491 matches
-
să atragă atenția celor mari. E posibil ca asta să fi fost cartea pe care a mizat Piticul. — în viața mea nu mi-a fost așa de frig, zice Sena, schimbînd în draci vitezele, sperînd că exercițiul ăsta o să-i dezmorțească degetele de la picioare, călcînd pedalele fără milă. — Ce-a ieșit se vede, dacă asta înseamnă emancipare sau ieșire de sub orice sferă de influență străină, zice Monte Cristo. — Dar pe doamna Mina de ce-o țineți așa în izolare, se interesează
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
bine să țină totul pentru ea și să aștepte să vadă ce se va întîmpla la capătul percheziției despre care Roja o pusese în temă că era posibil să se petreacă în acea noapte. Zbîîîrrrr, tacatacataca, simte cum i se dezmorțesc degetele, își rotește privirea pe deasupra meselor de lucru, au rămas doar ele trei, ce te miri așa Delfinaș? Dacă o mai lungim mult, ne prinde dimineața tot aici, Tușico, tiparul e mama croitoriei, spune Angelina, asta așa o fi, apoi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
cruce și data morții Dictatorului și a soției sale. Era întuneric, iar grupul de manifestanți nu era ghidat decît de razele firave ale lunii. Automobiliștii care treceau pe acolo le strigau cuvinte de încurajare și claxonau sperînd să-i mai dezmorțească de frig. — Trebuie să fii de acord că toată știința asta se bate cap în cap cu morala creștină, zice Dendé, ciulindu-și urechile atent la pocniturile ce se aud sub focul care încă arde mocnit înainte să răbufnească. Nu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
coborînd pas cu pas treptele companiei, ieșind la lumina soarelui pe platoul pătrat din mijlocul unității. Ai naibii comuniști, își spune luînd-o la picior spre postul lui Santinelă, care moțăie în picioare. Parcă a trecut o veșnicie, dom’ Regizor, se dezmorțește, își întinde oasele, cît o fi ceasul? Vai ce pacoste, își spune, vîrîndu-și adînc mîinile în buzunare, simțind grenadele la locul lor. Ascultă, Santinelă, începe să prindă puțin curaj, la o adică crezi c-ai fi în stare să-i
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
condus de el și de Bulgar, ori noi, ori ei, zice, nu e loc pentru toată lumea aici, dacă nu vreți să pierdem totul din cauza lor, amenință. Acum e momentul, simte Petrică pulsul zvîcnindu-i în tîmple, era și timpul să vă dezmorțiți, se gîndește, să vă puneți odată în mișcare înainte ca intrușii ăștia care fac pe revoluționarii să ni se urce în cap. Oricum sîntem puțini, dacă mai sîntem și dezbinați n-o să ajungem nicăieri, se aude și vocea lui Monte
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
vîrful Casei Scînteii. Simți cum ochii încep să-i lăcrimeze la colțuri din cauza frigului, și își trase batista din buzunar. Te-ai găsit tocmai tu să faci pe patriotul, se gîndește, ștergîndu-se pe furiș, începînd să țopăie ca să-și mai dezmorțească degetele de la picioare. A naibii hardughie, dom’ Președinte, nu mă mir că tocmai de aici v ați gîndit să trageți sforile, privește dintr-un capăt în altul al clădirii care seamănă cu o pușcărie imensă, dîndu-și seama că începe să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
tine înapoi în stradă. Din păcate nu sînt, recunoaște. începe să-și grăbească puțin pașii în timp ce în jurul său orașul începe dintr-odată să prindă viață. O fi ăsta momentul cînd monstrul adormit de atîta vreme dă primele semne că se dezmorțește? Ferstrele din jurul său se luminează brusc, începe să treacă în revistă fiecare magherniță, vilă, apartament pe lîngă care trece, pocnesc și becurile de pe stîlpii de iluminat public, se trîntesc uși, din spatele gardurilor se aud lătrînd cîini. De unde avusese impresia că
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
o practică tenace pentru ca un adept de rând să reușească să deschidă Orbita Macrocosmică fără îndrumări speciale din partea unui profesor calificat. Totuși, pentru adepții care sunt dedicați din punct de vedere spiritual și înzestrați natural și care reușesc să-și dezmorțească singuri canalele Orbitei Macrocosmice, iată un exercițiu de respirație profundă recomandat de Maestru Chao Pi-chen pentru a ajuta la deplasarea energiei prin cele opt canale ale Orbitei Macrocosmice: - inspirați, pentru a deplasa energia de-a lungul coloanei vertebrale, prin regiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
În haine, suflau În pumni, tropăiau Încetișor. Erau la capătul puterilor. Doar soldatul sforăia. Și dacă n-au locomotivă la depou? Găsesc la următorul. Nu ne lasă ei În drum. O stație, două, am putea merge pe jos. Ne mai dezmorțim. Până atunci vine locomotiva și ne culege de pe drum. Prin nămeți? Cu biletul În buzunar? Nu cadrează. Rămânem pe loc. Așa e corect. Doar unirea face puterea. Mai ales acum, În bezna asta. Am putea opri primul tren. Facem un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Când trioul a fost redus la un morman de haine bleumarin, Blanchard le-a strigat: — La palatele din Tripoli cu voi, dobitocilor! Apoi s-a întors spre pachuco: — Hola, Tomas. Am clătinat din cap și m-am întins să mă dezmorțesc. Brațele și spinarea mă dureau cumplit și articulațiile degetelor de la mâna dreaptă îmi zvâcneau. Blanchard îi punea cătușele mexicanului, iar eu n-am putut decât să îngaim: — Ce naiba a fost asta? Blanchard îmi zâmbi: — Scuză-mi proastele maniere. Domnule polițist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
la scurt timp după ce Maddy a intrat pe ușă. În ziua a patra am luat o pauză, dar am revenit la locul de supraveghere de pe Muirfield Road la scurt timp după lăsarea întunericului. Tocmai ieșeam din mașină, ca să-mi mai dezmorțesc picioarele, când am auzit: — Bucky? Tu ești? Era Jane Chambers, care își plimba spanielul maro cu alb. M-am simțit ca un copil prins cu mâna în chiseaua cu dulceață. — Bună, Jane. — Bună și ție. Ce faci? Spionezi? Te ții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
șederea era plăcută. Dar iată că Hor cel dintâi începu să-și desfacă curelele. Auta se uită la el mirat. Hor îi spuse rîzînd: - Am ajuns. Auta își desfăcu nehotărât curelele de pe trup, apoi se întinse puțin ca să și-l dezmorțească. După aceea se duse cu ceilalți, spre ușă. Înăuntru era lumină, iar în ușă îl întîmpină cerul înstelat. - Unde suntem? întrebă Auta cu uimire. - Tot tu mă întrebi! râse cârmaciul. Ți-ai uitat Piscul Sfânt unde mi-ai spus că
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Pem. Mă uitam la piesă. — Da, și piesa a fost foarte plăcută. Du Maurier râse. Sper că n-ai să-l feliciți pe James pentru flori când o să ne vedem cu el. — Nu fi caraghios, Kiki, bineînțeles că nu. — Ne dezmorțim puțin În antract? Avansând pe interval, odată cu șirul care se mișca Încet, se Întâlniră cu Tom Guthrie, cunoscut cititorilor revistei Punch drept umoristul „F. Anstey“. — Bună seara, Du Maurier. Ce părere ai? — Cred că e o scriere dramatică de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
bună pentru carte, presupun. — Asta da. — Nu c-ar mai avea nevoie. Guthrie se Îndepărtă pentru a saluta un alt prieten. — Toată lumea mă crede milionar de când cu Trilby, mormăi Du Maurier. Cea mai mare parte a spectatorilor aleseră „să se dezmorțească“, la fel ca familia Du Maurier, Împrăștiindu-se la bufet și În foaier, În căutare de aperitive sau de prieteni. Câțiva Însă rămaseră pe scaune, cu capetele aplecate, scriind În carnetele sprijinite pe genunchi. Herbert Înțelese că trebuiau să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
merge să cumpăr ( Îi pare sigur rău pentru felul în care s-a comportat cu mine). Îmi place așa. Îmi dă drumul doar mâinii stângi. Ți-e rău? Presupun că nu ... încă. După ce termin de mâncat: Simt nevoia să mă dezmorțesc. Îndată. Cât ai clipi, prind momentul și iau pistolul. Înapoi! Nu știu de ce nu i-l bag pe gat, altcuiva i-aș face mult măi rău. Pune-ți cătușele. Vorbesc serios. Imediat, și atunci îi țintesc piciorul. Potolește-te, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
a sa pe deasupra creștetelor, a răscolit deodată, cu sonoritățile ei, toate reumatismele diavolilor celor bătrâni. Ălora, de surprindere, să crape rânza din ele. Însă tipul, căruia restul junilor magi îi spuneau Nino, a continuat liniștit să citească. S-au dezmorțit atunci din dureri demonii cei mai haliți. Tălpile iadului cele mai crăcite nevenindu-le bine să se decidă dacă să-i ia sau nu în serios îndrăzneala. Nerepezindu-se încă. Unii, mai pățiți, plecîndu-și întîi către noi melcul urechii. Au
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
dacă n-aveam ghinion, îmi fleșcăia doar amortizoarele... Anul trecut, toți taximetriștii din sector am organizat chiar un campionat de călcat câinele ăsta... După trei etape - trase-n piept, îngîndurat, Genel - cinci dintre noi luam virajele direct din spital... Doi dezmorțiseră Crematoriul, pe motiv că fuseseră incinerați și că fuseseră declarați morți. Patru ieșiseră cu transferurile pe Mașinile de Gunoi, de la Primărie. Iar altul, cel mai slab de inimă, s-a călugărit... Adică s-a angajat la vopsitoria asta de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
versuri care și pe îngeri îi uluiesc?!... Se adună îngerii, câte cinci, câte opt, în căcaturile alea de baruri ale lor, prizează tămâie pe nări, se dezlănțuiesc asupra unor psalmi, ce aduc perfect cu niște bluzuri și, după ce s-au dezmorțit, nu mai încetează a se minuna: "Doamne! Oare cum nu-l trăznește Dumnezeu, drăguțul, pe putredul de lingușitor?!..." Pentru că, dacă e să fim cât de cât onești, de trăznit, nu-l trăznește.) Iar, după ce se chiombesc, la maximum, 10-12 strofe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Primăverii, să se spele și dânsul de lipiciul scârbos al deghizamentului. Și pentru a se culca mai din timp, a doua zi având planificată declanșarea una dintre celebrele și inopinatele sale vizite de lucru, metodă garantată, prin care îi mai dezmorțea pe leneși și își mai finaliza Ctitoriile. O parte infimă din Ctitorii. Trupa IF-ului adulmecă din mașină întinderea uriașă a Spitalului, parcurgîndu-i în întregime latura exterioară, cea lungă, venind dinspre Piața Sudului, dând colțul la dreapta și oprindu-se
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
trezi cu mult în urma soarelui care strălucea deja, împrumutând pământului căldura lui binefăcătoare. Nici cântecul cocoșilor, vestind o nouă zi, nu-l auzise. Ratase deșteptarea dată de natură, dar se trezi odihnită și chiar binedispusă. Se întinse pentru a-și dezmorți mușchii și atinse din nou, cu mâna caldă, lama foarte ascuțită și rece a cuțitului. Scoase un țipăt scurt când acesta îi crestă pielea subțire. Nu era o tăietură adâncă, dar sângele țâșni imediat prin rană. „- Mi-ai vrut sângele
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
afară, să se lase răsfățată de razele calde și să se bucure de aerul curat pe care nu-l putea respira în orașul îmbibat de praf și noxe de la invazia mașinilor de pe străzile lui. Își întinse picioarele așteptând să se dezmorțească. Erau amorțite din cauza poziției incomode în care adormise. Coborî din pat încălțându-se cu papucii pufoși și călduroși. Căută în geanta de voiaj un pulover gros, se îmbrăcă în grabă și ieși din casă. Soarele o sărută de bun venit
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
teribil a trandafiri și ameți Îmbătat de mireasmă. Supărat că se abandonase Într-atât somnului și sufocat peste măsură, Îngerul se ridică de pe turla bisericii și, Înălțându-se vijelios, căută iritat un aer mai curat, În care să-și poată dezmorți aripile. Negru Eu sunt a lui, a celui drag. El dorul meu Îl poartă. Cântarea cântărilor Traversa una din marile piețe când auzi, ca dintr-o trezire, concertul dezlânat și monstruos al orașului. Forfota trecătorilor, tânguitul motoarelor, țipetele claxoanelor și
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
nepieptănat și transpirat, cu sprincene parcă prea mari pentru cei aproape șapte anișori ai săi și cu o urmă de roz În obrăjorii săi dolofănei. Tot din treacăt, soarele mai observă că anemicul foc din vatra sobei nu reușise să dezmorțească aerul din bordeu, că era Încă frig și Victor lucra cu mânecile suflecate și mâinile pline de fleci și, mai ales, că era ora la care de obicei Valerică se trezea. În conformitate cu legătura care se stabilise Între ei, Soarelui fiindu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
capul, cu gânduri cu tot, pântecele și umerii, sexul care începea să se zbată. Era o lene prea dulce, ca o otravă, dar el se mințea că e chiar trezia focului îngropat, care i se stinsese pe dinăuntru. I se dezmorțeau degetele și inima. Simțea furnicături până în tălpi și voința abandonată a mădularelor lui, pe rând. Nu era adorarea lui Dumnezeu, ci erau doar mila și frica. El, întins pe spate, în câmp și cu brațele desfăcute, părea ca o cruce
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Tabriz și cum luase totul de la început, după ce își plătise eliberarea cu tot ce agonisise. Văzând că discuția nu se mai oprea de o oră și jumătate, le deschideau ușa din când în când. La un moment dat, anchetatorul se dezmorțise și își aprinsese o țigară. Îl întrebase dacă vrea un pahar cu lapte sau ceai și ceru o cafea, pe care altcineva i-o aduse de la un automat. Omar nu mai știa dacă era o capcană și, după toate astea
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]