4,059 matches
-
ei și contextul de informații În care ea este Încadrată. De exemplu, Întrebarea „de ce?” poate ușor să se transforme Într-o Întrebare de memorizare atunci când ea corespunde exact unor explicații existente În manual, pe care elevul doar lereproduce (Hunkins, 1966). Didactica actuală preconizează o mai frecventă utilizare a Întrebărilor convergente (care Îndeamnă la analize, comparații, sinteze, integrări de date, asociații de idei, explicații, elaborări de noi generalizări și Îndeosebi a Întrebărilor divergente care exersează gândirea pe traiectorii inedite, originale, implicând răspunsuri
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
N.A. Leontiev, G. Polya, R.M. Gagné, J.S. Bruner, G. Kátona, W. Okoñ, Al. Roșca, P. Goguelin, L. Klinberg, I.N. Kuliutkin ș.a.), precum și cele Înregistrate În practica școlii, anunță instruirea problematizată ca una dintre cele mai active și valoroase metode ale didacticii moderne. Ca tehnică 1 de instruire, problematizarea Își găsește utilizarea pretutindeni unde se pot crea situații-probleme care urmează a fi soluționate prin gândire comună și căutare, prin cercetare și descoperirea unor noi adevăruri, a unor noi reguli și invenția unor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
la cunoașterea lumii Înconjurătoare, a faptului real și viu. Între acestea, observarea - În diferitele ei forme - constituie una dintre metodologiile specifice, cele mai indicate de explorare a mediului. O. Decroly situa observarea la baza tuturor activităților școlare, iar În accepția didacticii actuale, educația intelectuală, În esență educație științifică, nu poate Începe altfel decât prin dezvoltarea spiritului de observație, capacitate de care elevii se vor servi pe tot parcursul anilor de școală. Din punct de vedere pedagogic deosebim următoarele forme: observarea spontană
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
reflecta asupra obiectivelor, problemelor, fenomenelor, proceselor etc. Diversificarea cât mai largă și individualizarea exercițiilor operaționale tind să reprezinte ele Însele o direcție de perfecționare a metodei exercițiilor, domeniu În care cercetările experimentale sunt de-abia la Început. În acest sens, didactica modernă tinde să deplaseze oarecum accentul de pe exercițiul destinat producției de „automatisme”, pe exercițiul generator de operații mintale reversibile și de un mare grad de asociativitate, ceea ce ar putea să conducă mai direct la dezvoltarea creativității elevilor. d) Cerințe și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
context social, În cadrul clasei de elevi, iar activitățile practice de laborator, de teren ori de atelier nu au nici ele un caracter strict individual. 3. Metoda proiectelor (project method)tc "3. Metoda proiectelor (project method)" a) Conceptul de „proiect” În didactica modernătc "a) Conceptul de „proiect” În didactica modernă" Inițiată de J. Dewey, susținută și popularizată de W. Kilpatrick, „metoda proiectelor” a fost Încă de la Început fundamentată pe principiul potrivit căruia „viața este o acțiune, și nu o muncă la comandă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
activitățile practice de laborator, de teren ori de atelier nu au nici ele un caracter strict individual. 3. Metoda proiectelor (project method)tc "3. Metoda proiectelor (project method)" a) Conceptul de „proiect” În didactica modernătc "a) Conceptul de „proiect” În didactica modernă" Inițiată de J. Dewey, susținută și popularizată de W. Kilpatrick, „metoda proiectelor” a fost Încă de la Început fundamentată pe principiul potrivit căruia „viața este o acțiune, și nu o muncă la comandă și că școala, făcând parte din viață
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
manualelor electronice În Învățământul preuniversitar; - dezvoltarea unui DAT CENTER pentru Învățământul din România; - rețele-pilot pentru școli situate În zone defavorizate, prin educația la distanță. Peste 20 de universități au adoptat soluții de e-learning. Bibliografie selectivătc "Bibliografie selectivă" Aebli, Hans (1973), Didactica psihologică (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Alan, Y. (1971), Practical history teaching, Londra, Evans. Altet, M. (1997), Les pédagogies de l’appretinsage, Paris, PUF. Astolfi, Y.P., Develay, M. (1991), La didactique des sciences, Paris, PUF. Ausubel, D.P., Robinson
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Biddle, B.J. (1994), The Study of Teaching, New York, Holt. Exarhu, M. (2000), Evaluarea computerizată a cunoștințelor, București, Matrix Rom. Faure, Edgar (1974), A Învăța să fii (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Fătu, S. (2003), „Instruirea asistată de calculator”, În Didactica chimiei, București, Editura Corint. Flonta, M. (1994), Cogniția - o introducere critică În problema cunoașterii, București, Editura ALL. Gagné, R.M., Brigs, L.Y. (1977), Principii de design al instruirii (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Gagné, Robert M. (1975), Condițiile Învățării
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
1977), Homo ludens (trad.), București, Editura Univers. Hunkins, Francis P. (1966), „Using questions to foster pupils thinking”, În Education, nr. 2, Indianapolis. Ionescu, M. (2000), Demersuri creative În predare și Învățare, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană. Ionescu, M., Radu, I. (1995), Didactica modernă, Cluj-Napoca, Editura Dacia. Istrate, O. (2000), Educația la distanță, Botoșani, Editura Agata. Iucu, R.B. (2001), Instruirea școlară. Perspective teoretice și practice, Iași, Editura Polirom. Jalobeanu, M. (2001), WWW În Învățământ - Instruirea prin Internet, Cum căutăm și cum publicăm pe
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Învățământului. Arie problematică, „Caiet documentar”, nr. 1, Curs de instruire asistată de calculator, Universitatea din București. Noveanu, D. (1993), Impactul utilizării computerului asupra Învățământului, „Caiet documentar”, nr. 4, Curs de instruire asistată de calculator, Universitatea din București. Okoñ, Wincenty (1974), Didactica generală (compendiu - versiune programată) (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Okoñ, Wincenty (1978), Învățământul problematizat În școala contemporană (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Oprea, C.L. (2004), Strategii didactice interactive - repere teoretice și practice, teză de doctorat susținută la Universitatea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
să se cultive și după părăsirea școlii și se va putea bucura de trăirea marilor valori ale culturii. De aceea pedagogia se preocupă foarte mult de formarea intereselor pentru cultură, conștientă fiind de importanța lor. Cu ani în urmă, în didactică era prezentat ca principiu al învățământului și „principiul interesului”, subliniind tocmai însemnătatea acestui aspect pentru trăinicia învățării. b. Un alt aspect îl constituie necesitatea cunoașterii efectelor, a rezultatelor învățării, ele fiind de natură să ghideze eforturile ulterioare. E. Thorndike, cel
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
determinate, specifice unui act de învățare sistematică, asistată. Din perspectiva educației formale, comunicarea didactică constituie baza procesului de predare-asimilare a cunoștințelor în cadrul instituționalizat al școlii și între parteneri cu status-roluri determinate: profesori-elevi/studenți etc. Atât comunicarea educațională, cât și cea didactică pot fi considerate ca fiind forme specializate ale fenomenului extrem de complex și dinamic al comunicării umane. În accepțiunea sa cea mai largă, aceasta poate fi definită ca fiind relația bazată pe co-împărtășirea unei semnificații. Dacă informația este premisa absolut necesară
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și de o mimică de aceeași factură); • Față de implicarea voluntară și conștientă a partenerilor în CV, CPV și CNV scapă cel mai ades conștientizării, gradul lor de spontaneitate este ridicat; Într-o comunicare cu dominantă verbală, cum este și cea didactică, CPV și CNV nu se adaugă verbalului, ci formează un întreg bine structurat, complex și convergent. 2.2. Comunicarea accidentală, subiectivă și instrumentaltc "2.2. Comunicarea accidental\, subiectiv\ [i instrumental\" Finalitatea actului comunicativ, conștientizată sau nu de „actorii” relației, a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Voina, Igienă, pp. 68-69. 83. Voina, Igienă, p. 225. 84. Ministerul Instrucțiunii, comp., Programa analitică a Învățământului primar: Sancționată cu Înaltul Decret Regal nr. 578 din 26 martie 1936, Scrisul românesc, Craiova, 1936, p. 104. 85. Ștefan Bârsănescu, Pedagogia și didactica pentru școlile normale, școale profesionale și Învățători, ediția a VII-a revăzută, Craiova, 1943, pp.34, 43; citatul este de la p. 34. Pentru o formulare similară publicată anterior, vezi Alexandru Roșca, Igienă mintală școlară, Editura Institutului de Psihologie al Universității
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
medicinei asigurărilor sociale În România”, Revista de Igienă Socială, vol. 13, nr. 1-3, ianuarie-martie 1943, pp. 3-46. Banu, Gheorghe, Tratat de medicină socială, vol. 1, Medicina socială ca știință. Eugenia - Demografia, Editura Casa Școalelor, București, 1944. Bârsănescu, Ștefan, Pedagogia și didactica pentru școlile normale, școale profesionale și Învățători, ediția a VII-a revăzută, Craiova ș1943?ț. Bârsănescu, Ștefan, Politică culturală În România contemporană. Studiu de pedagogie, Iași, 1937. Bogdan, Elena, Feminismul, Tip. Huniadi, Timișoara, 1926. Boilă, R., „Capitalul uman și organizația
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI Nicolae Neagu, UMF Tîrgu-Mureș Cuvinte cheie: motricitate, competențe cognitive, fenotip motric, coaching, didactică performanțială. Rezumat Studiul de față își propune să abordeze problematica cercetării activității motrice umane în contextul cercetării psihopedagogice, considerată ca element fundamental de optimizare a influenței activității motrice asupra elevilor/studenților. În acest sens, am acordat o atenție sporită sportului
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
contextul cercetării pedagogice, considerată ca element fundamental de optimizare a influenței activităților motrice asupra elevilor sau a studenților. Una din întrebările pe care ni le-am pus, în relație cu acest subiect, a fost aceea dacă putem vorbi despre o didactică specifică activităților motrice școlare sau universitare, fie că luăm în discuție educația fizică, fie activitățile de tip antrenament sportiv. În ceea ce privește educația fizică, elementele de conținut de ordin pedagogic sunt clar conturate, respectiv, există un sistem coerent de concepte privind această
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
relație cu aspectele legate de procesul de pregătire motrică și sportivă de performanță, care ar trebui sa fie, în fapt, un act didactic supus tuturor rigorilor domeniului educațional. Se discută mult prea puțin sau de loc despre concepte de genul: didactica antrenamentului sportiv, formația pedagogică a antrenorului, comunicare didactică în antrenamentul sportiv, spațiul motric ca spațiu educațional, aspecte formative ale antrenamentului sportiv, aspecte psihopedagogice ale relației profesor (antrenor) - elev/student (sportiv), elemente psiho comportamentale ale elevului/studentului cu aptitudini înalte, etc.
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
antrenorului-cercetător, orientate spre sportiv, în procesul de învățare motrică, de optimizare și dezvoltare a capacității motrice, este una din problematicile mai puțin abordate, din punct de vedere didactic, în relația antrenor-sportiv. Așa cum am mai subliniat, rareori se întâlnește termenul de didactică în antrenamentul sportiv, privit ca un proces heteronom, cu valențe instructiv-educative. Încadrarea antrenorului, în profilul profesional al unui pedagog, nu se regăsește în majoritatea studiilor sau lucrărilor referitoare la Teoria și metodica antrenamentului sportiv. Calitățile de ordin pedagogic sau, prin
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
la conformarea acțiunii acestora unui model formal inițial, ele relevând, în timp, un proces de modelare și remaniere, mult mai complex, rezultat din acțiunile, interacțiunile și retroacțiunile reglatorii ale celor doi actori principali ai învățării: antrenor și sportiv. Coaching versus didactică performanțială în antrenamentul sportiv Începând cu mijlocul anilor 70, dorința de eficientizare a acțiunii antrenorului a generat un termen care definește oarecum această caracteristică (acțiunile antrenorului în antrenament și competiție), respectiv, de coaching, Cathț, Rolland și Cizeron Marc (2008). În cadrul
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
pe secțiuni s-au desfășurat sub forma prezentărilor individuale, urmate de dezbateri în care s-au antrenat majoritatea participanților. Menționăm condițiile excepționale de prezentare oferite de organizatori (dotarea fiecărei săli cu aparatură modernă). La secțiunea „Științe ale educației” (pedagogie, curriculum, didactica specialității, evaluare) au fost pezentate 28 de lucrări, dintre care reținem „The quality of teachers’ moral behavior in the teaching-learning process in school and the effect of this behavior upon the pupils creativity during the class” (Dana Nicoleta Pîrlog), „Perfecționarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
muzical cu motivul basmului, semnalând când prezența unei prințese, când a vrăjitoarei după inflexiunile melodiei. În finalul activității elevii și-au transpus în culoare trăirile, în gamă cromatică specifică toamnei. Strategiile prezentate sunt idei aplicate în practică, bazate pe experiența didactica acumulată, dar mai ales probate prin rezultatele obținute de elevi în evoluția lor ulterioară. Și dacă nu toți au publicat primele volume de versuri, au dobândit în schimb independența și autenticitate în gândire și comportament, încredere în forțele lor precum și
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
comportare în societate; O2: să exprime verbal păreri proprii despre comportamentul copiilor la grădiniță în cadrul jocurilor, la activitățile de grup și acasă; O3: să coloreze spațiul dat utilizând culorile adecvate; O4:să lipescă pe un spațiu dat hârtia ruptă; Sarcina didactica: • descoperirea surprizelor ascunse de Uriașul Brumar; • lipirea, sortarea, colorarea în scopul alcătuirii florii de lotus. Elemente de joc: surpriză, ghicirea, mișcarea. Regulile jocului: R1: copiii vor urma pașii propuși de uriaș pentru a descoperi comorile; R2: copilul numit descrie ce
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, lucrul individual, metoda cadranelor, turul galeriei. Mijloace de învătământ: jetoane cu imagini reprezentând fructe, ecusoane pentru copii, trusa Mozaic, acuarele, puzzle, rame pentru tablouri confecționate din cartoane, hârtie creponata. Formă de organizare: frontal, pe grupuri Sarcina didactica: enunțarea propoziției în funcție de cerințele formulate de educatoare și de imaginile date. Regulile jocului: copiii vor primi din coșuleț o imagine, o denumesc și precizează „Ce știi despre...?”, exprimându-se în propoziții simple și dezvoltate. Se vor formulă două, trei propoziții
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
de Litere și Filosofie a Universității din Iași (luându-și licența în 1933). În 1975 a obținut titlul de doctor în filologie, cu teza Istoria literaturii române, I. De la începuturi până la Junimea. Paralel cu activitatea publicistică, a desfășurat și una didactică în cadrul Facultății de Filologie a Universității din București, unde între 1958 și 1968 a fost și șeful Catedrei de istoria literaturii române. A debutat în 1934, cu o cronică literară, în revista „Manifest”, la care a fost unul dintre redactori
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]