1,091 matches
-
atât mai specifică în activitatea ei speculativă și teoretică cu cât se asociază unui concept golit de sens. Nu există în realitate un interes prea mare pentru a privi diversitatea formațiunilor sociale ca un ansamblu de "altele" în raport cu sine (vechea dihotomie fondatoare a etnologiei), ca absolut "altele" unele față de altele sau, introducând un grad suplimentar de reflexivitate, ca "altele" între ele și producătoare de alteritate internă și externă. Proiectul antropologic articulat astfel în jurul cuplului unitate / diversitate rămâne impregnat de pozitivismul său
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
conceptualizarea problematicilor și a metodelor de cercetare. Această poziție echivalează cu postularea autonomiei ireductibile a socialului sau a unui sector oarecare al acestuia (activitatea artistică sau culturală, de exemplu) față de sfera economică. Ea se condamnă în acest fel la rigidizarea dihotomiei clasice economie / social și la baricadarea în ficțiunea din ce în ce mai fragilă a unor universuri care ar fi izolate de piață, a cărei pregnanță este în mod paradoxal în același timp respinsă și radical ignorată. Se dovedește deci necesară încercarea de depășire
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
epuizează în niciun fel realitatea satului. Simplă celulă a sistemului de exploatare colonială într-un prim moment, el posedă o structură care îi este proprie, care scapă acestei șefii despotice, acestui colectivism servil impuse din afară prin forță. Apare acum dihotomia fundamentală a satului: o aparență exterioară și o structură internă, străine una de cealaltă. Etnologul, ca reacție împotriva sistemului colonial, va căuta să descopere acest univers ascuns al vieții de la sat situându-se dincolo de masca oficială. Iată cele două elemente
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
concretului imediat, adică al individului, al familiei, al grupului de contacte directe. Definiția cea mai banală a autosubzistenței: producția și consumul nu sunt deloc disociate, pe când, tot prin definiție, ele sunt structural separate într-un sistem de economie monetară. Această dihotomie este provocată de mediatorul monetar; ea este de altfel condiția însăși a existenței sale. Individul se află astfel integrat într-un "ansamblu" care scapă percepției lui directe, iar natura acestui ansamblu este determinată de cea a mediatorilor care-i servesc
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
am putea spune, vieții cotidiene a comunităților sătești. Cauza imediată a acestei situații a fost deja arătată: identitatea (raport personal) acțiunii administrative exterioare cu structura satului. În realitate, aceste sate sunt adinamice: nicio depășire a cotidianului, nicio mișcare în plus. Dihotomia rămâne identică cu ea însăși, dualitatea ei nu este niciodată depășită. Paralizie internă, stagnare: acestea sunt imaginile care redau cel mai bine această societate construită pe exploatarea culturii de palmieri naturali. Producția însăși, șefia, colectivismul servil nu scapă raportului de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
forță care le constituie; datorită acestuia există și vor dispărea odată cu el. Autosubzistența și organizarea rudeniei fac din sat o realitate absolut străină aspectului precedent; în raport cu acesta, ele nu reprezintă decât un joc gratuit, folcloric. În contextul palmierului natural, această dihotomie nu poate fi depășită. Aceste două realități străine una de cealaltă se sclerozează în această indiferență reciprocă; ele nu se structurează într-o realitate nouă. Nici vorbă aici de revoluție, de oameni noi inserați într-o societate nouă. În general
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în: "condiții sociale și instituționale care fuzionează egoismul cu altruismul, asigurând ca atunci când eu urmăresc satisfacții personale, în mod automat ajut pe ceilalți, iar când încerc să fiu altruist, în mod automat obțin recompense și satisfacții pentru mine însumi; când dihotomia sau opoziția polară dintre egoism și altruism este rezolvată și depășită" (apud Zamfir, E., 1982, p. 71). Plecând de la această posibilitate de funcționare a relațiilor interpersonale, A. Maslow introduce conceptul de societate eupsihică, menită să asigure posibilități maxime de dezvoltare
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de altă parte, de armonia întregului, de unicitatea existenței și de stilul acestei unicități. Totalitatea. Este valoarea care se referă la necesitatea de integrare, la realizarea armonioasă a întregului din părțile lui componente. Ea se referă mai concret la transcederea dihotomiilor, prin transferul opozițiilor din unități ale termenilor antagoniști în parteneri care colaborează la realizarea unității în diversitate. Bunătatea. Este necesitatea-valoare legată strâns de alte necesități-valori, ca justiția, ordinea etc. Personalitatea matură, autoîmplinită, dezvoltată are nevoie de o înaltă organizare, de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
baza experienței trecute, schemele cognitive sunt astfel pattern-uri cognitive stabile, tranșante și net delimitate, prin care persoana depresivă interpretează experiența actuală . Relativ recent, schemele cognitive au primit și o altă accepțiune, conform căreia experiența este privită din perspectiva unei dihotomii morale ca "alb sau negru", fără nuanțe de gri, ca imperative categorice care nu permit opțiuni, sau ca expectații după care oamenii sunt ori complet buni, ori complet răi (Beck, 1979)196. După cum se va putea constata ulterior, prin această
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
rolul cerut de noul ei statut în sistemul internațional. Dezbaterile dintre realiștii care sugerează că Germania se transformă într-un actor normal și cei care consideră că ea se află departe de normalitate, din cauza angajamentului internalizat față de multilateralism, stabilesc o dihotomie falsă. După cum sugerează Dorff, "cele două teze nu se exclud reciproc, de fapt. ... [pentru că] ceea ce considerăm a fi normal se poate schimba" (Dorff, 1997, pp. 66-67). "Normalizarea" Germaniei este o condiție esențială pentru continuarea angajamentului față de multilateralism, și nu antiteza
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
din Japonia după 1989, care contracarează interpretările instituționalistă și neorealistă. Într-adevăr, există numeroase lucrări prescriptive despre politica externă japoneză post-Război Rece, în care se afirmă că dezbaterea dintre neorealiști și susținătorii rolului de putere civilă a creat o falsă dihotomie. Chestiunea critică identificată în aceste lucrări este implicația transformării atitudinilor Japoniei față de recursul la forță militară. Mulți comentatori concluzionează că, prin modificarea poziției sale față de această chestiune vitală, Japonia și-ar putea întări alianța cu SUA, ar putea oferi un
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
exercită dominația lor în acest câmp. Cultura școlară își asumă astăzi rolul pe care îl juca altădată religia: ea produce capital simbolic (prestigiu), îi clasează pe indivizi după calificarea lor (virtuozi/mase), legitimează și perpetuează ordinea socială organizată în funcție de această dihotomie (aleși/excluși). Operațiunea principală a acestei instituții are efecte în lanț asupra agenților (cultura ar fi, în acest sens, o operațiune de clasare, în sensul punerii în ordine a lumii, a lucrurilor și a oamenilor). Bourdieu își permite să spună
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
a luat numele. De obicei, asemenea discipline au luat naștere sau s-au dezvoltat pe baza potențării semnificației acelui termen. "Hermeneutica", de care de la Dilthey încoace a rămas legat destinul tuturor "științelor spiritului" și care a operat astfel o imensă dihotomie înăuntrul cunoașterii în general, împărțind exercițiul reflexiv între principiile exactității și cele ale interpretării "libere", își are precedența într-o disciplină metodologică ale cărei pretenții se limitau la tehnicile de interpretare proprii filologiei clasice sau studiilor biblice. Sub aceeași suprafață
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care, de fapt, este unul și același cu Umbrărești din vechime, adică matca din care „au roit” celelalte. Desprinderile acestea s-au produs succesiv și observăm că ceea ce documentele din secolul al XVII-lea ne arată ca fiind Bozieștii, cu dihotomia jos-sus, și Tămășenii să fi fost cândva o singură unitate, Bozieștii. La această concluzie am ajuns tot în baza documentului din 1687 care, într-un loc, spune că Ionașco Corpaci a făcut lui Miron Costin „zapis dumisali logofătului pre ocina
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lor nu presupune o desprindere de întreaga gîndire realistă, ci o lărgire a agendei disciplinei relațiilor internaționale. Ei doreau să completeze înțelegerea realistă a schimbării și ipotezele realiste asupra politicii internaționale contemporane. Astfel, ei au preluat și dezvoltat cîteva dintre dihotomiile fundamentale pe care scriitorii realiști dinaintea lor le folosiseră pentru a diferenția sistemul internațional (vezi capitolul 3). Faptul că cercetarea lor a fost adesea percepută ca o critică necruțătoare a realismului, în ciuda repetatelor lor precizări, începînd chiar din 1977, ar
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în esență, textul este în cel mai bun caz cu multiple fețe, dacă nu ambivalent. Waltz nu rezolvă nici una din tensiunile conceptelor realiste centrale, cum ar fi anarhia, puterea sau balanța puterii. Teoria sa se bazează pe o serie de dihotomii, reminiscență a disputei realism-idealism, pe care nu le probează în întregime. Într-adevăr, problema cu lucrarea lui Waltz, decretată imediat după apariție drept text paradigmatic al neorealismului, nu este doar faptul că ea constă în principal din idei vechi îmbrăcate
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Din acest ultim motiv, în ultima vreme au fost integrate idei din gîndirea realiștilor tradiționali și a liberalilor (Keohane și Nye 1987: 729; Nye 1988; Keohane 1989). MIȘCAREA BUTURILOR: POZIȚIA REFRACTARĂ A LUI WALTZ Cartea lui Waltz este plină de dihotomii cu ajutorul cărora el distanțează teoria sa de realiștii preștiințifici. El îi atacă pe realiștii din tradiția sociologiei istorice. O soartă asemănătoare este rezervată și teoretizărilor inductive, pe care el pare să le definească drept o cunoaștere derivată din generalizări empirice
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
întreprinderii științifice. Mai mult, el a exclus nucleul normativ al realismului din dezbaterea academică. Într-ade-văr, realismul ca școală de gîndire a rămas în afara categoriilor autodefinitorii ale disciplinei. Matricea metateoretică în anii '80 Dezbaterea metateoretică s-a concentrat asupra a două dihotomii importante, care au caracterizat multă vreme filosofia ștințelor sociale: Verstehen-Erklären (înțelegere-ex-plicație) din sociologia germană și agent-structură. Acestea vor oferi cele patru puncte cardinale ale construcției unei matrici metateoretice. Disputa explicație-înțelegere a cunoscut cîteva etape în cadrul teoriei sociale, în care pozițiile
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nostru, științific). Nu e vorba că "orice e bun". Dincolo de controlul acurateții empirice, sînt necesare două arii principale de cercetare și de critică: interpretarea constituită epistemologic a istoriei și critica internă teoretică, conceptuală și filosofică a interpretărilor date. Pe lîngă dihotomia naturalism-interpretivism, orientarea metateoretică din anii '80 se mai referă și la o altă dihotomie, de data aceasta la nivel ontologic și metodologic: disputa agent-structură (Wendt 1987, Dessler 1989, Carlsnaes 1992). Au existat cîteva neînțelegeri cu privire la miza acestei dispute. Așa cum a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
necesare două arii principale de cercetare și de critică: interpretarea constituită epistemologic a istoriei și critica internă teoretică, conceptuală și filosofică a interpretărilor date. Pe lîngă dihotomia naturalism-interpretivism, orientarea metateoretică din anii '80 se mai referă și la o altă dihotomie, de data aceasta la nivel ontologic și metodologic: disputa agent-structură (Wendt 1987, Dessler 1989, Carlsnaes 1992). Au existat cîteva neînțelegeri cu privire la miza acestei dispute. Așa cum a avertizat Wendt (1991, 1992b), ea a fost adesea redusă la o discuție despre nivelurile
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
părților sale, ca în legile marxiste clasice ale capitalismului, atunci teoria face parte din naturalism. Pentru holismul hermeneutic, nu pot exista structuri obiectivizate, ci doar practici intersubiective, care, pentru a fi reproduse, trebuie validate și înțelese prin acțiune individuală. Aceste dihotomii au fost intersectate într-o matrice, pentru a pune în lumină patru poziții metateoretice principale, matrice ce se poate regăsi atît în științele sociale în general (Sparti 1992, Hollis 1994), cît și în relațiile inter-naționale (Onuf 1989, Hollis și Smith
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a oferi un tip ideal de cercetare, întruchipat de raționaliști, care pot integra cu folos idei din tabăra reflectivistă, dar care nu trebuie să încline prea tare în această direcție. Știința este de o parte, simplele idei bune de cealaltă. Dihotomia aceasta ilustrează o poveste a progresului și a idealului său. Ea spune de asemenea comunității academice cine sînt persoanele potrivite pentru a fi ascultate. De aceea, dihotomia larg răspîndită a lui Keohane a mobilizat de fapt o tendință de îngrădire
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în această direcție. Știința este de o parte, simplele idei bune de cealaltă. Dihotomia aceasta ilustrează o poveste a progresului și a idealului său. Ea spune de asemenea comunității academice cine sînt persoanele potrivite pentru a fi ascultate. De aceea, dihotomia larg răspîndită a lui Keohane a mobilizat de fapt o tendință de îngrădire, deși - și aceasta trebuie subliniat - ea a fost concepută cu siguranță pentru a deschide dezbaterea. Cînd Stephen Walt (1991), un autor a cărui lucrare Origins of Alliances
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de auto-identificare a multor cercetători, atît din cadrul orientării principale, cît și a celor care își fac un titlu de mîndrie din a fi reflectiviști. Acest lucru se întîmplă în ciuda plictiselii din ce în ce mai generale în legătură cu tendința disciplinei de a crea mereu noi dihotomii: aceasta s-ar putea numi regula de fier a celor două tabere din cadrul disciplinei relațiilor internaționale. Cu toate acestea, o altă versiune a acestei teme susține că disciplina relațiilor internaționale a intrat într-o etapă post-pozitivistă (Lapid 1989a - instituie termenul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
practicilor sociale prezente. Că problemele sociale sunt cauzate de oameni răi, imorali este probabil înțelegerea greșită cea mai răspândită dintre toate. Izvorul acesteia îl găsim în faptul că în multe feluri noi suntem condiționați să analizăm problemele în termenii simplei dihotomii bun-rău. Dar fiecare problemă socială este un produs al existenței unor aranjamente și practici sociale și nu în primul rând un rezultat al unui comportament rău și imoral făcut în mod deliberat. Operând cu această idee, cred că nu greșim
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]