406 matches
-
este, în primul rând, a omului modern. Literatura nu face decât să oglindească această stare de fapt. Ortega y Gasset, în Dezumanizarea artei, vorbește despre „criza omului în lumea modernă desacralizată”, iar trăsătura definitorie a artei „noi” sau „moderne” este dezumanizarea. Criza omului a început însă mai devreme, odată cu „moartea lui Dumnezeu” anunțată de Nietzsche. Moartea lui Dumnezeu și moartea omului (ambele metafore sugerând prăbușirea umanismului sub influența nihilismului) sunt strâns legate una de cealaltă. În viziune nietzscheană, locul omului este
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Litman, în revista „Răspântia” și reprodus ulterior în volumul Poezii (1978). Aici versul se desprinde de orice convenție lirică, emoția crește progresiv, pe măsură ce simplitatea câștigă în adâncime, devenind o formidabilă armă într-un război fără egal: cel al umanității cu dezumanizarea. Poetul îmbracă halucinant veșmântul profetului pentru a lăsa viitorului cel mai percutant rechizitoriu din câte se pot imagina la adresa urii de rasă: „Un jour viendra, c’est sûr, de la soif apaisée/ nous serons au-delà du souvenir, la mort/ aura parachevé
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
vine" din senin. Orice Desperado gândește serios scheletul înainte de a se apuca de lucru, ceea ce îi apropie desigur de autorii tradiționali. Distopia pornește de la defamiliarizare. Huxley a imaginat în ambele distopii o răsturnare a credinței religioase. În Ape and Essence dezumanizarea e mai accentuată. Răsturnarea e un exercițiu al ironiei. La fel face Gray în Lanark. Dacă Brave New World e o imagine calmă, elegantă, surâzătoare, Ape and Essence e un film de groază: radiații, oameni care trăiesc jefuind morminte (fiindcă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
din literatură și artă, Iorga și-a manifestat întotdeauna antipatia față de aspectele urîte ale civilizației moderne. El prezicea evoluția urîtă a sporturilor departe de idealul clasic al dictonului mens sana in corpore sano. A prezis și politizarea, comercializarea, brutalizarea și dezumanizarea din lumea sportului. Drept urmare, voia să elimine disciplinele sportive din universități și din învățămîntul liceal. În timpul Jocurilor Olimpice de la Berlin din 1936, a sesizat că lipsea ceva: armonia și seninătatea, care se opun violenței. În schimb, Iorga vedea o patimă brutală
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
duhul cu douăzeci de ani Înainte: la Praga, În august 1968. Anii ’60 s-au sfârșit rău pretutindeni. Încheierea unui lung ciclu postbelic de prosperitate și dezvoltare a disipat retorica și proiectele Noii Stângi; accentul optimist pe alienarea postindustrială și dezumanizarea vieții moderne va fi Înlocuit curând de grija slujbei și a salariului 17. În Est, mesajul anilor ’60 a fost că nimic nu se putea face „În interiorul sistemului”; nici În Vest nu exista o alegere mai bună. De ambele părți
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Ca să fii om, trebuie [...] să faci parte dintr-un neam și să perfecționezi în tine tocmai caracterele națiunii în care ai răsărit" (Mehedinți, 2002, p. 147). Reiese că deznaționalizarea, evadarea din captivitatea etnicului, dacă ar fi posibilă, ar echivala cu dezumanizarea. Între națiuni [neamuri, etnii] nu e nimic", postulează Mehedinți (ibidem). Concluzie care a format una din axele intime ale crezului generației legionare (mărturisit și de mai vârstnicul Mehedinți): "Națiunea este ultima rațiune a existenței noastre, dincolo de națiune nu mai avem
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]