700 matches
-
cel invocat în Tușitul în flaut și pe care L. Rebreanu, în romanul Jar, îl recrea în personajul Racaru și despre care afirma că la un singur articol al său putea să cadă guvernul. O remarcă deosebită se impune cu privire la dictonul latin, citatul cult și diferitele proverbe utilizate ca motto al textelor sale. De cele mai multe ori acestea sintetizează admirabil conținutul textului. Dintre cele extrem de sugestive, chiar savuroase, reținem câteva: Ex ungue leonem (După gheare recunoaștem leul), Sol lucet omnibus (Soarele strălucește
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cu lumea. Zău, dacă nu seamănă această deconspirare cu o nuntă din interes, în care, după închinat, mirele fuge cu banii la altă mireasă. Așadar, Voiculescu a tot acela cu partid și cu avere, Năstase aspiră iar la notorietate, conform dictonului postdecembrist: „la vremuri noi, tot noi!”, Roșca Stănescu și-a clătit gura, e și-n presă și cu banii din șantaje, toți ceilalți vor urma aceeași linie și pare că numai Musca Monei a făcut poliție politică din plăcere, ca
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
noi n-am zis măcar că avem dreptul la teritoriu dintre granița impusă la Trianon și râul Tisa. Nici un parlamentar român, nici un politician, și erau mulți din Ardeal, nu a avut curajul să ceară imperativ: „Înainte de toate, trebuie distrusă Ungaria”, vechiul dicton lansat la Roma de senatorul Cato cel Bătrân în legătură cu distrugerea Cartaginei. Dacă adăugăm la absența propagandei, mari lipsuri și carențe în înzestrarea armatei, în instrucție, pregătirea ofițerilor, afacerile cu furniturile de război, cu armamentul, hoția patronată de Carol al II
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
obligatoriu. Sigur este că va profita de fisurile din blocul opoziționist, va plânge iar, dacă va fi nevoie, pe umărul lui Stolojan, care are totul de pierdut fără Băsescu, sau pe umărul Țării. Mai există o soluție salvatoare, conținută în dictonul „Corb la corb nu scote ochii”, o împăcare pe ciolan fiind oricând posibilă; guvernanții au totul de pierdut și le vine pe cap și justiția, care nu va mai fi gestionată de Monica și de baschetbalista cu nume unguresc. Eliberat
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și justiția, care nu va mai fi gestionată de Monica și de baschetbalista cu nume unguresc. Eliberat de multe poveri și răspunderi, concentrându-se numai pe salvarea scaunului, Băsescu va avea timp să gândească la cât adevăr este cuprins în dictonul latin: „Quod licet Iovi non licet bovi”, care, în buna limbă românească, înseamnă: „Ce este permis lui Iovi (Jupiter, zeul suprem la romani), nu-i este permis boului”. Avem noi ceva de pierdut? Schimbarea domniilor, bucuria nebunilor! 31 ianuarie 2007
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ar fi putut fi depășite, dacă românii erau avertizați și se luau măsuri în ritm gradat. Cei de la Ministerul agriculturii (bine că nu mai cheltuim bani cu aviara, ne rămân pentru un institut de măsurat temperatura cloștilor!), folosesc cu pricepere dictonul birocraților: „morții se acoperă cu pământ și viii cu hârtie”, erau cei mai în măsură să preîntâmpine niște situații devenite hazlii. Auzi, D-ta, să nu mai stresezi porcul. De unde să știe țăranul nostru despre drepturile porcului stabilite de UE
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
prof.univ. Vasile Russu de la Universitatea „Al.I.Cuza” din Iași, cei care i-au „citit” cel mai bine unguri. 15 martie 2007 Fabrica de brașoave Motto: „O, țară tristă, plină de humor...” (George Bacovia, Cu voi...) „Proprietatea te face liber”, dicton atât de drag apologeților capitalismului, ar fi putut avea o valoare practică și etică, dacă nu sar pune întrebarea: „Cel fără proprietate cât de liber este?”. Nașterea și existența capitalismului este legată indisolubil de acumulare prin deposedare; averea tinzând să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
o „inversie politică” să facă ceva important: să redea posibilitatea poporului român să creeze, să se pună în valoare, să producă și să reproducă inteligență. 4 februarie 2008 Cerșetoria ca politică de stat Motto : „Panem et circenses”(pâine și jocuri) Dicton latin Câtă cheltuială și câtă vorbă s-a făcut pe vremea lui Ceaușescu despre „teza” comunistă a poporului unic muncitor, ca finalitate a societății comuniste, care trebuia să ducă la omogenizarea socială. Evenimentele de după 1989 dovedesc că nu este chiar
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și de țară, condamnândune la o criză perpetuă. Poți face guverne paralele, poți monitoriza greșelile guvernului actual, care se va eroda pe zi ce trece, dar, dacă înlocuiește greșelile altora cu greșelile tale, n-ai făcut mare lucru; devine actual dictonul: „Din greșeală în greșeală la distrugere totală!”. 11 martie 2010 Lumea ca spectacol Motto: „Obraznicul mănâncă praznicul” (zicere populară) Cine își mai amintește de vechiul sistem de angajare și promovare a cadrelor, îi va fi ușor să înțeleagă de ce acum
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
inclusiv de copii și de gătit. Eu sunt distrus și nici nu mai știu pe cine să dau vina. Cred în Dumnezeu, dar dacă El există, mă întreb de ce sunt blestemat să duc pe umerii mei atâta durere.Spune un dicton "nu-i da Doamne omului cât nu poate duce". Eu am avut parte de acest blestemat conținut al acestui dicton și mă simt vinovt. Cât de înțelept ar fi fost din partea mea, să fi procedat și eu la fel ca
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
în Dumnezeu, dar dacă El există, mă întreb de ce sunt blestemat să duc pe umerii mei atâta durere.Spune un dicton "nu-i da Doamne omului cât nu poate duce". Eu am avut parte de acest blestemat conținut al acestui dicton și mă simt vinovt. Cât de înțelept ar fi fost din partea mea, să fi procedat și eu la fel ca și colegii mei, adică să mi fi anunțat din timp soția că ajung acasă. Cu siguranță aș fi fost acum
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
vicepreședinte , nu a dat semn de viață pe la noi, după cum fusese vorba; poate nici nu a venit (...). Cu bine și sănătate, Stela Lovinescu </citation> <citation author=”LOVINESCU Stela” loc="București" data =”16 martie 1972”> Stimate Domnule Dimitriu, Mă conduc după dictonul francez: „Mieux vaut (plus) tard que jamais” și răspund dorințelor D-tale cu oarecare Întârziere. M-am ocupat, În limita timpului disponibil, de problemele care te frământă, În legătură cu zestrea muzeului nostru mult așteptat și am obținut de la Muzeul de literatură
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Și nu știi că tu ești cel ticălos și vrednic de plâns, și sărac și orb și gol!” (Apocalipsa 3, 17). * S-a spus de nenumărate ori că schimbarea în bine a lumii, începe cu fiecare dintre noi. Foarte discutabil dicton!... În schimb, este foarte adevărat faptul că, fiecare dintre noi putem schimba lumea în bine educându-ne copii după Morala creștin - ortodoxă. Mai bine decât nimeni altul, Vasile Militaru ilustrează importanța acestui act părintesc, în poezia sa publicată în volumul
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
cheia franceză are clești pe ambele părți. Dracu știe, doar nu-s Mafalda să știu! Și iar vă rog, să nu mă întrebați cine a fost Mafalda, fiindcă nu-s Mafalda să știu! Puțină istorie nu dăunează sănătății! Parafrazând un dicton latin aș putea spune că „Sunt român și nu-mi este străin nimic din ce este românesc!”. Și poate de aceea domnii mei, uneori vă plictisesc și cu câte un pic de istorie, nu multă. fiindcă prea multă istorie afectează
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pp. 141-143. 163 Milton, 40, 34. 164 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 125. 165 Milton, 22, 18-25. 166 Lovinescu afirmă că din arderea evenimentelor temporale în focul spiritului se va naște cenușă din care va fi construit noul Paradis, conform dictonului alchimic "să nu disprețuiești cenușă", pe care Blake l-a respectat întotdeauna. 167 Jerusalem, 75, 8. 168 Rudolf Otto, Mistica Orientului și Mistica Occidentului, p. 93. 169 Ibid., p. 92. 170 Ibid., p. 97. 171 Jerusalem, 16, 61. 172 Jerusalem
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
centralizare au caracterizat tendința dominantă a liberalismului românesc. O consecință a etatismului din România a fost coruperea atât a sistemului, cât și a societății, în mod mai mult sau mai puțin subtil. Aici, ca și oriunde în altă parte, faimosul dicton al Lordului Acton, „Puterea tinde să corupă, iar puterea absolută corupe total”, s-a aplicat într-o măsură extremă. Spectrul se întinde de la micul despotism al birocraților mărunți până la întregul regim totalitar corupt al decedatului și detestatului Ceaușescu. O a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pentru că nu le putea depăși pe toate colegele sale, indiferent de ce făceau acestea, dar nici succesele nu reprezentau o satisfacție pentru ea, mai ales că țelul era să obțină rezultate excepționale, care să-i asigure faima pentru totdeauna. Trăind după dictonul „totul sau nimic”, vedea În reușitele sale niște eșecuri deprimante. Nu era crudă numai cu ea Însăși, ci Îi judeca aspru și pe ceilalți, după criteriile sale exigente. În momentul În care disperarea paralizantă a Început să-i distrugă eficiența
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
două criterii distincte: forța și democrația. În anii ’60, Peter Schmid a analizat paradoxul relațiilor dintre Japonia și Statele Unite. Japonia nu se putea decide Între două obiective, care se excludeau reciproc: siguranța și renunțarea la putere. Peter Schmid observa: Conform dictonului, puterea e ceva rău; de aceea voi renunța la putere, dar nu de tot, ci doar atât cât Îmi va fi posibil. Un prieten mă apără. E puternic... și de aceea e rău. Din cauza asta Îl disprețuiesc, Îl urăsc și
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
pretindea supunere deplină. Această idee o regăsim și În statul totalitar din secolul trecut: deoarece se spunea că Îi oferă individului toate drepturile, putea să Îl lipsească pe acesta de ele oricând dorea. „Statul reprezintă totul; individul, nimic” e un dicton fascist des auzit. Inteligența socială s-a răzvrătit Împotriva acestei tiranii, apărând drepturile individuale existente Încă dinaintea statului, eliberându-se de sub dominație. Astfel a apărut ideea demnității inviolabile a individului, o realizare târzie. Cum s-a ajuns la acestă descoperire
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Elemente morale, emoționale și intelectuale nu găsim în această practică intensă, dar limitată a exercițiilor fizice. Concepția idealului armonic - aparține educației fizice din Atena, cetate a Greciei antice. Pentru atenieni, ființa umană perfectă reprezenta idealul de viață, ideal concretizat în dictonul „Kalos kai agatos” (frumos și bun). Atingerea perfecțiunii era idealul de viață al atenienilor, idealul armonic la care se putea ajunge printr-o dezvoltare armonioasă, sănătate trupească, bărbăție, putere, dibăcie. Educația era dominată de cultul frumosului, de necesitatea armoniei dintre
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
importantă detaliilor care înlesneau înțelegerea părților mai dificile. Prin modul de a se prezenta în fața auditoriului, capta interesul acestuia, făcându-se stimat și iubit de studenți. Adesea îi povățuia pe studenți cum să abordeze meseria pentru care se pregăteau folosind dictonul “întâi omul și apoi inginerul”. În postura de colaborator al profesorului Ghinea am avut multe de învățat. Prin discuțiile purtate pe teme didactice și științifice, am dezlegat multe din tainele reușitei în activitatea la catedră începând cu alegerea aplicățiilor celor
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
imaginea lor în ochii celorlalți și nu să se cultive pe ei înșiși. "Tehnica succesului" prevalează în raport cu "tehnica virtuții", iar manifestarea în plan social-public se face sub semnul succesului, de sorginte sofistă, și nu sub acela de sorginte socratică a dictonului "cum să te manifești în spațiul public și să-ți păstrezi sufletul". În acest sens, Antiphon sofistul afirmă: ... Justiție așadar înseamnă a nu încălca legile cetății în care ești cetățean. De aceea, un om se poate bucura de justiție în
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
T. Denommé notează că "teama obsesivă de moarte a lui Gautier s-a manifestat cu atâta forță, încât, în jurul anului 1830, sădise în el impulsuri contrare de fugă și imobilitate" (1972: 38). Bântuit în permanență de această anxietate, promotorul celebrului dicton "artă pentru artă" creează scenarii ale terorii expresive, străbătute de o undă discretă de ironie. Piesa de rezistență rămâne proza scurtă Clarimonde (1836), descriind iubirea damnată a unui preot torturat, din specia Bernanos, de tentațiile cărnii, dar și de semnificațiile
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
zid în partea veche a orașului: „Sunt sigur numai de un lucru pe care îl știu. Lucrul pe care îl știu este că nu știu nimic.” Această frază, care a fost inscripționată în Greaca modernă, este o parafrază a faimosului dicton antic atribuit lui Socrate. Consider că aceasta este atitudinea potrivită pentru toți psihoterapeuții, atât înainte de formare, cât și după aceea. După o viață de practică a psihoterapiei aceasta este încă o afirmație adevărată, deoarece îmi dau seama chiar mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
a apărut ca o critică la violența și raționalismul Revoluției Franceze; -susținea că modernizarea societății nu se putea realiza prin schimbarea bruscă a instituțiilor existente ci prin reforme lente, progresive, inițiate de autoritățile politice legitime; -esența ideologiei se afla în dictonul contelui Falkland „atunci când nu este necesar să schimbi ceva, este necesar să nu schimbi nimic” ; -a fost fundamentată de englezul Edmund Burke în lucrarea „Reflecții pe marginea Revoluției din Franța”, în care arăta că: a distruge o veche ordine socială
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]