1,367 matches
-
și, implicit, să oficieze În bisericile catolice 39. Până În 1989, cu intensități diferite, ierarhi și preoți romano-catolici au oferit sprijin moral și material BRU clandestine; unul din promotorii acestui sprijin a fost, până În 1980, episcopul latin maghiar Áron Márton, titularul diecezei de Alba Iulia. Alteori, reprezentanții romano-catolici refuzau un astfel de sprijin pentru a evita previzibile complicații În relațiile cu autoritățile politice comuniste, a căror cerbicie În hăituirea Bisericii Unite era de notorietate. De altfel, la Începutul anilor ’50, chiar și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
par les Roumains au nord-ouest de la Transylvanie proprement dite, care are la bază manuscrisul său intitulat Memoriu cu privire la teritoriul revendicat de Români în părțile de nord-vest ale Transilvaniei, însoțit de un Tablou comparativ între cifrele din Șematismul de la 1836 al diecezei Orăzii Mari și între cele din 1881 61 . Remarca pe care Lapedatu a ținut să o facă în legătură cu redactarea memoriilor relevă pregătirea îndelungată, prin cercetarea referințelor statistice: ,,Mai mult de lucru mi a dat memoriul cu privire la teritoriile românești de la nord-vestul
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
par les Roumains au nord-ouest de la Transylvanie proprement dite, care are la bază manuscrisul său intitulat Memoriu cu privire la teritoriul revendicat de Români în părțile de nord-vest ale Transilvaniei, însoțit de un Tablou comparativ între cifrele din Șematismul de la 1836 al diecezei Orăzii Mari și între cele din 1881 61 . Remarca pe care Lapedatu a ținut să o facă în legătură cu redactarea memoriilor relevă pregătirea îndelungată, prin cercetarea referințelor statistice: ,,Mai mult de lucru mi-a dat memoriul cu privire la teritoriile românești de la nord-vestul
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Vitry, în 1220). Mai mult decât fondatorul, care adesea este ignorat, în centrul atenției se află grupul; aceasta se vede din scrisoarea lui Iacob din Vitry, din 1216, fiind confirmată și de alte izvoare non-franciscane. Frații minori au ajuns în Dieceza de Magdeburg înainte de moartea lui Francisc, însă cronicarul din Monte Sereno nu menționează numele fondatorului. Nici Burchard de Ursperg, care, de asemenea, aduce elogii la adresa noului grup religios, nu menționează numele lui Francisc. Acesta nu apare nici în cronica Sfântului
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a fost atras de spiritualitatea misticei belgiene Maria d’Oignies, ce a inițiat mișcarea ascetică și reformistă a „beghinelor” în Țările de Jos, în nordul Franței și în Renania. Paroh de Argenteuil, a intrat ulterior printre canonicii regulari de la Oignies (Dieceza de Namur), unde a fost directorul spiritual al Mariei de Oignies, iar după moartea ei (în 1213), biograf și panegirist. A participat la lupta împotriva ereziilor catară și valdeză predicând „cruciada împotriva albigenzilor” (1208-1228) în Germania, Belgia și Franța. De
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Cristos, se adună împreună în mai multe locuri, trăiesc prin munca mâinilor lor, predică frecvent Cuvântul lui Dumnezeu și îl ascultă binevoitori, sunt desăvârșiți și tari în credință și eficienți prin fapte. Această „familie religioasă” este atât de răspândită în Dieceza de Milano, încât are mai bine de o sută cincizeci de congregații mănăstirești, de bărbați, pe de o parte, și de femei, de cealaltă parte, fără a include oamenii rămași la casele lor. 4. Apoi am ajuns într-un oraș
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Minorilor, care, renunțând la orice fel de proprietate, merg prin lume desculți precum apostolii. D) Burcard de Ursperg Două lucruri sunt cu adevărat însemnate în această mărturie, dacă se admite că Burcard, călugărul premonstratenz († 1230), priorul Abației din Ursperg, din Dieceza de Augsburg, se bazează pe un artificiu cronologic verificabil, și anume, întâlnirea sa la Roma cu Bernardo Prim, întemeietorul mișcării „Săracii din Lyon”. Acest fapt trebuie să fi avut loc în 1210, deoarece bula lui Inocențiu al III-lea despre
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
aprobat Regula sa, a corectat-o și a confirmat-o. Apoi a poruncit să fie respectată fără excepții, pentru totdeauna, de el și de frații săi. C) Richer din Sens Richer, călugăr benedictin de la Abația Sfântul Petru din Sens, din Dieceza Toul, din nordul Franței, i-a cunoscut pe frații minori la Saint-Denis în 1223. Cronica scrisă de el înregistrează evenimente până în anul 1264 și prezintă și o scurtă biografie a Sfântului Francisc, provenită dintr-o tradiție orală incertă. Fragmentul franciscan
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
temporare iar celuilalt cele spirituale, și i-a trimis înaintea sa la Bolzano. Domnul episcop de Trento i-a ajutat și aici timp de mai multe zile pe frații care continuau să sosească și le-a îngăduit să predice în dieceza sa. După ce au plecat de la Bolzano, au ajuns la Bressanone unde au fost primiți cu bunăvoință de episcopul locului. De la Bressanone s-au îndreptat spre zonele muntoase și au ajuns la Sterzing (Vipiteno) după ora prânzului. Deoarece locuitorii nu mai
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Saxoniei, să predice în fața unei mulțimi de clerici. După ce a terminat predica, domnul episcop i-a recomandat pe fratele Ioan și frații Ordinului clerului și poporului său și le-a acordat dreptul de a predica și de a spovedi în dieceza sa. Datorită predicării și exemplului fraților, într-adevăr, mulți au fost convinși să facă pocăință și au intrat în Ordin. Unul dintre aceștia a fost Bernard, fiul contelui de Poppenburg, canonic al catedralei; un altul a fost Albert, învățător și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ce nefericire să orbecăi în întunericul ignoranței. De asemenea, episcopul de Lincoln i-a cerut fratelui Ioan de Dya să-i trimită din țara sa șase sau șapte clerici potriviți pe care el să-i poată învesti cu funcții în dieceza sa, chiar dacă nu cunoșteau limba engleză, fiindcă ei ar fi predicat prin exemplul lor. Acest lucru demonstra faptul că episcopul nu-i refuzase pe clericii numiți de papă și pe nepoții cardinalilor deoarece nu știau limba engleză, ci fiindcă ei
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
afirmat: «Dacă le iau, o să atârn (de o funie!). Între cuvintele „prendere” [a lua] și „pendere” [a atârna] nu este decât o singură literă diferență». Același părintele, fratele Pietro, a povestit că episcopul de Lincoln, atunci când s-a instalat în dieceza sa, nu avea cai. Pe când era absorbit de cărțile sale, majordomul său a venit să-l înștiințeze că doi călugări albi veniseră să-i prezinte doi cai de rasă foarte frumoși și a insistat ca el să-i primească, îndemnându
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
anume a fost asemenea lui Cristos, deoarece am scris deja despre acest lucru în alte locuri, nu mă opresc asupra acestui aspect aici (p. 281-282). Vizita la Verna 11. Schitul de la Verna se află în Toscana, în partea muntoasă a diecezei de Arezzo. Aici, Fericitul Francisc a avut viziunea serafimului care i-a imprimat stigmatele asemenea Domnului nostru Isus Cristos. Am trecut altă dată prin acel loc, pe când mă întorceam de la Assisi, unde fusesem în pelerinaj. Am observat că acolo sus
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
nu s-a ridicat atunci când guvernatorul a intrat și l-a salutat, așa cum am văzut cu ochii mei. Acest gest a fost considerat de toți o mare bădărănie... (p. 136). 22. Tatăl fratelui Elia era din Castel de’ Britti, din dieceza de Bologna, iar mama era din Assisi. Înainte de a deveni frate, se numea Bombarone; confecționa saltele și îi învăța pe copii să citească psalmii, iar asta se întâmpla la Assisi. După ce a intrat în Ordinul Fraților Minori, a luat numele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
alții din prima generație... (p. 145-147). Despotismul 26. A cincea vină a fratelui Elia a fost că nu a voit să viziteze niciodată personal Ordinul, ci locuia mereu la Assisi sau într-un anumit convent pe care-l construise în dieceza de Arezzo, frumos, spațios și comod, convent ce se numește și acum Chiliile din Cortona. A șasea vină a fost că îi supăra și disprețuia pe miniștrii provinciali, dacă aceștia nu reușeau să se achite de taxele și darurile impuse
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
IV-lea a acționat în mod lăudabil atunci când a acordat fraților minori optimul privilegiu de a putea predica în mod liber și de a asculta spovezile, în pofida faptului că în Regula lor se spune ca «frații să nu predice în diecezele niciunui episcop, fără permisiunea acestuia... (p. 595-596)». Stima lui Inocențiu al IV-lea la începutul pontificatului său 36. Papa Inocențiu al IV-lea era un om foarte deschis, așa cum se vede în declarația pe care a făcut-o despre Regula
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a îndeplinit o misiune diplomatică în Grecia, pe când era ministru general în funcție, a fost mai întâi numit cardinal, iar puțin după aceea a fost ales papă. Cel de-al unsprezecelea general a fost Bonagrazia, originar dintr-o suburbie din dieceza de Bologna, numită San Giovanni in Persiceto, și a ocupat acest oficiu pentru aproximativ doi ani. Cel de-al doisprezecelea a fost fratele Arlotto din Prato in Toscana, care a trăit pentru puțin timp în acest oficiu. Cel de-al
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
așa cum am fost informat, unii dintre voi, ca și cum ar avea îndoieli în privința acestui Ordin, deși nu au aflat în ei motiv de suspiciune, așa cum am auzit de la alții, în care putem avea deplină încredere, nu le permit să rămână în diecezele lor. Doar pentru simplul fapt că le-am dăruit scrisorile noastre [de acreditare], nu ar trebui să se gândească nimic rău despre ei. De aceea, vrem să vă fie cunoscut vouă tuturor că noi considerăm Ordinul lor printre cele aprobate
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
aprobate și-i recunoaștem pe frații acestui ordin ca fiind catolici și devotați [Bisericii Romane]. Am considerat necesar, așadar, să vă atenționăm și să vă îndemnăm, aducându-vă la cunoștință prin intermediul scrisorilor apostolice ceea ce vă poruncim: ca să-i primiți în diecezele voastre ca pe niște oameni într-adevăr credincioși și religioși, și să-i considerați ca fiind recomandați într-un mod cu totul special, din reverență față de Domnul și față de noi. Dată la Viterbo, la 19 mai 1220, în cel de-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
îndrăzni să acționeze împotriva dispozițiilor menționate anterior sau a uneia dintre ele, în afară de păcatul neascultării și al sentinței de excomunicare, în care va cădea ipso facto, va risca pericolul degradării și, în afară de aceasta, va fi constrâns cu fermitate de către episcopul diecezei, prin intermediul cenzurii ecleziastice, la respectarea tuturor normelor prescrise, fără posibilitate de apel și fără a se putea prevala împotriva lor de niciun indult sau privilegiu apostolic. Dată la Napoli, la 22 noiembrie [1254], în cel de-al doisprezecelea an al
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de toate acuzele care i se aduceau. La 200 de ani de la nașterea acestei mari personalități, iată ce aflăm: Sfîntul Scaun a stabilit ca celebrarea Ritualului de Beatificare a Venerabilului Slujitor al lui Dumnezeu Antonio Rosmini să aibă loc în Dieceza de Novara, Duminică, 18 noiembrie 2007. Cardinalul Jose Saraiva Martins va fi reprezentantul Sfîntului Părinte Benedict al XVI-lea. S-a ajuns, așadar, în sfîrșit, ca cel condamnat și pus la Index să fie beatificat. Spunem "în sfîrșit", deoarece nu
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
și de experiență în implicarea cetățenilor în actele decizionale locale. L. S. Celebrare l La Szeged Excelența Sa Dr. Gyulay Endre, episcop romano-catolic de Szeged-Csanád (Ungaria), a numit în demnitatea de canonici onorific ai Capitlului Catedral din Szeged doi preoți ai diecezelor vecine și anume, Dieceza de Timișoara și Dieceza de Zrenjanin (Serbia), care pe vremuri constituiau aceeași Dieceză de Cenad. Este vorba despre Msgr. Böcskei László, vicar general al Episcopiei romano-catolice de Timișoara, și Msgr. Botka József, paroh de Kikinda, din
Agenda2006-17-06-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284924_a_286253]
-
implicarea cetățenilor în actele decizionale locale. L. S. Celebrare l La Szeged Excelența Sa Dr. Gyulay Endre, episcop romano-catolic de Szeged-Csanád (Ungaria), a numit în demnitatea de canonici onorific ai Capitlului Catedral din Szeged doi preoți ai diecezelor vecine și anume, Dieceza de Timișoara și Dieceza de Zrenjanin (Serbia), care pe vremuri constituiau aceeași Dieceză de Cenad. Este vorba despre Msgr. Böcskei László, vicar general al Episcopiei romano-catolice de Timișoara, și Msgr. Botka József, paroh de Kikinda, din Dieceza romano-catolică de Zrenjanin
Agenda2006-17-06-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284924_a_286253]
-
decizionale locale. L. S. Celebrare l La Szeged Excelența Sa Dr. Gyulay Endre, episcop romano-catolic de Szeged-Csanád (Ungaria), a numit în demnitatea de canonici onorific ai Capitlului Catedral din Szeged doi preoți ai diecezelor vecine și anume, Dieceza de Timișoara și Dieceza de Zrenjanin (Serbia), care pe vremuri constituiau aceeași Dieceză de Cenad. Este vorba despre Msgr. Böcskei László, vicar general al Episcopiei romano-catolice de Timișoara, și Msgr. Botka József, paroh de Kikinda, din Dieceza romano-catolică de Zrenjanin. De remarcat că pentru
Agenda2006-17-06-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284924_a_286253]
-
Dr. Gyulay Endre, episcop romano-catolic de Szeged-Csanád (Ungaria), a numit în demnitatea de canonici onorific ai Capitlului Catedral din Szeged doi preoți ai diecezelor vecine și anume, Dieceza de Timișoara și Dieceza de Zrenjanin (Serbia), care pe vremuri constituiau aceeași Dieceză de Cenad. Este vorba despre Msgr. Böcskei László, vicar general al Episcopiei romano-catolice de Timișoara, și Msgr. Botka József, paroh de Kikinda, din Dieceza romano-catolică de Zrenjanin. De remarcat că pentru a consfinți colaborarea între cele trei dieceze, în anul
Agenda2006-17-06-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284924_a_286253]