586 matches
-
sufăr cu luarea dijmei din cărămida ce fac din acea moșie”. Arendașul a luat prin contract „dijma fabricei de cărămidă arsă după obiceiul urmat din învechime”, dar locuitorii nu voiau să dea dijmă din cărămida făcută pe imașul târgului, iar dijma, spuneau ei, trebuie luată din „cărămida crudă”. Referatul Consiliului de Miniștri de la Ministerul de Interne nr. 1003, secția I, din 9 ianuarie 1860 (Iași), consemna refuzul proprietarilor de a prezenta actele de stăpânire și învoielile cu locuitorii. La plângerea târgoveților
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1864, Alexandru Ioan Cuza, cu sprijinul prim-ministrului Mihail Kogălniceanu, a dat o lovitură de stat, prin care a dizolvat Adunarea Legiuitoare, potrivnică reformei agrare. La 14 august 1864, a fost adoptată legea rurală, prin care era desființată claca și dijma, un număr mare de țărani devenind proprietari. Sătenii din același ținut Fălciu telegrafiau domnitorului: „Fapta pe care Măria Voastră ați isprăvit slobozind neamul românesc din boieresc, munca silită, ce era mai rea și decât robia, este atât de mare cât
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sistemul timarelor, el avea anumite drepturi fixe, statul hotărînd îndatoririle lui și reglementînd relațiile lui cu spahiul. Noii proprietari nu erau controlați în același fel și aveau o mare influență asupra conducerii locale. Cu toate că majoritatea chiftlîkurilor erau organizate după sistemul dijmei, țăranul trebuia să predea o mai mare parte a produselor lui decît în sistemul timarelor. Taxele lui suplimentare în natură, bani sau corvezi erau mai mari. În multe locuri, el era redus la statutul unui muncitor agricol. Trecînd în revistă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
nu s-au dezvoltat niciodată suficient de mult ca să devină sursa principală de bunuri pe piața internațională. Gospodăriile erau mici, în general între cincisprezece pînă la treizeci de acri, iar noile metode științifice de cultivare nu au fost introduse. Sistemul dijmei continua să fie baza obișnuită a producției agricole. Prin tranzacțiile lor internaționale, negustorii balcanici importau mărfuri manufacturiere și produse coloniale, cum ar fi condimente, îmbrăcăminte din lînă, sticlă, ceasuri, arme și praf de pușcă. Ei exportau în schimb ulei, rășini
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
constituia majoritatea populației. Excluși de la participarea directă la activitățile politice, țăranii erau interesați în primul rînd de chestiunea pămîntului, în special de problemele legate de drepturile de proprietate asupra acestuia și de costuri acolo unde loturile erau deținute în sistemul dijmei sau al arendei. Taxele cuvenite statului și corvezile erau și ele împovărătoare. Obiectivul principal al celei mai mari părți a familiilor țărănești era asigurarea controlului direct asupra unei anumite bucăți de pămînt și, eventual, extinderea acestei proprietăți. Am prezentat deja
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
proprietari funciari musulmani controlau peste jumătate din suprafețele agricole.6 O mare parte a restului proprietăților funciare era deținută de notabilii creștini, care acaparaseră moșii întinse. Populația grecească era constituită deci în mare parte din țăranii care lucrau în sistemul dijmei atît pe pămînturile musulmanilor cît și pe cele ale creșinilor. În perioada revoluției, așa cum am văzut, populația musulmană a fost alungată sau masacrată, iar proprietățile ei jefuite. Moșierii creștini nu au avut parte de același tratament. În timpul și după revoluție
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
profitau de poziția lor ca să-și asigure păstrarea celui mai bun pămînt sau să recurgă la înșelăciuni în privința suprafețelor cedate. Astfel, pămîntul boierilor continua în cea mai mare parte a zonelor să fie cultivat de către țărani, de obicei în sistemul dijmei, cu propriile lor unelte agricole și animale de povară. În ciuda intenției inițiale a Legii Agrare, efectul ei final avea să fie îmbunătățirea statutului boierului. Odată cu creșterea tot mai mare a cererii de produse agricole din Principate pe piața externă, beneficiind
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fie de ocină și de ohabă și de nimeni neatins, după spusa Domniei mele, lui și copiilor lui și nepoților și trănepoților lui, începând dela vama oilor, de vama porcilor, de vama stupilor, de vama găleritului, de vama vinăriciului, de dijmă, de cositul fânului, de talpe, de copaci, de podvoade, de curătură, adică de celelalte slujbe mari și mici, câte se află în țara singur stăpânitoare a Domniei mele. Și să nu cuteze să-i turbure nici-un sudeț, nici globnic, nici
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ascultă de stăpânul - domnul, boierul sau mânăstirea - pe moșia căreia trăiește. El este obligat să lucreze la ce-l va pune stăpânul, fără să aibe dreptul de a părăsi domeniul, aceasta e obligația lui de căpetenie, să-i dea apoi dijmă din produsele câmpului și să-i plătească dări pentru vitele pe care le crește. Eliberarea din iobăgie nu se poate face fără consimțământul stăpânului. Chiar când se răscumpără cu bani, faptul e considerat ca o pomană a stăpânului, ca un
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mori cu trei roți, precum și crâșma și pescuitul și alte venituri sunt ale marelui grof Teleki. În acest moment (la data încheierii conscripției) cele două sate erau datoare contelui Teleki suma de 244 florini și 80 de creițari. Sătenii plătesc dijma în natură după numărul capetelor de persoane, a vitelor și a câblelor din fiecare jugăr de pământ arător. Legea îl obliga pe conscriptor să ia în evidență poartă cu poartă de casă, să specifice apoi de a câta parte de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
000.000 lei. 3. Composesoratul vechilor coloni După cum am mai arătat, anul 1848 a fost momentul crucial în care s-au concretizat dezideratele de secole ale țăranilor, hotârându-se atunci desființarea iobăgiei și împroprietărirea iobagilor fără vreo despăgubire din partea acestora, desființarea dijmelor, a dărilor și a corvezilor de tot felul. Bineînțeles că hotărârile Adunării de la Blaj acceptate în Dieta Transilvană din 6/18 iunie 1848, au fost primite cu bucurie și cu satisfacție și de iobagii de pe domeniile conților Teleky, care cuprindeau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ale foștilor coloni (colon în sensul indicat de Micul Dicționar Explicativ., Ed. Științifică și Enciclopedică, Buc. 1978, înseamnă muncitor agricol, inițial liber, care muncea o bucată de pământ luată în arendă; mai târziu, legat de pământ, era obligat să plătească dijmă proprietarului.), unul în Streza, altul în Oprea, care cu un total de 415 membri, care să se administreze cât mai sistematizat, dar mai ales cât mai eficient această frumoasă zestre de 987 hectare de pădure în posesia căreia aceștia intraseră
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lor cea lungă. Ei atunci iau toți o găină albă și ceară de lumâ nări, de la creștini, de se apără ; și numai găina ce rămâne se cunoaște că unul nu-i. [...] Jidanii dau În toți anii, la sărbătorile de toamnă, dijmă Dracului un jidan (credințe din Bucovina ; <endnote id="cf. 259, pp. 34 și 419"/>). Evreii promit să sacrifice În fiecare toamnă „al zecelea jidan” Diavolului, cu condiția ca acesta să-l prindă pe Isus și să li-l dea lor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a monastirei Neamțu, 381 falce, din care 83 falce pădure evaluată la 56.140 lei (...). 4) Moșia Covasna, din comuna Covasna, fostă a monastirei Dobrovățu În Întindere ca de 209 falce din care 107 falce cu vii și livezi cu dijmă de la locuitori și 82 falce pădure, evaluată cu lei 55.864 (...). 5) Moșia Sbierea, din comuna Grozeșci, fostă a monastirei Sântul Sava, Întindere ca de 1.500 falce, din care 79 falce pădure esploatată, evaluată cu lei 158.740 (...). 6
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
locuitorii și care erau să le judece numai după dreptul strămoșesc român. 3. Adunările obștești menite a înlătura trebuințele de gospodărie sau orînduială, erau iertate.4 Birurile și beilicul(clacă, munca pe gratis la chemarea puterii) se răscumpărau cu o dijmă de pe vite, grădinării și sămănături”. Se menționează 67 de sate numai în Galiția care se conduceau după legile vechi românești iar toate hrisoavele poloneze vechi spun: ,,Quarum villarum cmethones fieri debent et locabuntur in jure vala-chico... Quiquidem scultetes locabit dictam
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
latină. Reus: acuzat. Și perpetuu, noapte, nocturn, nobil, nod. Latinisme, toate. Și seară, și searbăd, și zi, și ziar, și zână. Dar zid este slav, ca și zâmbet... Dimineața este latin. La fel, diligență, dimensiune, digresiune, dignitate, dialectic, dialog. Dar dijmă este slav. Ca și diac și diacon. Ce-i asta, diac? Aici scrie «copist, grămătic, cântăreț de biserică». Nu am auzit cuvântul ăsta”. Descoperea cuvinte stranii. Fonetica exotică readucea, brusc, timpul și spațiul care ne formaseră și deformaseră și ne
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a purtat-o: un stup cu albine. Când au apărut județele pentru prima dată nu se știe exact, dar mărturii documentare spun că ele ființează odată cu țara, cu Domnu', pentru că din nevoile Domnului de a-și strânge veniturile țării prin dijmă, adică a zecea parte din toate produsele pământului, Domnia a rânduit boieri țiitori pe la județe - unde autoritatea era în mâna judelui, a magistratului judecător care făcea dreptatea - boieri care, strângând și plătind cu anticipație partea aferentă a dijmelor, luau în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
țării prin dijmă, adică a zecea parte din toate produsele pământului, Domnia a rânduit boieri țiitori pe la județe - unde autoritatea era în mâna judelui, a magistratului judecător care făcea dreptatea - boieri care, strângând și plătind cu anticipație partea aferentă a dijmelor, luau în stăpânire, de la Domn, însăși administrarea județelor, devenite ulterior ținuturi... Cu timpul, cerința judecătorească a țării și cea fiscală, care a dus și la evoluția împărțirii administrative a țării, a dat viață dezvoltării târgurilor, cărora, tot din nevoi financiare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în stăpânire, de la Domn, însăși administrarea județelor, devenite ulterior ținuturi... Cu timpul, cerința judecătorească a țării și cea fiscală, care a dus și la evoluția împărțirii administrative a țării, a dat viață dezvoltării târgurilor, cărora, tot din nevoi financiare, strângerea dijmei, dar și din considerente economice, întocmirea și permanentizarea drumurilor și dezvoltarea comerțului, li s-au oferit satele care, constituite în ocolul târgurilor, au favorizat dezvoltarea proprietății și însăși a târgurilor care aveau acum hrana asigurată. Vorbind despre regimul fiscal în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ci oamenii care lipseau, care, uneori, părăseau așezările și trebuiau aduși alții ca să lucreze pământul fie chiar și cu scutire de. dare. După 1820, târgurile, înființate prin hrisoave domnești, își sporesc alijverișurile domnești dar și pe cele ale strângătorilor de dijme în localitățile Podu Iloaei, Negrești, Codăești, Pungești, Ștefănești, Săveni etc. Alte târguri decad, precum Hârlăul, Tg. Frumos, Neamțul, Fălciul și se ridică altele - Botoșanii, Hușul. Mereu o întreagă efervescență. În 1816 când Scarlat Alexandru Calimah Vodă a încuviințat hatmanului C.
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care priveau bunurile materiale ale populației și erau fixate, de obicei, la 1/10 din veniturile realizate: pe ovine, porcine, albine, grâne, vin, miere, ceară, fân etc., numite și dări de cotitate, cunoscute prin termeni generici: desetină (deseatină), decimă sau dijmă. Zeciuiala, luată de stăpânul unui hotar de la oamenii care munceau indiferent unde se afla așezat hotarul, rezultă și din hrisoavele: „1667 - Iulie 30. Ilieș Alexandru Vv. volnicește pe jupâneasa răposatului logofăt Neculai Buhuș să ia de a zecea de pe tot
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în aceleași condiții ca la început, îndatorirea lui rămânând de a da a zecea din roade, câteva zile de corvoade, să macine la moara stăpânului, să bea la crâșma lui, dar, pe măsura creșterii drepturilor stăpânului, asistăm și la transformarea dijmei datorate, în sensul că, de unde până atunci săteanul dădea a zecea ca o remunerare a serviciilor ocârmuitorului sătesc, în veacul al XVII-lea, el începe a da a zecea ca cens al ocinilor lui, luată de stăpân indiferent de unde venea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
săteanul dădea a zecea ca o remunerare a serviciilor ocârmuitorului sătesc, în veacul al XVII-lea, el începe a da a zecea ca cens al ocinilor lui, luată de stăpân indiferent de unde venea să lucreze săteanul pe hotarul său. După dijmă îndatorirea sătenilor era aceea de a măcina numai la moara stăpânului. Acest monopol exista în multe țări, iar în Franța se numea banalitățile și acolo mai cuprindea și dreptul de a avea un singur cuptor pentru coptul pâinii, în schimbul unei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a zecea din ceea ce se realiza. Dacă săteanul obținea învoirea să facă eleșteu de pește pe locul acestuia sau al săucă era și un monopol asupra apelor de hotar, datora zeciuială la partea din peștele prins, spune Radu Rosetti (op. cit.). Dijma nu se căra de sătean la hambarul stăpânului, ci pe câmp se hotăra și depozita, la fața locului, iar căratul ei era treaba stăpânului. Dijma din fân era atunci mai importantă decât cea din pâine pentru că „bogăția de căpetenie a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
asupra apelor de hotar, datora zeciuială la partea din peștele prins, spune Radu Rosetti (op. cit.). Dijma nu se căra de sătean la hambarul stăpânului, ci pe câmp se hotăra și depozita, la fața locului, iar căratul ei era treaba stăpânului. Dijma din fân era atunci mai importantă decât cea din pâine pentru că „bogăția de căpetenie a sătenilor erau vitele lor", la 1805, când situația țăranului se înrăutățise îndeajuns, locuitorul codaș dintre Prut și Nistru avea cel puțin 6 vite mari, mijlocașul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]