773 matches
-
noționale, acestea trebuie, de asemenea, relevate ori de cîte ori nu sînt intuibile pe baza contextului, uzînd îndeosebi de mijloace paratextua-le. În sfîrșit, la nivel textual, trebuie refăcută pe terenul limbii-scop forma discursivă a textului original, care poate fi demonstrativă, dialogică, evaluativă etc. Pe baza acestor coordonate, aprecierea textului tradus din perspectiva fidelității față de original nu va viza imposibilul reprezentat de cerința identității cu acesta. În mod intuitiv, traducătorii, în măsura în care s-au caracterizat prin competență și prin responsabilitate, au respectat anumite
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
purității, de adevărul tainei (sau de taina adevărului) și de nesfîrșirea misterului care rezistă încă de pe vremea miturilor și fără de care mă tem că însăși evoluția s-ar frînge. Discursul filosofic este închis asupra lui însuși, chiar atunci cînd devine dialogic. Or, logosul nu poate fi închis în sisteme, e mereu deschis, creator, inclusiv cînd se gîndește pe sine. E, cum ar spune Noica, o închidere care deschide. Ideile au și ele fenomenologia lor, ca la Hegel. Astfel, se îmbogățesc de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
comunicare, de scopul interacțiunii, de stilul comunicativ și de strategia particulară pentru care optează, individul se poate angaja în diverse tipuri de comportamente comunicative. Comportamentul euristic a fost gramaticalizat în limbă în forma enunțurilor interogative, iar din punct de vedere dialogic se manifestă în cadrul perechii de adiacență întrebare-răspuns (vezi infra). În funcție de rolul structural pe care îl au, întrebările sunt de două tipuri: (i) întrebări ad-hoc, acte de vorbire în cadrul unor conversații/discuții prin care se solicită interlocutorului să formuleze un răspuns
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
unui public (real sau imaginar) fără a aștepta un răspuns imediat de la acesta, comunicarea ia forma monologului. Monologul se caracterizează prin lipsa alternanței la cuvânt. Monologul autoadresat se numește solilocviu. În structura lui internă, orice monolog are, în esență, caracter dialogic prin două trăsături definitorii: dialogism și plurivocitate. Orice activitate comunicativă este, în esența ei, dialogală, chiar dacă, la nivelul structurii de suprafață, apare ca monolog. Dialogul este o practică socială având ca suport limba: o formă de comunicare între doi sau
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interlocutori o rostește și cel mai adeseori o transformă, prin extindere, în primă temă a interacțiunii (Huth, Taleghani-Nikazm, 2006). Un ansamblu de reguli contextuale organizează interacțiunile dintre membrii societății. De exemplu, în cultura americană, interacțiunea didactică (în clasă) este preponderent dialogică, astfel încât elevii sunt încurajați să pună întrebări, să-și exprime punctul de vedere, să argumenteze, să-l întrerupă pe profesor pentru a intra în dialog cu el; în culturile asiatice, interacțiunea didactică este preponderent monologică, iar studenții sunt învățați să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
facă acțiuni care au rezonanță fizică într-o galerie situată la distanță. În cadrul acestora, pasivitatea și contemplarea estetice cedează locul interactivității și teleprezenței, proximitatea și distanța, absența și prezența devenind concepte interșanjabile și fluide. Pe de altă parte, evidențiază interacțiunea dialogică dintre diferite specii, reconsiderând noțiuni ale identității umane, ale subiectivității biogenetice și ale responsabilității pentru celălalt, problematici ale evoluției și ale drepturilor animalelor. În acest stadiu biodigital, al ființei intermediare și hibride, corporalitatea și natura se conjugă cu artificialitatea și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
într-o lume postumană. De pildă, în instalațiile teleprezenței/teleacțiunii și ale transgenezei, artistul intervine în procesul genetic sau în cel al comunicării umane, animale și robotice. Arta transgenică, ca abordare estetică a relației dintre biologie, tehnologia computerului, etică, interacțiune dialogică și Internet, devine obiectul/subiectul din „Genesis” (1999Ă, de la Center for Contemporary Art din Linz, Austria. Urmărind să chestioneze supremația omului asupra naturii și a celorlalte viețuitoare (așa cum se regăsește aceasta în pasajele genezei din Biblieă, „Genesis” constă într-o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
angajament ferm și responsabilitate pentru noua formă de viață astfel creată. Preocupările etice sunt supreme în orice lucrare de artă, și ele devin și mai cruciale în contextul bio artei. Din perspectiva comunicării între specii, arta transgenică necesită o relație dialogică între creatură/opera de artă și cei care vin în contact cu ea (Kac, 1998, onlineă. Una dintre ipostazierile artei transgenice, „GFP Bunny”, este o lucrare realizată în 2000 și expusă prima dată în Avignon, Franța; în 2001-2002, lucrarea este
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
-ul recombinat poate fi trecut la generația următoare. Artistul devine în mod literal programatorul genetic care poate crea forme de viață scriind sau alterând acest cod. Odată efectuate crearea și procrearea mamiferelor bioluminiscente și a altor creaturi în viitor, comunicarea dialogică dintre specii va schimba profund ceea ce în mod curent înțelegem prin artă interactivă (Kac, 1998, onlineă. Dincolo de toate problematicile particulare, concepția generală a tehnoartistului este că arta transgenică poate oferi omului șansa de a înțelege ce înseamnă a fi o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
lui Haraway, „we are the cyborgs”, reformulând accepția pronumelui personal „noi” în contextul conectării identitare și al pericolului imperializării unei (singureă figurații de identitate. Prin urmare, astfel de perspective care cuplează feminismul digital la postcolonialism urmăresc introducerea unei viziuni plurale, dialogice și democratice asupra identității (o metodă de „dezidentificare” - vezi Gajjala, 2001Ă, dincolo de paradigma existențială și culturală de tip excludere, negare și respingere. Analizează situațiile de marginalizare online, circumstanțe care repetă problemele similare din spațiul realității fizice, cartografiază prezența sau absența
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pe Suceavă, / Și-i dă drumul să se ducă, / Pe bădița să-l ajungă. Să te-ajungă dorul meu, / Und` ț-a fi drumu mai greu; Să te-ajungă jalea mea, / Und` ț-a fi calea mai grea."174 Inserțiile dialogice ilustrează paroxismul trăirilor, transformând planurile antitetice în completitudine semantică: " Eu am plâns sara pe lună / Până s-o făcut fântână, / Vin`, puică, la apă bună.../ Apă bună nu pot bea, / Tulbure-i inima mea. Că n-am pânze de albit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
paralelismul analogic figurează un spațiu cosmic al devenirii umanului: Dă-i, doamne, și omului / Ce i-ai dat și codrului, / Codrului i-ai dat cărări / Și omului supărări, / Codrului i-ai dat crenguță / Și omului dă-i mândruță."182 Discursul dialogic, construit pe baza repetițiilor ("cununa") evocatoare și a notațiilor descriptive, pune în act liantul ontologic dintre eul individual și eul cosmic: " Cununița grâului / De pe-ntinsul câmpului, / Fetele au secerat / Feciorii clăi a-nșirat. / De unde cununa vine / Mult mi-i drag și-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-n piept te doare? / Că lași codrul tot în floare / Și te duci când vine vara, / Și nu cânți în codru seara?"292 Enunțurile descriptive, diminutivale, retorica explicită, construită pe baza personalizării verbale și nominale, transformă discursul monologat în discurs dialogic, făcând posibilă prezentarea directă, anaforică: "Cuculeț cu pene sure, / Ce lași lenea să te fure, / Ce nu cânți colea pe cracă / De urât ca să-ți mai treacă. / Ai vreun dor, ai vreo durere, / N-ai ce inima îți cere? N-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
șarpe, / Capul să te doaie, / Limbile să-nmoaie, / Deochiat să fii, / Leac să nu mai ai. / Tu, șarpe, / Capu` să nu te doaie, / Deochiat să nu fi, / Leac să ai."373 În alte descântece, exteriorizarea răului se realizează prin intermediul enunțurilor dialogice care constituie, în același timp, formula magică de anihilare a patologicului: " Șopârlă lată, / Fost-ai la baltă? / Fost. / Prins-ai pește? / Prins. / Fiertu-l-ai? / Fiert. / Săratu-l-ai? / Sărat. / Mâncatu-l-ai? / Mâncat. / Dar lui N. n-ai lăsat? Ptiu, c-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pentru a proteja prin puterea emoției binefăcătoare lumea noastră; prin pace și unitate, prin spiritualizare. Am învățat din prietenia și colaborarea cu Alexa Visarion, precum și cu alți oameni spiritualizați din țară și din lume, că "limbajul interior" are o structură dialogică și este incomparabil mai dramatic decât cel oral. Fără dimensiuni spirituale, cultura nu poate exista. Astăzi, când fac prin puterea memoriei drumul întors, sufletul mi se bucură și mă face să mă simt norocos și mândru. Prin creațiile lui în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
timp), pronume și adjective pronominale deictice, aserțiuni, reflecții, judecăți de valoare atribuite eului liric etc. - Tipurile de discurs specifice sunt monologul liric (mod de expunere care diferențiază genul liric de celelalte genuri literare), monologul adresat (invocația retorică) sau autoadresat, discursul dialogic, discursul evocator etc., în care există o identitate între eul enunțiator și eul enunțului. Pentru lirica eului, cele mai numeroase exemple pot fi selectate din teritoriile romantismului (M. Eminescu, Sara pe deal, Floare albastră etc.) sau ale simbolismului (majoritatea poeziilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
fiind resimțită aproape ca un defect moral. Pagini de o frumusețe "științifică" scrie Dumitru Stăniloae despre dor și omenie la români, citând versuri ale bardului popular, legende și basme, care spre deosebire de cele occidentale ("Tristan și Isolda", "Lohengrin") sunt expresia structurii dialogice a ființei lor, precum și a comuniunii finale între cei temporar despărțiți, inclusiv prin moarte. Dorul este pentru români un remediu al urâtului sau al singurătății, o putere de transfigurare reciprocă a persoanelor umane și de biruire a morții; la rândul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și la care am mai făcut referire. De asemenea armonios, două perechi de personaje, Fred Vasilescu/Ladima și Emilia Răchitaru/ D., marchează cei doi poli extremi ai capacității de evoluție creatoare și au fost relaționate cu o intenție polemică și dialogică directă. Profităm de menționarea anterioară a termenului "statuie", pentru că favorizează atât o comparație pictură sculptură cât și o alta, între Doamna T. Emilia Ela. Astfel, într-o evaluare centrată pe criteriile mimesisului, pictura, prin folosirea culorilor și libertatea limbajului trupului
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
har"c. De aici se poate merge, prin raccourci (adică short cut în limba română de azi) la tendința eseistului de a amesteca limbile, de a trece de la una la alta. Mai mult, condiția de "anarh" (autoproclamată în Defensio auctoris dialogica) ar fi explicabilă prin atmosfera plină de neorânduială specifică a adunărilor acelor "sectanți". Toate bune și frumoase (pentru cei care doresc doar explicații) numai că pornografia (asumată chiar de LP) precum și alte spuse și face "horrifiques" nu se încadrează aici
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
conte philosophique de Voltaire, deși cu gândul la marele stilist de caractere, îmblânzitorul de moravuri Flaubert. Adriana Gliga, traducătoare a șapte cărți dificile (amintim doar excepționala "Rapsodie română" de Dominique Fernandez) reușește să echivaleze în românește nemântuita vervă descriptivă și dialogică a lui Martin Page (n. 1975), inepuizabilul elan ironic, alertul spectacol de tandrețe și gravitate prin care tânărul prozator francez a cucerit deja mintea, inima și încrederea cititorilor Viața și opera unui gravor Din 1994 Pascal Quignard (n. 1948, Verneuil-sur
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Conjectura lui Goldbach este o carte despre eroismul intelectual ajuns la stadiul de nebunie și trufie, dar și despre frumusețea matematicii ca o revelație religioasă de dimensiunea Graal-ului. Versiunea românească, semnată de Carmen Daniela Ciora, echivalează subtil verva, stilul alert, dialogic, altitudinea spirituală, intelectuală și științifică a scriiturii, climatul analitic și psihologic prin care talentatul Doxiadis a reușit să se afirme în contextul prozei elene și europene. Război cu propriile fantasme la antipozi Antropolog și jurnalist, Albert Sánchez Piñol (n. 1965
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
mai are niciun fel de complexe în fața acestei specii dificile, oferind o scriitură limpidă, alertă, adesea captivantă, ne referim de data asta la cel mai recent roman Cei calzi și cei reci (C. R., 2008, 485 p.) conturând personaje memorabile, fie dialogic, fie descriptiv, fie monologic-autoscopic, dinamitându-și curgerea epică aproape clasică prin situații-limită, metafore și parabole explozive, amalgamând tablouri, episoade și scene de strictă actualitate românească și internațională cu figuri eroice ale rezistenței anticomuniste ce au cunoscut calvarul crucificării și închisorilor
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Onoare la "Muses D'Or" și la Concursul "La plume d'Or" (1996). În eventualitatea (prea puțin probabilă, totuși) în care îi parcurge doar o secțiune a creației, cititorul poate avea înșelătoarea impresie că Dorin Popa este o natură fundamental dialogică, deschisă spre relevarea esenței interioare prin intermediul unui spirit afin sau al unei exteriorități empatice: în Convorbiri euharistice. Convorbiri cu Petre Țuțea, Neagu Djuvara, Sorin Dumitrescu și Andrei Pleșu (Editura Institutul European, Iași, 1992), respectiv Convorbiri euharistice. II. Dialoguri cu Alexandru
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
complexe, asigurînd fiabilitatea întregului. Sistemul se autoproduce și se reorganizează permanent și astfel entropia este continuu eliminată. Cu cît sistemul este mai complex, cu atît îl amenință un grad mai mare de dezorganizare. Raportul dintre ordine și dezordine este unul dialogic. Cele două situații coexistă și evoluează împreună, contribuind la evoluția sistemului. Totuși, trecerea de la dezordine la ordine presupune ca sistemele să fie deschise și să fie menținute departe de starea de echilibru, prin constrîngerile existente în mediu. Mai întîi se
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
literare astfel se deschide articolul alocat de Dictionnaire de critique littéraire (Gardes-Tamine și Hubert : 2004, pp. 105-106) intertextului. Într-adevăr, nu există o propoziție perfect izolată de altele. Fiecare enunț se raportează la cele anterioare, ceea ce prilejuiește relații intertextuale sau dialogice, dintre care citatul (s.a.) și plagiatul nu sunt decât cazuri particulare"8 (ibidem). Observăm o răsturnare a relației de incluziune intertextualitate-citat, respectiv plagiat. Dacă în dicționarul menționat în paragraful anterior intertextualitatea apărea ca subspecie a citatului sau a imitației (în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]