772 matches
-
a înțelege mesajul pe care Dumnezeu l-a adresat comunității și să fie ajutați să își cerceteze cugetele, să își dorească îndepărtarea de păcat și să înceapă un drum de convertire prin reînnoirea vieții. Preotul celebrant va urmări ca procesul dialogic să nu se desfășoare între el și comunitate, ci între cuvântul lui Dumnezeu și comunitate. El va aduce acest cuvânt mai aproape de inimile și viețile penitenților prin prezentarea unor teme concrete, de exemplu: milostivirea lui Dumnezeu, necesitatea pocăinței interioare, aspectul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acestuia, cu succesul sau cu umilința pe care el le trăiește. Acestea influențează credibilitatea sa în fața comunității. Însuși stilul de viață al celebrantului, caracterizat de caritate, fidelitate, umilință, ascultare și responsabilitate, devine un mesaj autentic în favoarea vieții penitentului, pentru că procesul dialogic are loc nu doar între mesajul verbal al preotului și penitent, ci mai ales între viața sa și viața penitenților. Prin acest discurs omiletic, celebrantul trebuie să amintească celor adunați că sunt chemați la sfințenie și la un stil de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
trebuie să amintească celor adunați că sunt chemați la sfințenie și la un stil de viață penitențial. După omilie, urmează un timp de tăcere, cu intenția de a favoriza examenul de conștiință. Penitentul începe acum o formă interioară de proces dialogic cu cuvântul lui Dumnezeu, în fața căruia el este chemat să aibă curajul să ofere un răspuns pozitiv de convertire. Însăși cercetarea cugetului face parte dintr-un astfel de proces. În realizarea acesteia, adunarea penitenților poate fi ajutată fie de preotul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
înclinarea capului. Urmează apoi o rugăciune litanică sau un cântec potrivit, prin care comunitatea își exprimă părerea de rău, cererea de iertare și încrederea în milostivirea lui Dumnezeu. Rugăciunea Tatăl Nostru nu se omite niciodată. În această Formă B, procesul dialogic este realizat prin diferite îndemnuri și rugăciuni ale preotului celebrant sau ale altui slujitor prezent și prin răspunsurile pe care comunitatea le oferă. Se păstrează conștiința că dialogul nu este doar un fapt extern, între celebrant și penitenți, ci se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mod individual. Pentru ca acest moment să se desfășoare eficient și în mod organizat, sunt invitați să fie prezenți mai mulți confesori, la care penitenții să poată apela. Începând cu acest moment, atât structura de celebrare a sacramentului cât și procesul dialogic se derulează în mod asemănător Formei A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte. Fac însă excepție ritul introductiv al acesteia, care deja a fost celebrat urmând un ritual aparte, și ultima parte, cu lauda lui Dumnezeu și trimiterea penitentului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
rugăciune, prin care preotul celebrant îl laudă pe Dumnezeu pentru darul iertării revărsat în inimile tuturor, după care se încheie cu binecuvântarea și trimiterea comunității. În Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, procesul dialogic dintre penitent și Dumnezeu se derulează în maniere diferite în momente distincte ale celebrării sacramentale: între comunitate și preotul celebrant, între penitentul singular și preotul confesor. Pe tot acest parcurs, se menține un dialog coerent între Dumnezeu și om, începând
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
moment. Această mărturisire trebuie făcută înainte de a primi o altă dezlegare generală, dacă nu sunt împiedicați în mod just. În același timp, ei sunt invitați să își respecte datoria de a se mărturisi cel puțin o dată pe an. Structura procesului dialogic urmărește, în prima sa parte, până la omilie, aceeași structură pe care o are și Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, după care celebrarea continuă într-o formă originală. După omilie, penitenții sunt îndemnați
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de a-și exprima dorința de a primi iertarea, adică „să mărturisească printr-un semn că o cer (ex: prin plecarea capului, îngenunchind, sau prin alt semn stabilit de conferințele episcopale), spunând împreună formula mărturisirii generale (de ex: Mărturisesc)”. Procesul dialogic dintre celebrant și comunitatea de penitenți decurge într-un mod directiv-categoric, prin indicații și îndemnuri clare. Aceasta face ca preotul celebrant să își însușească mai mult imaginea unui lider organizațional, care pur și simplu conduce comunitatea. Nu acesta este rostul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
implicit și dorința de a se mărturisi. Prin aceasta, penitenții sunt iertați și reașezați în comuniune cu Dumnezeu. Urmărind derularea celor trei Forme de celebrare a sacramentului reconcilierii, pe care Ritualul Penitenței le propune, se observă că există o procesualitate dialogică evidentă în structura ritului acestui sacrament. Unii autori au numit acest aspect „itinerariu”, făcând referință atât la procesul de convertire pe care un creștin îl poate trăi în mai multe etape, cât și la gradualitatea pe care o poate experimenta
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
un creștin îl poate trăi în mai multe etape, cât și la gradualitatea pe care o poate experimenta în cadrul procesului de creștere în credință și în comuniunea sa cu Dumnezeu, proces pe care structura Ritualului îl respectă. În acest itinerariu dialogic, în primul rând, are loc anunțul reconcilierii, care este făcut prin intermediul cuvântului lui Dumnezeu, cu care creștinul intră în contact în diferite moduri. Urmează apoi celebrarea liturgică propriu-zisă, în care Dumnezeu este prezent și acționează prin persoana confesorului, prin intermediul căruia
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
anumite aspecte ale relației și implicit ale dialogului. De exemplu, dacă preotul confesor afișează mai mult o atitudine paternă față de penitent, dorind să îi transmită acestuia mesajul că Dumnezeu este un Tată care își primește fiul rătăcit, atunci întreg procesul dialogic se poate dezvolta influențat de acest model explicativ. Sau, dacă același confesor vrea să îi transmită altui penitent mesajul că Isus este Păstorul cel Bun care merge după oaia rătăcită, sau medic care vindecă pe cei bolnavi, atunci înseamnă că
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
asupra lui Dumnezeu, care proclamă o veste bună”. Fidel acestei intenții, confesorul va căuta să rămână „semnul și instrumentul iubirii îndurătoare a lui Dumnezeu față de cel păcătos”. Acest raport paradigmatic este vizibil, în special, în modul de derulare a procesului dialogic din cadrul mărturisirii individuale, așa cum este prezentat atât în Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, cât și în partea a treia a Formei B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, propuse de Ritualul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cuvinte, conștiința că se află în fața unui „alter Christus” care îl tratează cu milostivire infinită. Conștient de acest lucru, penitentul simte dorința de a se lăsa transformat de iubirea profundă a lui Dumnezeu. În interiorul său, poate începe desfășurarea unui proces dialogic, pentru că el nu poate să rămână pasiv și să stea pur și simplu în fața unui „alter Christus” fără să facă nimic. Își va exprima dorința să îl întâlnească pe Cristos și ca iubirea acestuia să locuiască în el, cerând iertarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ordine ierarhică porunca iubirii, gratuitatea, bunăvoința, dreptatea, etc. și unul-subiectiv, care este stabilit în funcție de personalitatea penitentului. Important însă ca penitentul să fie ajutat să distingă eroarea de adevăr, precum și vinovăția de păcat. Pentru aceasta, confesorul se așază într-un proces dialogic cu penitentul, urmărind ca, împreună, să aducă la lumină valorile autentice pe care acesta să le trăiască în viața sa. Împlinind rolul de învățător, confesorul reprezintă în fața penitentului un semn din partea lui Dumnezeu, care s-a dovedit de-a lungul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
împlinită prin apelul la învățătura divină. Penitentul tocmai de acest lucru are nevoie. Sufletul său este atras de Adevărul suprem, de Dumnezeu, care se proclamă el însuși „Calea, Adevărul și Viața” (In 14,6). În acest sens, relația și procesul dialogic dintre penitent și confesor poate fi conturată de această paradigmă, în care penitentul își exprimă dorința de a afla Adevărul, iar confesorul își împlinește datoria sa predicându-L. De fapt, dacă păcatele penitentului sunt o opțiune contrară voinței divine și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Nu uităm însă, că la întreaga celebrare sacramentală, ia parte omul concret, cu propria sa personalitate, cu caracteristicile și posibilitățile sale psihice, structurate în mod unic și original. Atenți la aceste corelații, recunoaștem cinci aspecte care interferează în derularea procesului dialogic din cadrul reconcilierii sacramentale: 1) aspectul spiritual, 2) aspectul liturgic, 3) aspectul moral, 4) aspectul canonic, 5) aspectul psihologic. Aceste aspecte pot fi considerate atât cinci dimensiuni de referință ale sacramentului, cât și cinci puncte de vedere, prin intermediul cărora pot fi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
va fi greu să fie sincer și deschis în fața confesorului. La rândul său, confesorul are de îndeplinit un rol important în cadrul dialogului, încercând să dea dovadă de finețe spirituală, de profunzime și de multă înțelepciune. Aceasta face ca întreg procesul dialogic să pară mai „avansat”. De exemplu, cercetarea cugetului poate fi inspirată de Predica de pe Munte (cf. Mt 5,1-48), urmărind un „criteriu al fericirilor”, pentru că numai Fericirile sunt un indicator adecvat al convertirii continue, în care se înscrie cel care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ia decizii reale, esențiale pentru viitorul său, pe care să le exprime concret și pentru care să se angajeze cu hotărâre. Datorită caracterului său general, este posibil ca o astfel de spovadă să angajeze confesorul și penitentul într-un proces dialogic mai amplu. Acesta este motivat doar de ajutorul pe care confesorul îl poate da penitentului în a răspunde la chemarea la sfințenie. Într-un asemenea demers, răbdarea este necesară, atât din partea confesorului, cât și a penitentului. Deși diferite de simpla
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de simpla reconciliere sacramentală, prin frecvență sau prin conținut, atât spovada frecventă, cât și spovada generală trebuie privite prin prisma consecințelor spirituale benefice pe care le aduc în viața creștinului. Ele sunt momente autentice de trăire intensă a unui raport dialogic între om și Dumnezeu. Respectând structura propusă de Ritualul Penitenței, aceste tipuri de spovezi sunt forme legitime de celebrare liturgică, pe care Biserica le admite și le promovează cu toată convingerea spre binele spiritual al persoanei umane. 5.2 Aspecte
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
modalitate clară. Acestea sunt stabilite de normele generale ale Bisericii și de diferite dispoziții ecleziastice universale sau locale. În situații particulare și excepționale, celebrarea acestui sacrament poate suferi anumite adaptări și modificări, admise de normele liturgice. În acest caz, procesul dialogic dintre confesor și penitent este condiționat, fiind nevoit să urmărească adaptările necesare. 5.2.1 Locul celebrării și dialogul Unul din factorii importanți care influențează dialogul dintre confesor și penitent este locul în care se realizează acesta, adică spațiul concret
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
factorii importanți care influențează dialogul dintre confesor și penitent este locul în care se realizează acesta, adică spațiul concret în care are loc celebrarea sacramentului reconcilierii. Acest loc nu poate fi oricare și oriunde, pentru că el „trebuie să favorizeze dinamica dialogică dintre penitent și confesor, dar și confidențialitatea, necesară formei de celebrare individuale”. Biserica a considerat ca locul potrivit celebrării reconcilierii sacramentale să fie confesionalul, acesta fiind un garant bun al confidențialității dialogului. Celebrarea sacramentului reconcilierii în manieră secretă, în spațiul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
gratie, cu genuflexor sau fără, cu scaun sau fără scaun, confesionale mai largi sau mai înguste, mai luminoase sau mai puțin luminoase, etc. Deși toate sunt locuri în care sacramentul reconcilierii este celebrat în mod valid și cu eficacitate, procesul dialogic poate fi condiționat, fie în mod pozitiv, fie în mod negativ, tocmai de către aceste detalii particulare ale structurii arhitecturale a confesionalelor. În confesionalele în care îngenuncheatul reprezintă doar o opțiune, penitentul putând să stea așezat pe un scaun, și în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
adesea există multe rezultate pozitive, nu doar în unele sanctuare, ci și în multe parohii și biserici”. Știind de această posibilitate, penitenții sunt încurajați să se apropie nestânjeniți și cu încredere de acest sacrament. Acest lucru influențează benefic și procesul dialogic din cadrul celebrării reconcilierii sacramentale, în sensul că, fiind vizibilă disponibilitatea confesorului, penitentul se adresează acestuia cu încredere, cu calm, având certitudinea că în acel moment el este cu adevărat important pentru confesor, care nu se grăbește, ci are timp pentru
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acel moment el este cu adevărat important pentru confesor, care nu se grăbește, ci are timp pentru el și îi acordă toată atenția. La rândul său, confesorul, având acest timp dedicat celebrării reconcilierii sacramentale, va putea parcurge ritualul și procesul dialogic cu penitentul într-un mod degajat, neștiindu-se constrâns de un termen-limită, sau de vreo altă obligație liturgică programată eventual în timpul imediat următor. În alte condiții, celebrarea sacramentului reconcilierii în timpul unei alte celebrări liturgice, care are loc în aceeași biserică
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
perturbat, deranjat, să devină mai puțin coerent, chiar fragmentat sau întrerupt complet. Prin urmare, liniștea, atât interioară, cât și cea exterioară confesionalului, favorizează ascultarea reciprocă și exprimarea coerentă, atât din partea confesorului, cât și din partea penitentului, în tot ceea ce înseamnă proces dialogic din cadrul acestei celebrări sacramentale. 5.2.3 Modalitatea celebrării și dialogul Celebrarea sacramentului reconcilierii este un rit care se desfășoară în mod liturgic, iar acest fapt este important, pentru că riturile formează identități și aduc un sens în viața omului. Prin intermediul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]