450 matches
-
care se nasc din dezolare. 318. A cincea regulă. În vreme de dezolare să nu se facă niciodată schimbări, ci să se rămână ferm și statornic în propunerile și hotărârea în care se afla în ziua de dinaintea unei astfel de dezolări sau în hotărârea în care se afla în consolarea de dinainte. Pentru că, așa cum în consolare ne îndrumă și ne sfătuiește îndeosebi spiritul cel bun, tot așa în dezolare, cel rău, cu ale cărui sfaturi nu putem lua calea cea dreaptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și hotărârea în care se afla în ziua de dinaintea unei astfel de dezolări sau în hotărârea în care se afla în consolarea de dinainte. Pentru că, așa cum în consolare ne îndrumă și ne sfătuiește îndeosebi spiritul cel bun, tot așa în dezolare, cel rău, cu ale cărui sfaturi nu putem lua calea cea dreaptă. 319. A șasea regulă. Deși pe timp de dezolare nu trebuie să ne schimbăm propunerile de dinainte, este de mare folos să reacționăm cu putere împotriva dezolării, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
consolarea de dinainte. Pentru că, așa cum în consolare ne îndrumă și ne sfătuiește îndeosebi spiritul cel bun, tot așa în dezolare, cel rău, cu ale cărui sfaturi nu putem lua calea cea dreaptă. 319. A șasea regulă. Deși pe timp de dezolare nu trebuie să ne schimbăm propunerile de dinainte, este de mare folos să reacționăm cu putere împotriva dezolării, ca de pildă, stăruind mai mult în rugăciune, meditație, într-o cercetare îndelungată, sporind într-un mod potrivit pocăința 1. 320. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
în dezolare, cel rău, cu ale cărui sfaturi nu putem lua calea cea dreaptă. 319. A șasea regulă. Deși pe timp de dezolare nu trebuie să ne schimbăm propunerile de dinainte, este de mare folos să reacționăm cu putere împotriva dezolării, ca de pildă, stăruind mai mult în rugăciune, meditație, într-o cercetare îndelungată, sporind într-un mod potrivit pocăința 1. 320. A șaptea regulă. Cel care se află în dezolare să se gândească la faptul că Dumnezeu l-a lăsat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
dinainte, este de mare folos să reacționăm cu putere împotriva dezolării, ca de pildă, stăruind mai mult în rugăciune, meditație, într-o cercetare îndelungată, sporind într-un mod potrivit pocăința 1. 320. A șaptea regulă. Cel care se află în dezolare să se gândească la faptul că Dumnezeu l-a lăsat pe seama puterilor sale, în încercare, ca să țină piept feluritelor tulburări și ispite ale dușmanului; căci este în stare de aceasta cuajutorul dumnezeiesc, care îi rămâne mereu, deși nu-l simte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
îi rămâne mereu, deși nu-l simte în mod clar: pentru că Dumnezeu l-a lăsat fără multa evlavie, marea iubire și harul îmbelșugat, lăsându-i totuși îndeajuns har pentru mântuirea veșnică. 321. A opta regulă. Cel care se află în dezolare să se străduiască să rămână în răbdare, care se opune umilirilor care îl asaltează, și să se gândească la faptul că va fi în curând consolat, îndreptându-și toată strădania împotriva unei astfel de dezolări, precum s-a spus în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Cel care se află în dezolare să se străduiască să rămână în răbdare, care se opune umilirilor care îl asaltează, și să se gândească la faptul că va fi în curând consolat, îndreptându-și toată strădania împotriva unei astfel de dezolări, precum s-a spus în a șasea regulă. 322. A noua. Suntem dezolați din trei cauze principale: prima, pentru că suntem delăsători, nepăsători sau neglijenți în exercițiile noastre spirituale și, astfel, din pricina greșelilor noastre, consolarea spirituală se îndepărtează de la noi. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
în lucru străin, ridicându-ne înțelegerea până la vreo trufie sau slavă deșartă, atribuindu-ne nouă înșine evlavia sau celelalte părți ale consolării spirituale. 323. A zecea regulă. Cine se află în consolare să se gândească cum se va afla în dezolarea care va veni după aceea, adunând puteri pentru atunci. 324. A unsprezecea. Cine este consolat să se străduiască să se umilească și să se înjosească atât cât îi stă în putință, gândindu-se cât e de neputincios în dezolare fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
în dezolarea care va veni după aceea, adunând puteri pentru atunci. 324. A unsprezecea. Cine este consolat să se străduiască să se umilească și să se înjosească atât cât îi stă în putință, gândindu-se cât e de neputincios în dezolare fără acest har sau consolare. Dimpotrivă, să se gândească cel care se află în dezolare că poate multe cu ajutorul harului îndestulător, ca să țină piept tuturor dușmanilor săi, adunând puteri în Creatorul și Domnul său. 325. A douăsprezecea. Dușmanul se poartă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
este consolat să se străduiască să se umilească și să se înjosească atât cât îi stă în putință, gândindu-se cât e de neputincios în dezolare fără acest har sau consolare. Dimpotrivă, să se gândească cel care se află în dezolare că poate multe cu ajutorul harului îndestulător, ca să țină piept tuturor dușmanilor săi, adunând puteri în Creatorul și Domnul său. 325. A douăsprezecea. Dușmanul se poartă ca o femeie, fiind slab cu cei puternici, dar puternic cu cei slabi; deoarece, așa cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
tău de Nefertites (!); uneori nici nu vreau să mă gândesc cât de mult mă simt singură de când ai plecat. De obicei, în afecțiile și sfâșierile vieței, durerile se estompează cu vremea; [însă] acum fiecare zi amplifică singurătatea și vaerul ei, dezolarea crește și mă cuprinde toată, mai puternic, mai mult. Acum i se adaogă grija de frigul de acolo. Ce vei fi făcând, adevărat, adevărat? Oare tot timpul acesta nu mi-ai scris, sau nu au venit scrisorile? Ai primit Rev
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
26 noiembrie [1950] Dulcea mea copilă iubită, încep astăzi, în camera asta plină de flori ca a unei cântărețe celebre - aș putea spune, precum Voltaire, „Chiar vreți să mă îngropați sub trandafiri?“ -, această misivă. O încep cu un strigăt de dezolare și disperare: ce s-a întâmplat ultima dată și de ce? Ple casem de acasă împreună cu Rose, pe care o așteptam la colțul străzii cu piane, în fața bisericii; când s a întors: „Mi-au spus că nu au nimic pentru dumneavoastră
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
lor dramatică : vizita Otiliei la bișnițarul căminului, biletul de autobuz pe care i-l oferă un necunoscut pe la spatele controloarei, pachetul de Kent cumpărat de la un bișnițar în holul unui hotel și uitat pe biroul de recepție al altui hotel, dezolarea glacială și lividă, ca de morgă, a ambelor stabilimente fiecare dintre aceste detalii e ales pentru puterea sa de a sugera o întreagă lume și, în același timp, pentru puterea sa de a duce povestea înainte. și o duc înainte
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
pe care-l face trebuie împărțit măcar prin prezența altcuiva în preajmă-i. Astfel, pentru prima oară în viață, am asistat la întreg procesul de creație artistică, în care sunt incluse atât spaimele cât și căutările, atât bucuria cât și dezolarea creatorului. Un tablou este născut din răbdare, muncă și încredere. Răbdarea de-a-l concepe, munca depusă pentru a-l scoate la lumină și încrederea în strălucirea finală pe care o sclipire a pictorului i-o poate da. Am comparat procesul
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Mi-aș face, totuși, pe aceste dealuri o casă. Pustietate, cer aproape, când deschis ca o mare, când obturat de nori, înghesuiți unul în altul, de parcă le-ar fi frig. Este un loc lipsit de orice frumusețe; pe mine această dezolare mă atrage. Așa că m-aș adăposti într-o casă, urmărind peisagistica apei și a cerului. M-aș juca de-a Robinson Crusoe. Dar nu pentru considerente de filosofie a esteticului vin pe aici, fără nici o treabă, suspect vagabond. Aici mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
singură persoană. Preotul și fratele, în planurile lui Dumnezeu se completează reciproc în exercițiul apostolatului... Diavolul, dușmanul oricărui bine, va face orice efort pentru a semăna discordia și să aducă învrăjbirea; el știe bine că o împărăție dezbinată cade în dezolare și ruină... Să nu apună soarele peste posibilele diviziuni. Suntem oameni printre oameni, așadar se poate întâmpla vreun inconvenient; dar și aici, să fim atenți să nu sofisticăm, să nu exagerăm, să nu generalizăm; să vedem totul în lumina lui
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
1950 se manifestă o cataractă a ochiului drept. Vederea îi scade tot mai mult. La examenul clinic din 16 iulie 1950 i se constată «cataractă de scleroză la ambii ochi». La 28 iunie 1950 scria în jurnal: «Zi de mare dezolare morală. Numai Isus o poate înțelege. Se vorbește să mă trimită la îngrijire pentru binele meu material și spiritual. Ca intrând în îngrijire, să ies pentru înmormântare. Fiat, fiat, fiat». Ultimele patru cuvinte sunt indescifrabile. În realitate, niște medici i-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de voință ce l-a făcut să reia, în 1943, puterea efectivă, pe care i-o dădea în mod formal majoritatea Consiliului Fascist, ar fi scutit, de s-ar fi manifestat mai devreme, Italia și lumea întreagă, de surplusul de dezolare și de ruine pe care le-a adus cu ea intrarea în război, în 1940. Presupunînd că Ducele ar fi trecut peste veto-ul regelui care s-ar fi opus la declarația de război, din iunie 1940, făcută Franței și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de cele 4 poezii, pe care poeta Lucreția Andriu i le-a tradus În limba franceză. Nici pe poetă nu și-o amintește și nici traducerile nu le-a văzut. E afirmația categorică pe care mi-a făcut-o spre dezolarea mea. Dacă totuși, sunteți În posesia celor 4 poezii traduse, cred că ar fi 360 Barbu Solacolu (n. 1897 În București). Publicist, dr. În Drept și Economie la Univ. din Berlin. 361 L-am abordat pe scriitorul Barbu Solacolu, datorită
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a repetat sec și apăsat caracterizarea și, mărturisesc, lectura mea nu s-a mai putut apăra, ulterior, de bruiajul pe care Îl exercita ecoul vorbelor sale plictisit amuzate. Am vorbit despre multe, dar două teme reveneau, pe fondul acelei comune dezolări față de ceea ce trăisem și față de ceea ce ne aștepta În gura noastră de rai socialist: afecțiunea cu care vorbea despre fiica sa, despre lecțiile de germană pe care aceasta le luase În timpul șederii la Berlin și grija cu care se interesa
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
sâmbăta seara, nu dimineața, dar adâncul rănit cerea, parcă, și acum, descărcarea, „ca și cum l-ar fi apăsat, ca și cum s-ar fi Înăbușit”. Taina identității incerte, ruginită de timp și Încă sângerândă, „lepra asta scumpă”, cum spusese Sebastian? Chipul părea marcat: dezolarea Înțelegerii realității umane. „Încrederea” În capacitatea omului de a se salva, În pofida ororilor pe care el Însuși le produce, nu rezultase, se vedea bine, din naivitate sau optimism, cum credea studentul din Tbilisi, ci din nevoia ultimă de a „forța
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
socială și economică, în pagini răzlețe de jurnal. Acest ținut paradisiac, dominat de imaginile prepeleacurilor strălucind în soare și ale copiilor alergând goi prin vie, este asediat însă de valurile unei istorii a cărei concretețe nu aduce cu sine decât dezolare și moarte: ocuparea Basarabiei de către ruși în 1940, urmată de o scurtă revenire a autorităților române și de plecarea în exil a familiei îi prilejuiește naratorului, prin vocea învățătorului Goma, excursuri istorico-eseistice ce amintesc de plânsul cronicarului, pe fundalul cărora
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
Boureanu, Zbor alb), Pericle Martinescu, George N. Vrânceanu (despre Damian Stănoiu, Camere mobilate). Printr-o amplă cronică („Nunta” d-lui Călinescu. Simple păreri despre o carte proastă, 3-4/1933), G.M. Vlădescu desființează romanul Cartea nunții, definindu-l drept „platitudine, întuneric, dezolare, snobism, bălăceală prin toate apele literare [...] Sfidare, ofensă, batjocură”. Spiritul vehement al revistei se reflectă și în critica succintă a politicii editoriale practicate de Editura și Librăria Alcalay și de Editura Cartea Românească sau în nota referitoare la F. Aderca
IDEEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287502_a_288831]
-
a înțelege că întregul său zbucium se autogenerează, derularea evenimentelor - avându-le ca protagoniste pe Irina sau Dania - nefiind altceva decât stimul al introspecției. În Ioana, singurătatea lui Sandu și pustiul său interior își găsesc un corespondent în ariditatea și dezolarea peisajului alăturat mării veșnic agitate. Intriga amoroasă se subordonează analizei acute a experienței, autenticitatea sentimentelor este greu de stabilit, fiind vorba de trăiri contradictorii, traduse în cazuri majore de conștiință: Irina reprezintă, în același timp, un obiect al disprețului, descrisă
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
totdeauna. Ninge cu adânc și coșmare. / Iar tăcerile au gurile-amare / Ca sinucigașii.” Volumul Cârtița și aproapele (1970), continuând și adâncind tematica poemelor precedente, îl definește pe C. drept un poet al stării de criză (Lucian Raicu), ale cărui constante sufletești - dezolarea, plictiseala, singurătatea, neliniștea - se constituie în tot atâtea centre de coagulare a lirismului. Într-o lume lipsită de orice noimă, în care nici măcar „absurdul” nu mai poate descrie existența, iar viața este o „prelungire a morții”, intervine, copleșitor, sentimentul „târziului
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]