635 matches
-
în gând statutul propriu și nu acționează. Pandar este cel care reușește, cu viclenie, afișând dragoste și devoțiune, să-i câștige încrederea și astfel să o conducă, să o arunce efectiv în această poveste de dragoste mai mult regizată cu dibăcie, decât trăită cu pasiune. Pandar, în calitate de unchi, și nu de verișor, ca în poemul italian, își va impune autoritatea masculină dominantă, fiind înzestrat cu mai multă forță persuasivă. Deoarece Cresida nu mai are soț, și nici tată, este firesc ca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să-și stăpânească pofta de bani”945 , pretinzând a-i fi lui Andreuccio soră vitregă. Dovedește o imaginație bogată, dar și o forță persuasivă, văzându-și realizat visul. Este o donna demonicata malefică în intențiile ei, pe care reușește cu dibăcie să le materializeze, dar pierde din valențele pozitive pe care le dobândeau alte personaje din aceeași tipologie, datorită rapacității de care dă dovadă, urmărind doar finalitatea îmbogățirii personale, abuzând de încrederea și credulitatea celorlalți. Orgoliul și minciuna sunt alte păcate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în gând statutul propriu și nu acționează. Pandar este cel care reușește, cu viclenie, afișând dragoste și devoțiune, să-i câștige încrederea și astfel să o conducă, să o arunce efectiv în această poveste de dragoste mai mult regizată cu dibăcie, decât trăită cu pasiune. Pandar, în calitate de unchi, și nu de verișor, ca în poemul italian, își va impune autoritatea masculină dominantă, fiind înzestrat cu mai multă forță persuasivă. Deoarece Cresida nu mai are soț, și nici tată, este firesc ca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
aceste activități contribuie deci la dezvoltarea simțului critic și autocritic. Prin evaluarea produselor finale și prin evidențierea multiplelor beneficii înregistrate în plan cognitiv, comportamental, afectiv de către elevi se poate demonstra utilitatea derulării sistematice a acestor activități (abilități practice). Fantezia, priceperea dibăcia pot fi considerate coordonatele esențiale ale unor demersuri cu caracter practic care-și dovedesc obiectiv eficiența și care influențează pozitiv evoluția ulterioară a elevului. c) Metode activ participative utilizabile în orele de educație tehnologică Aspirația spre dezvoltarea spiritului creativ a
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
perspicacitate și marea sa modestie în raport cu gândirea și inteligența lui. Sesiza lucrurile în esența lor, le dezbrăca de accesorii inutile... Întâlnirile sale erau întotdeauna interesante. El nu tăifăsuia, el vorbea mijlocind abundența ideilor sale și, ușurând exprimarea, el știa cu dibăcie să pună stăpânire pe cuvinte, dând frazei un anumit subînțeles... Inteligența îi suplinea știința. A devenit legislator și administrator, ca și mare comandant, urmându-și instinctul. Gândirea și calitățile îl conduceau mereu către pozitiv, clar, util; respingea ideile vagi... ...Napoleon
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
botezată și răsbotezată, pârjoale cu gust de pește, de multe ori armate prin interior în mod discret cu o rețea de scobitori. Nu era nici o mirare când consumatorul găsea, în miezul pârjoalei, trei-patru așchii de lemn înfipte cu umor și dibăcie, de cei ce le-au plătit fără să le consume. Privind la puținii călători din jurul său, pe Bidaru îl cuprinse brusc o serie de îndoieli și se întreba pe bună dreptate: Oare chiar trebuia să fie acum aici? Nu e
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
peretele grotei timp de mai multe zile și nopți o gaură secretă, tocmai pentru a ieși neobservați din locul unde erau obligați să se ascundă de atâta vreme. În același timp, fiecare bărbat valid, la lumina unui foc plăpând, cu dibăcie și migală, cu ajutorul unor bucăți de cremene ascuțită, și-au încrustat câte un semn de recunoaștere pe peretele interior din apropierea ieșirii. Când și dacă se vor înapoia, cei vii își vor face încă un semn în dreptul lor. Era de dorit
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
plăcerilor Crucea de Piatră făcându-și cu tenacitate rondul în căutare de clienți, în special bătrâni dar cu portofelul plin, copii ai străzii ce nu au somn sau nu au unde dormi și umblă în mici grupuri ferindu-se cu dibăcie din calea polițiștilor, patrule de jandarmi sau polițiști plictisiți, așteptând să-și termine tura de noapte pentru a reveni în sânul familiei, dacă o au... și care să legitimeze orice trecător pe motivul că îl ocrotește. În afară de aceste probabilități, trecătorul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
logice, la fel cu cele privitoare la greșelile ce se pot naște din evaluarea creațiilor doar prin prisma formei. Această afirmație generează o serie de observații cu privire la raportul conținut formă în ceea ce privește creația literară: "Ca și un pictor, bardul lipsit de dibăcie, / Nereușind să facă natura moartă vie, / Acoperă cu aur, cu fir și ornament / Pasajele ce n-au fost compuse cu talent"159 Comparația poetului cu pictorul este menită în acest context să sugereze modul în care incapacitatea artistului de a
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
nimic din influențele culturale ulterioare, aduse de năvălitorii care s-au năpustit spre plaiurile mioritice, nu au avut puterea de a altera substanța doinei. Din caiere, fire de lână au tors strămoșii noștri și strai frumos și-au țesut. Cu dibăcie, l-au ornat și brodat, gătindu-se de sărbătoare. Deși variat ca decorațiuni și cromatică, de la o regiune la alta, costumul (portul) popular românesc prezintă aceleași caracteristici pe întreg cuprinsul țării și se aseamănă cu cel al altor neamuri din
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
înțepătoare (2); mare (2); matcă (2); mușcă (2); primăvară (2); regină (2); sănătate (2); țep (2); vietate (2); ace; admirație; ajutor; albine; alergic; alergii; aripă; aripi; fără aripi; aripioară; ascuțit; au; august; binefacere; bîz; bîzîie; bzz; copac; crocodil; culoare; deduce; dibăcie; doare; drăguț; dungată; dungi; fagure; floarea-soarelui; fluture; foșnet; frumusețe; fum; furnică; furnicuță; galben cu negru; galbenă; gălăgioasă; gingaș; gîndac; greier; grijulie; harnici; importanță; iute; împunge; întrecere; a înțepa; înțepat; înțepături; libertate; lucrătoare; mama; molcom; muncitoare; mușcătură; negru; oameni; organizare; pericol
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); mica (2); micuț (2); miniatură (2); mișcare (2); muscă (2); neagră (2); om (2); omidă (2); pitic (2); admirație; agricultor; albina; alergie; apreciere; aspră; baladă; balaur; balenă; buburuză; bucurie; cară; carte; cărătoare; chin; ciudată; colonie; cooperare; deranj; desene; diabolică; dibăcie; dispoziție; drăguț; drum; durere; elefant; făptură; ființă; firav; firimitură; formica; forță; frică; gingășie; gîndaci; glas; grabă; grăunte; grăunțe; grijă; hărnicuță; hoață; indiferență; insectă mică; insecte; înțelepciune; înțepa; lemn; lucru; mama; mazăre; măgar; mărime; mere; microscop; micșorare; mîncărimi; mulțime; muncește; munte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
aur; bani; bolnav; brains; calculat; capcană; care; caterincă; căpățînă; cercetare; cerebral; cine; clară; comandă; conjunctura; control; de copil; creație; creastă; creativitate; crede; credo; creiere; creștet; cultură; culturi; cuminte; cunoaștere; cunoscător; curaj; curată; da; demonstrare; deschisă; deșartă; dezghețată; dezinteres; dezvoltare; dezvoltată; dibăcie; disciplină; distanță; este șiret; fals; falsitate; faptă; frică; frumoasă; fură; geană; gingașă; a gîndi; glas; goală; gol; grea; greier; hoinar; ingeniozitate; insectă; intelect; iscusință; iscusită; isteață; isteț; istețe; înalt; înșelător; înțelegere; îngheață; învățat; învățătoare; judeca; lașitate; lectură; loc; luciditate; lume
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Marin Mersenne (1588-1648), care Îi scria În 1630 filosofului: „Celor care cred că nu Înțelegeți nimic din filosofia scolastică le fac cunoscut că o știți la fel de bine ca și maeștrii care Îi Învață și care par mai Îngâmfați de atâta dibăcie”. În Evul Mediu, filosofia cunoștea o destul de complicată paletă de metode, printre ele numărându-se, ca mai importante, următoarele: scolastica, dialectica, autoritatea și analogia. Scolastica era numele dat metodei fundamentate Îndeosebi pe gramatică, Învățații și profesorii vremii voind să știe
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
glanda o respinge prin voința, de a fugi de acea dorință; iar ceea ce pune În evidență mai ales această luptă este faptul că voința neavând puterea să provoace direct sentimentele, după cum am spus-o, este constrânsă să facă uz de dibăcie și să-și dea toată osteneala În cercetarea succesivă a diferitelor lucruri, dintre care, dacă se Întâmplă ca unul să aibă forța de a schimba pe moment traseul spiritelor, se poate Întâmpla ca cel care urmează să nu aibă șacea
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
nu plictisi cu o muncă monotonă pe participanți. Iar grupurile vor fi formate pe principiul prieteniei, neînlăturându-se „rivalitățile active” care stimulează entuziasmul și emulația, chiar „întrecerile industriale” în care fiecare „atlet” al muncii își va putea arăta vigoarea și dibăcia. Iar „educația colectivă” printr-o „școală unică” sădește nu numai cunoștințe, ci și „politețea generală”, „tonul cuviincios”, armonie în comportări. Finalitatea e obținerea „omnifiliei” (prieteniei), a „frăției societare”. „Acest impuls de dragoste colectivă care mijește deodată în mase este cel
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
căință. Dar cine să-și deschidă inima uscată? Cine să-și plece fruntea? În orice caz, nu procleții pe care Dumnezeu, din rațiuni abisale, îi rabdă pînă cine știe cînd. Nu turnătorul, nu torționarul, care n-au remușcări, ci numai dibăcia mistificării. Ce să faci cu "adevărul" lor? Și ce e trist, îngrozitor de trist, este că și adevărul victimelor apare uneori înnegurat, căci viața, nu-i așa, își are complicațiile ei. E bine însă că bieții foști-oameni își doresc să-l
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
rostul. Voi adăuga că, provenind dintr-un mediu simplu, ce mă interesa din curiozitate și necesitate în viață era iscusința. Eram foarte uimit la gîndul că majoritatea membrilor Grupului celor Zece nu aveau nevoie de ea. Nu trăiau prin propria dibăcie, ci datorită poziției lor în societate. B.C. Totuși Jacques Robin era medic. J.B. Da, un doctor strălucit, fost intern la Paris, un reumatolog remarcabil, dar nu mai practica medicina pe vremea Grupului celor Zece. A.L. Semnul marii epoci a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ostașilor si oamenilor așezați pe lângă ape și mai ales de-a lungul Dunării, dovedesc cunoașterea tainelor înotului. Dacă la greci și romani înotul era considerat un act de cultură, la romani apare „vrednicia” ca impuls pentru a demonstra curajul, puterea, dibăcia în a înfrunta forța apelor. Adesea, pregătirea era stimulată de întreceri ale căror „performante” intrau în legende. Sunt balade în care se arată că „el înota ca un pește” sau admirația pentru „isprava lui Valcan”, care a înotat de-a
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
permisie a trupelor, camerele lor în locuri de întâlniri vesele și zgomotoase și la care erau invitați și prietenii locului, dar mai ales cântăreți și dansatori. Începea distracția, cu dans, pe ritmul unui acordeon, pe care creolul îl mânuia cu dibăcie. Se dansa în pereche, însă nu că în dansurile înaltei societăți, unde partenerii își țineau la distanță corpurile, ci strâns lipiți: "dânsul predilect era "la danza", de origine africană și din Antile, pe care francezii îl adoptaseră pentru dulcea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
petrecut de parcă cei ce au reușit să valorizeze persoane tragic afectate de handicap să dovedească în primul rând ce pot face ei, și, abia în al doilea rând, să-i intereseze cu adevărat soarta celor pe care și-au manifestat dibăcia. Până nu-și răspunde la aceste întrebări și, desigur, și la multe altele -, activitatea defectologului, oricât de profesionistă, nu reprezintă decât o muncă de rutină. Niciun tratat de psihologie specială nu dă soluții pentru asemenea întrebări. Ele, oricât ar părea
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
porneam mai departe). Un înotător plutind pe spate o lungime de lac ar fi fost cel mult o curiozitate, privirea-mi se plimba în zona dintre cea mai îndepărtată pană flotantă (locul unde ajunsese un fir cu ajutorul lansetei și al dibăciei pescarului) și mal, unde valurile stârnite de înotători și micile ambarcațiuni închiriate cu ora se transformau în unde abia perceptibileoo. Intervin apoi "insulițele de cunoaștere" ignorate de AS. Cine o fi acel Arthur Cravan pe care Luca Pițu îl "ameliorează
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
aduce o rază de speranță (episodul în care masează, plină de repulsie, picioarele murdare, umflate și vineții ale doamnei Pither ramîne antologic!) și duce povara facturilor neplătite la timp de harpagonicul ei tată (îl ocolește, de pildă, pe măcelar cu dibăcie șireată, deprinsă pe parcursul unor ani îndelungați de persecuții). Frecvent, se autoflagelează, întrucît are impresia că gîndul îi fuge la lucruri păcătoase. Suportă bîrfele pline de insanități ale doamnei Semprill și se strecoară "diplomatic" printre "riscurile" unei relații "camaraderești" cu domnul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
piardă umbra, partea lor cea mai de preț, își pot vinde sufletul"58. Învestite, în mod aproape miraculos, cu o aură specială, pe care Marco Cugno o numește, umbră, adică o inimă ascunsă, aflată în stare latentă, pe care doar dibăcia artistului o poate readuce la viață, făcând-o să pulseze, în ritmul propriu, cuvintele nu pot fi transpuse în idei, fără intervenția sensibilului. În lipsa emoției, simpla lor formă, oricât de frumoasă, devine aridă de sens, de aceea "tocmai utilizarea cuvântului
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Vorbim, astfel, despre o deconstrucție interioară, la nivelul propriilor toposuri poetice, realizată prin intermediul vârstelor. Deși considerată de Alexandru Piru ca făcând parte din cel de-al doilea val al Generației '6041, Ana Blandiana, fire inteligentă și sensibilă totodată, folosește cu dibăcie întreg arsenalul pus la dispoziție de neomodernism, apropiindu-se în egală măsură atât de modernitate, cât și de postmodernitate 42. Spre exemplu, iubirea, privită ca o "chintesență a năzuinței umane spre împlinirea de sine (...) văzută, în permanență, ca salt din
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]