717 matches
-
lupt împotriva voastră, aceasta se întâmplă numai fiindcă vă iubesc, fiindcă sunt cu totul al vostru, fiindcă voi îmi sunteți totul, tată, mamă, frați și copii<footnote Idem, Omilia a III-a la Faptele Apostolilor, P. G., LX, 312 la Diac. Prof. Nicolae Balca, Câteva trăsături ale Sfântului Ioan Hrisostom ca predicator, în Studii Teologice, Anul XX (1968), Nr. 7-8, pp. 501-502. footnote>. Dar Sfântul Ioan nu aplică numai mustrarea celor ce se fac vinovați de rele, ci și sfatul și
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
ale iubirii creștine, ale milei, ale facerii de bine, ale conștiinței datoriei și dreptății creștine. Sclavilor li se dădea libertate, fiind răsplătiți cu daruri bogate, iar temeliile familiilor creștine antiohiene deveniseră de nezdruncinat și aceasta datorită cuvântărilor marelui predicator<footnote Diac. Prof. Nicolae Balca, Câteva trăsături ale Sfântului Ioan Hrisostom ca predicator, în Studii Teologice, Anul XX (1968), Nr. 7-8, p. 506. footnote>. Sfântul Ioan Gură de Aur este, prin excelență, și apostolul milosteniei. El și-a îndemnat ascultătorii la milostenie
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
mânăstirii Solca și jumătate din Siliștea Licina, cumpărătura lui Evloghie episcop din Rădăuți de la Moișanu cum și cu Petrică, ginerele Tolocicoaei cu frații lui, strângând oameni tineri și bătrâni megieși din Bobești, Petre Roșca din Concești, Gherasim, Andrei Murguian, Toader diac, fiul lui Pricop Bobăscu din Cuzlău, Miron din Bobești... popa Toader din Havârna...,Iațico din Hudești care a fost Licina, Glige din Hudești...,au aflat cum să le despartă în jumătate hotariul Mlinăuților și Siliștea Lișna. într-un alt document
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
considerat fals deoarece la o înfățișare în fața domnului Moldovei, călugării nu au recunoscut că ar fi avut satul și moșia Mlenăuți ca danie de la Ștefan Tolocico și în acest sens a existat un îndelungat proces între cneaghina Ana (Tolocicoaia) și diacul Toma care cerea dreptul la moștenire asupra satului și moșiei Mlenăuți și l-a obținut în cele din urmă prin câștigarea procesului. Ca urmare, în 1620 Gaspar voievod, domnul Moldovei îl întărește pe Toma împreună cu frații și surorile sale ca
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
orz, de orez sau de soia, măcinate mare din care se prepară renumitele găluște, ciorbe sau alte mâncăruri de post. Danie - donație, dar. Act prin care se întărește în scris o donație. Dedină - avere moștenită de la înaintași, stăpânire feudală ereditară. Diac - scriitor de cancelarie, grămătic, ușier, logofețel, copist, om cu știință de carte. Diată - testament, sarcină testamentară. Dimerlie veche măsură de capacitate pentru cereale de 21,5 litri. 307 307 District - subdiviziune teritorial administrativă, pusă sub conducerea unui ispravnic sau prefect
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
români ci și la celelalte nații romanice, precum și la slavi. Se pune întrebarea firească: cine a zămislit aceste nestemate, care au străbatut mileniile? Cele religioase de nuanță creștină au fost create, desigur, de preoți și cântăreți bisericești, de dascăli și dieci. Există o strânsă legătură între colindele cântate la Crăciun, Anul Nou, Florii sau Paști și muzica religioasă bizantină ori gregoriană. Muzica liturgică a influențat colindele și le-a desăvârșit. Specialiștii în domeniu afirmă că nici un popor din lume nu posedă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
să le mulțumești tuturor prietenilor dragi din Messina, idem, p. 23. 216 Îl nostro ritrovamento del 13 ha spinto la volontà inerte per le strade tormentate della poesia. Ho frugato fra le mie carte bruciando e mutilando. Della produzione di dieci anni ho salvato un centinaio di pagine di poesia. Scrisoarea lui Quasimodo din 29 ianuarie 1929, idem, p. 30. 217 Pietro Mazzamuto, op. cît., p. 13. 218 Curzia Ferrari, op. cît., p. 85 și p. 193. 219 Quasimodo a plecat
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
să o ridice din continuum-ul frazei. Ți șo. În te tutta smarrita / alza bellezza i seni, / s'incava ai lombi în soave moto / s'allarga per îl pube timoroso, / e ridiscende în armonia di forme / ai piedi belli con dieci conchiglie (Parolă). 260 Sabrina Machetti, Uscire dal vago, analisi linguistica della vaghezza nel linguaggio, prefață de Tullio de Mauro, Laterza, Bari, 2006. 261 Achille Varzi, "Vaghezza e ontologia", Storia dell'ontologia, îngrijit de Maurizio Ferrarsi, Bompiani, Milano, 2008, pp. 672-698
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
nostrum Nicodim). În anul 1791, în zona Vrancea, a avut loc un cutremur “mărișor”. 5 aprilie 1793, ora 10 și 30 de minute: “două scuturături zdravene în Transilvania”, notează un preot pe o carte religioasă. Dintr-un manuscris al unui diac, Petrache Venin, “sluga dumneaei Coniții”, aflăm: “Însemnat-am ca să se știe de cînd au răposat dumneaei cucoana Anastasia Spătăreasa, soția dumnealui cuconului Ioniță Hurmuzachi, la leat 1793, noiembrie 28, sâmbătă spre duminică, la 2 ceasuri din zi, în care zi
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
lupt împotriva voastră, aceasta se întâmplă numai fiindcă vă iubesc, fiindcă sunt cu totul al vostru, fiindcă voi îmi sunteți totul, tată, mamă, frați și copii<footnote Idem, Omilia a III-a la Faptele Apostolilor, P. G., LX, 312 la Diac. Prof. Nicolae Balca, Câteva trăsături ale Sfântului Ioan Hrisostom ca predicator, în Studii Teologice, Anul XX (1968), Nr. 7-8, pp. 501-502. footnote>. Dar Sfântul Ioan nu aplică numai mustrarea celor ce se fac vinovați de rele, ci și sfatul și
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
ale iubirii creștine, ale milei, ale facerii de bine, ale conștiinței datoriei și dreptății creștine. Sclavilor li se dădea libertate, fiind răsplătiți cu daruri bogate, iar temeliile familiilor creștine antiohiene deveniseră de nezdruncinat și aceasta datorită cuvântărilor marelui predicator<footnote Diac. Prof. Nicolae Balca, Câteva trăsături ale Sfântului Ioan Hrisostom ca predicator, în Studii Teologice, Anul XX (1968), Nr. 7-8, p. 506. footnote>. Sfântul Ioan Gură de Aur este, prin excelență, și apostolul milosteniei. El și-a îndemnat ascultătorii la milostenie
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
să nu mulțumesc pe această cale lui badea Emil Țăranu, ceterașul de odinioară al satului, feciorul lui Vasile al lui Ionuc, de pe Dealul Armeanului, lui Ion al lui Blaga și lui Ion al lui Sandu lui Mitru lui Simion al Diacului. De la toți aceștia am putut afla multe informații despre gălăuțenii de odinioară. Celor al căror neam nu se va găsi menționat Între coperțile acestei cărți le cer iertare fiindcă uitarea ține și ea de condiția umană. Ei să nu-și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de pe aici pădurile. Când eram de vreo șapte ani, bunicul, Țăran Toma, din Preluca, mort În anul 1945 la nouăzeci și unu de ani, Îmi spunea că cel dintâi locuitor de acolo a fost bunicul lui, unul ce-l chema Diacul. Era cantor la Biserica din Deal, din Toplița. Cânta În strană și știa carte bună. Învățase să scrie și să citească cu niște călugări din Moglănești, de la Biserica Doamnei. Și de unde venea el aici, tată bătrân? (Așa Îi ziceam eu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și să citească cu niște călugări din Moglănești, de la Biserica Doamnei. Și de unde venea el aici, tată bătrân? (Așa Îi ziceam eu bunicului) Sigur n-oi ști să-ți spun, dar parcă-mi aduc aminte că pomenea tata, Simion al Diacului, de un sat din nordul Bucovinei. Numele satului acela nu-l mai țin minte. Îmi arăta apoi niște cruci de piatră pe care mai că le acoperise pământul. Pe una se mai putea vedea, tăiat cu dalta probabil, anul 1805
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Întins pământurile cei care s-au statornicit atunci aici. Să fi fost pe la Începutul secolului al XVIII-lea sau poate mai târziu. Aceste povestiri, sau poate chiar amintiri, le spunea bunicul și feciorilor lui și celorlalți nepoți. Unii spuneau că Diacul venise aici din Moldova, alții Îi găseau locul de origine pe la Dej, iar alții chiar În Basarabia. Cine știe care o fi fost adevărul? Un deal care se Întinde pe o suprafață mai mare de o sută de hectare se numește Dealul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
te invadează când vezi această priveliște care ți se deschide ochilor și sufletului, te ajută să Înțelegi de ce s-au stabilit prelucanii aici. Cel dintâi despre care avem mărturii că ar fi locuit aici a fost unul ce se numea Diacul. Numele de Țăran probabil și l-a luat fiindcă veneau de undeva dintr-un ținut de câmpie, cândva pe la sfârșitul secolului al XVII-lea. Despre locul de unde o fi venit nu se știe sigur. Unii spun că ar fi venit
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de foc, s-a creat un ochi de pădure. La astfel de ochi, un fel de luminiș, slavii i-au zis prelucă. Cu timpul cuvântul devine toponim, numind un loc anume. Și cuvântul s-a transmis peste veacuri. În Împrejurimi, Diacul Începuse să fie cunoscut fiindcă era și cantor la bisericuța din lemn din Toplița din Deal, construită În anul 1791 și mutată În anul 1903 În Gălăuțaș. Tradiția spune că Înaintea acesteia ar fi fost o altă bisericuță din lemn
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de câteva sute de hectare de pământ rezultat din defrișarea pădurilor. Noi nu avem știință decât de un fecior al lui, dar cred că o fi avut mai mulți. Pe acesta Îl chema Simion și i se spunea Simion al Diacului care și-a făcut casă tot pe lângă tatăl lui, acolo În Preluca. Simion a avut trei feciori și probabil și fete, dar despre care nu avem cunoștință. Acești feciori erau: Țăran Toma, Țăran Constantin și Țăran Toader. Lui Toma, femeile
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
feciori erau: Țăran Toma, Țăran Constantin și Țăran Toader. Lui Toma, femeile care l-ar fi tratat de o boală, i-au schimbat numele spunându-i Dumitru. Sub acest nume a fost cunoscut În sat ca Mitru lui Simion al Diacului. Când i-au dat acest nume era copil. Mitru și-a adus nevastă din Subcetate, pe nume Ileana, și a avut patru feciori: Petrea, Vasile, Nuțu și Sandu și trei fete: Anuța, Maria și Paraschiva, mama mea. Primul fecior, Petrea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
timp În Subcetate, fiindcă nu s-a Înțeles cu soacra. Așa s-a Înrudit cu neamul Dobrenilor din Subcetate. În afară de Dumitru, care a murit În anul 1947, ceilalți au trăit trecând toți de optzeci de ani. Dumitru lui Simion al Diacului a murit prin anul 1945, iar soția sa, Ileana, prin anul 1947. Au fost Înmormântați sub cireșii din spatele casei celei noi, fiindcă cea veche, În care văzuseră lumina zilei toți copiii, feciorul său, Sandu(Șöni) a vândut-o prin 1940-1941
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
are vreo optzeci și patru de ani. În preajma Crăciunului 2013 ne-a părăsit și Mitrucu. Dintre ai lui Sandu ĂȘöni) mai trăiește Ion, vărul meu, Iulia a murit prin Germania, iar Simion la Brașov. Celălalt fecior al lui Simion al Diacului, Constantin, șia construit casa tot pe lângă tatăl lui. Căsătorit cu Nastasia care Îi naște trei flăcăi: Neculai (Țarca), Toader (Pișta), Nuțu (Fișli) și o fată. Dacă Toader a avut numai o fată, pe Valeria, Învățătoare În Platonești, dar care moare
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
o femeie sărmană, trăind În sărăcie. Despre cealaltă familie din care mă trag și eu voi vorbi mai pe larg când va veni rândul cătunului Zăpode. Acum să vedem ce s-a Întâmplat cu celălalt fecior al lui Simion al Diacului, Toader din Deal, tot Țăran și el. După informațiile mele, acesta a avut doar doi feciori: Gheorghe căsătorit În Toplița În Zencani, căruia i se mai spune și Georgică din Zencani și al doilea Ionaș, care s-a căsătorit acolo
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
european recunoașterea dreptul de azil cunoaște o medie de 45 %". 14 Conform date ISTAT, p. 77, datele ne arată că în 2008 sunt peste 72 000 de copii în timp ce în 2007 sunt 64 049. 15 Conform articolului "Almeno uno ogni dieci è nato in Italia", în Il Sole 24 ore, 17 august 2009. Trebuie să aducem în discuție că numărul de studenți străini în universitățile italiene este mic în raport cu media O.S.C.E, mai exact puțin peste 7 % din totalul celor
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
psaltică, de aceea În timpul lui Constantin Brâncoveanu numărul școlilor sporește. O deosebită Înflorire cunoaște școala de cântări de la București, Înființată de voievod, al cărei prim obiectiv era introducerea limbii române În cultul bisericesc. Pentru a- și forma buni caligrafi, dieci, preoți, Brâncoveanu se ocupă de reforma vechii școli domnești de la mănăstirea Sfântul Sava. Din inscripția care marchează sfârșitul lucrării de reparație a acestei școli, aflăm că voievodul făcuse și „alte case și tocmele care să fie școală de Învățat carte
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
Ceaușescu", în Arhivele Totalitarismului, nr. 1-2/2004. Cătănuș Ana-Maria, Vocația libertății. Forme de disidență în România anilor 1970-1980, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2014. Cătănuș Ana-Maria, "Dorin Tudoran și condiția intelectualului sub comunism", în Arhivele Totalitarismului, nr. 3-4/2012. Diac Cristina, "Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor", în Dan Cătănuș (coord.), România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Instituții de partid, de stat, obștești și cooperatiste, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2012. Gabanyi Anneli Ute, Literatura și politica în România după
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]