409 matches
-
Botoșenița Mare este arondat comunei Calafindești, iar în anul 1968 localitățile Șerbăuți și Călinești-Arini (azi Călinești Cuparencu). În anul 2003 ultimele două localități se desprind, formând comună Șerbăuți. Stema comunei Calafindesti se compune dintr-un scut albastru, cu un arbore dezrădăcinat, de aur. Chef-ul scutului, roșu, încărcat cu doi căi în mers, afrontați, de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Propunerea de stema a comunei Calafindesti asigura concordanță elementelor acesteia cu specificul economic
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
partea superioară, pe fond de contrahermină, un cap de bour cu gâtul conturnat, însoțit de o stea cu opt raze între coarne, un disc solar și un crai-nou, în stânga - toate de aur. În partea inferioară, pe fond roșu, un arbore dezrădăcinat - de asemenea, de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint. Propunerea de stemă pentru Dolhasca asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale fostei comunei, respectând tradiția heraldică a
Dolhasca () [Corola-website/Science/299255_a_300584]
-
de cumpărare a salariaților s-a depreciate masiv: Franța-15%, Marea Britanie-20%, Germania-25%. Foarte mult de suferit au avut agricultorii în urma inflației . Războiul chiar a accelerat exodul rural provocat de necesitatea forței de muncă în industria de armament, producând o populație dezrădăcinată, îndepărtată de viață tradițională. În Europa de Est au fost aplicate reforme agrare și au apărut partide politice țărănești. Războiul a produs disocierea structurilor tradiționale, antrenând extinderea muncii femeilor, care până atunci, erau angajate în sarcini domestice și în sectorul serviciilor, lucrau
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
doua oară, din partea Germaniei, pentru acest premiu. După ce a fost nominalizată pentru a treia oară, pe 8 octombrie 2009 i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură 2009, pentru „densitatea poeziei și sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaților”, fiind a douăsprezecea femeie care primește acest premiu. Valoarea premiului este de 10.000.000 coroane suedeze, ceea ce corespunde cu 972.000 Euro. În realitate un asemenea premiu nu poate fi însă cuantificat, el aducând posesorului o valoare uriașă, un
Herta Müller () [Corola-website/Science/302876_a_304205]
-
Editorilor din Belarus". Scrie volumul de poezii "Шляхам жыцьця" ("Pe drumul vieții", 1913), la a cărui publicare este sprijinit de scriitorul rus Maksim Bogdanovici și drama "Раскіданае гняздо" ("Cuibul distrus", jucată în premieră în 1919), unde explorează situația populației rurale dezrădăcinate. În toamna lui 1914, în contextul Primului Război Mondial, Kupala scrie ciclul de poezii "Cântece de luptă" (Песьні вайны). Anul următor se stabilește la Moscova și începe să studieze la Universitatea Poporului, dar la sfârșitul anului este înrolat și participă la marele
Yanka Kupala () [Corola-website/Science/311656_a_312985]
-
în al treilea cartier, în dreapta, pe fond albastru, se află o carte argintie deschisă. În partea inferioară, în al patrulea cartier, în stânga, pe fond auriu, se află doi lei afrontați de culoare neagră, cu limba roșie, care susțin un stejar dezrădăcinat, de culoare neagră. Lupa Capitolina este simbolul romanității, fiind donația statului italian în anul 1920. Semnifică istoria județului, Clujul având mai multe așezări romane: Napoca (Cluj), Potaissa (Turda) și castrele romane de la Turda, Gilău, Bologa, Gherla și Cășeiu. Cununa de
Județul Cluj () [Corola-website/Science/296653_a_297982]
-
a fost impregnată cu cenușă, și caii au murit și ei în număr mare, de o boală similară. —Lt. Philips, care a primit ordin de la Thomas Stamford Raffles să plece în Sumbawa. Toată vegetația de pe insulă a fost distrusă. Copaci dezrădăcinați, amestecați cu cenușă și piatră ponce, pluteau în mare și formau plute de până la 5 km lungime. O plută de piatră ponce a fost găsită în Oceanul Indian, în apropiere de Calcutta la 1 și 3 octombrie 1815. Nori groși de
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
Năsui. Expoziția are ca temă refugierea, dezrădăcinarea, migrația forțată, azilul, relocarea — realități istorice, politice și sociale și totodată teme ale condiției umane care-i preocupă deopotrivă pe artiștii Aurel Vlad și Cătălin Bădărău. Lucrările lui Aurel Vlad din expoziția Uprooted/Dezrădăcinat reprezintă mai mult sau mai puțin metaforic exilul dintr-o Grădină a Edenului (localizat în zona geografică a conflictului actual din Orientul Mijlociu) ca o temă de inspirație biblică recurentă istoric, dar actuală ca fenomen social al refugiaților alungați din paradisul
Artiști vizuali pe simeze românești și internaționale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104311_a_105603]
-
a exilului ce apare în scrierile autobiografice ale autorilor (Stefan Zweig, Witold Gombrowicz, Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, Emil Cioran, Gregor von Rezzori, Milan Kundera) care s-au regăsit rupți de centrul politic și cultural de la Viena, după Primul Război Mondial, dezrădăcinați și izolați la periferia culturii europene. Corina Ciocârlie analizează relația dintre centru și periferie și modul în care destrămarea imperiului a dat naștere unei literaturi a exilului. Cartea " Nimic nu se dă pe gratis. Breviar pentru autori în vilegiatură" (2011
Corina Ciocârlie () [Corola-website/Science/337055_a_338384]