricum, datele etnografice arată că, în aproape toate culturile, de la femei se așteaptă să fie mai pasive
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
schimbului social ce are loc în spiritul ei servește ca bază pentru noi nuanțări în înțelegerea rolurilor și a comportamentele maritale. Astfel, Kellerhals et al. (1987) atașează dimensiunii economice una culturală în înțelegerea strategiilor de roluri: o normă considerată cultural dezirabilă este menținerea unei distanțe economice între soț și soție. Studiind prin observații repetate 550 de cupluri tinere urbane, autorii menționați au constatat că mărimea schimbului (de bunuri și servicii) dintre soți este în funcție de poziția lor socială; cu cât aceasta este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nu ar trebui să-și pună problema câtă masculinitate și câtă feminitate psihosocială există în spiritualitatea și comportamentele sale, ci cât de valoroase, eficiente sunt atributele pe care le deține, respectiv deciziile și actele de conduită întreprinse. Altfel spus, opțiunea dezirabilă ar fi înspre transcendența rolurilor de sex (Garnets, Pleck, 1979), adică nelegarea calităților și acțiunilor unui individ de poziția de gender. Transgregarea gender nu este însă ușor de realizat datorită, cum s-a văzut, extraordinarei infuzări a stereotipiilor bărbat-femeie în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
valorice nu este justificată ontologic. A. Percheron (1980) constată că atitudinile și opiniile tinerilor manifestă mari abateri de la tradițional atunci când e în joc comportamentul cotidian personal (sex, îmbrăcăminte, coafură etc.), în schimb majoritatea se raliază la valorile și normele sociale dezirabile atunci când e vorba de mari probleme, cum sunt necesitatea organizării sociale, rolul și utilitatea familiei și a religiei. Un consens sporit între răspunsurile adolescenților și ale părinților s-a evidențiat vizavi de proiectele școlare și profesionale. La clasele mijlocii și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în ceea ce privește sistemul de reîntăriri; nu funcționează reguli clare despre comportament sau responsabilități; sunt prezente interacțiunile aversive și un grad sporit de procese coercitive; - scopul principal al terapiei este de a-i învăța pe părinți cum să mărească repertoriul de comportamente dezirabile la copiii lor și să reducă frecvența celor indezirabile; - strategia terapeutică rezidă într-o evaluare foarte atentă a problemei în termeni de antecedente, descrierea detaliată a expresiilor ei în plan comportamental și a consecințelor ei; - se încearcă identificarea situațiilor (cine
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din urmă. Astfel, conotațiile pozitive au două funcții importante: terapeutul este mult mai bine acceptat de familie, întrucât și el acceptă familia așa cum e, fără a o eticheta negativ; faptul că familia se autopercepe ca fiind „bună” și având comportamente dezirabile, dar în același timp că are nevoie de terapie constituie o situație paradoxală, ceea ce o îndeamnă într-un mod mai subtil la schimbare. 10.5. Dragoste, insatisfacție, infidelitate și suferințătc "10.5. Dragoste, insatisfacție, infidelitate și suferinȚĂ" 10.5.1
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Smith și S. Schwartz (1997, p. 80), doi remarcabili analiști actuali ai problematicii valorilor, desprind cinci aspecte mai importante ale acestora: 1) Valorile sunt idei (credințe), dar nu unele reci, ci infuzate de simțiri; 2) Ele se referă la scopuri dezirabile (de exemplu, egalitatea) și la moduri de conduite prin care se promovează respectivele scopuri (corectitudine, ajutor etc.); 3) Valorile transcend acțiuni și situații specifice (supunerea, spre pildă, se practică la școală, la locul de muncă, în familie, cu prietenii sau
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
anumite valori transcend universurile biologice; acestea reprezintă așa-numitele valori superioare, ce sunt frecvent fără utilitate biologică” (p. 40). Trăsăturile de personalitate, prin gradul lor de generalitate în structura personalității, se aseamănă cu valorile. Dar, în vreme ce valorile sunt criterii ale dezirabilului, trăsăturile sunt mai degrabă caracteristici instrumentale neutre axiologic ale personalității. Caracteristicile „introvertit”, „extravertit”, „vorbăreț”, „dominant” sunt stiluri de comportament, și nu scopuri de urmărit. În ceea ce privește raportul valoare - atitudine, dintr-o perspectivă preponderent macrosocioculturală, valorile ne apar ca date obiective, supraindividuale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
înconjurător. Astfel încât diferența noțională dintre valoare și atitudine este clară, prima reprezentând obiectul atitudinii, iar cea de-a doua reacțiile, pozițiile indivizilor. Acesta este însă doar un nivel al relației dintre valori și atitudini. Dacă privim valorile ca principii despre dezirabil interiorizate, încapsulate în structura personalității, atunci distanța dintre subiectiv (reacție atitudinală) și exterior (valoare obiectivă) dispare, delimitarea atitudine/valoare (interiorizată) devenind mai greu de realizat. În versiunea lor de valori însușite de indivizi, acestea se situează în aceeași zonă a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în vreme ce valorile au prin excelență această funcție. Prin analogie cu structura (factorială) ierarhică a personalității în general, am putea considera că și profilul axiologic al indivizilor are o asemenea formă: situate în centru și deasupra, valorile ca principii generale despre dezirabil se transcriu în norme și atitudini, iar atitudinile se specifică și exprimă în opinii. De remarcat că acest model are un corespondent la nivel sociocultural: în fiecare societate și cultură - și cu deosebire în societățile moderne și complexe - funcționează un
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai sus este una clasică, și anume în ce măsură alegerea situațiilor, a parametrilor și, mai apoi, a numeroase legături logice nu stau ele însele sub semnul structurilor axiologice. Conținutul specific al axiologicului ar consta în caracterul valorilor de principii generale despre dezirabil, cu funcții de orientare a acțiunilor grupale și individuale. Ele apar deci ca elemente ale universului simbolic al realității și au ca suport direct nivelul informațional al socialului (diversele forme de mass-media), și în primul rând comunicarea directă interumană prin
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
intimitatea raporturilor individ/societate, cultură/personalitate, raporturi ce constituie tema expresă și a subcapitolului următor. 1.3. Fundalul sociocultural al interiorizării valorilortc "1.3. Fundalul sociocultural al interiorizării valorilor" În fiecare societate și cultură există un sistem de norme despre dezirabil, care reglează conduita membrilor săi, dă o oarecare coerență produselor materiale și spirituale și determină un anumit profil al personalității. De fapt, între cultură - înțeleasă în sens larg - și structura personalității indivizilor ei subzistă un permanent circuit cauzal, ceea ce asigură
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
supuși însă, bineînțeles, numai influențelor familiale. Toate nivelurile supraindividuale ale universului axiologic exercită asupra persoanei umane, pe tot parcursul devenirii și existenței sale, determinări directe și indirecte. După cum vom vedea însă în detaliu în cele ce urmează, concepția individuală despre dezirabil nu reprezintă o simplă iterare a matricei socioculturale date. Acțiunea factorilor socioculturali este filtrată de variabile interne de personalitate, un prim filtru constituindu-l însăși percepția personalității bazale, a dezirabilului social sau de grup, „construirea” mentală a acestora de către individ
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
însă în detaliu în cele ce urmează, concepția individuală despre dezirabil nu reprezintă o simplă iterare a matricei socioculturale date. Acțiunea factorilor socioculturali este filtrată de variabile interne de personalitate, un prim filtru constituindu-l însăși percepția personalității bazale, a dezirabilului social sau de grup, „construirea” mentală a acestora de către individ. Valorile sociale privite în geneza lor sunt abstractizări și generalizări ale intersecției dintre proprietățile lucrurilor și nevoile fundamentale biosociale ale omului, dar, o dată constituite, ele sunt elemente obiective ale mediului
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]