788 matches
-
aceasta e un soi de anticipare a teoriei economice a avantajelor comparative; într-un sens mai general, spunem că, în ansamblu, aristocrația europeană a rămas mult timp mult mai sensibilă la solidaritatea de castă transversală, dacît față de obligațiile prenaționale sau dinastice. În plus, acele argumente ce lipsesc de obicei pentru a lămuri starea de spirit a țăranilor și a populației urbane, în cazul spaniolilor sînt și mai greu de găsit. Examinarea specificităților sociale ale Spaniei medievale și ale celei de la începutul
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
enclave asediate de o Europă catolică întîrziată. În afară de aceasta, mai ales în cazul regatelor scandinave, aceste țări protestante au rămas multă vreme fidele unei orientări politice duble în realitate: una deja națională bazată pe un consimțămînt popular, iar cealaltă etern dinastică, perpetuînd în fapt vechiul regim. Ar fi forțat așadar să admitem că împrejurările care de-termină apariția naționalismului modern s-au produs după Reformă în ceea ce privește extinderea în Europa catolică a identităților politice la scara unui stat, apărut mai întîi în
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
așadar să admitem că împrejurările care de-termină apariția naționalismului modern s-au produs după Reformă în ceea ce privește extinderea în Europa catolică a identităților politice la scara unui stat, apărut mai întîi în societățile protestante, ca și anularea generală a legitimității dinastice vechi, în favoare legitimității naționale. Aceste împrejurări decisive coincid cu sfîrșitul secolului al XVIII-lea, bulversat în întregime și aproape simultan prin cele două evoluții, industrială și politică. Sfîrșitul secolului Luminilor este marcat prin "moartea regilor", cîteodată fizică și violentă
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
aceasta va răspunde aș-teptării nerăbdătoare a societăților a căror conștiință națională se dezvoltase deja de un timp oarecare, dar fără nici o legătură cu Statul sau, mai curînd, împotriva lui. Supuse unor autorități resimțite ca fiind străine, fie prin originea lor dinastică fie prin afișarea unui dispreț aristocratic față de sensibilitatea populară, aceste societăți se uniseră singure ca reacție împotriva alienărilor politice, în virtutea unei comuniuni de limbă și de cultură. Acestea acționau în spiritul unui principiu de coeziune lingvistică, deosebit de pregnant în special
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de lider de opinie, el s-a situat multă vreme printre criticii Revoluției. Prea puțin convins de ideea egalității și a idealului democratic, Renan este mai curînd un agnostic, un pozitivist conservator, fidel pînă în 1870 națiunii făurite prin legitimitate dinastică și nu pe baza suveranității populare. Însă, în ciuda specializării sale profesionale, Renan se lasă cucerit de teoriile antisemite și de prejudecata superiorității ariene. În Histoire générale des langues sémitiques, apărută în 1855, el susține că "în comparație cu rasa indoeuropeană, rasa semitică
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
forța, pe care o împrumută de altfel, ca personalitate. Totuși, ideile sale reacționare preced anexarea Alsaciei-Lorena, fapt ce-i va pro-voca acea "tresărire" patriotică, determinîndu-l să-și revizuiască poziția morală, filozofică și politică. În acel moment, Renan admite că legitimitatea dinastică nu mai este valabilă. Într-o scrisoare datată 13 septembrie 1870, către David Frédéric Strauss, el capitulează în fața principiului de întemeiere a naționalităților pe baza unei legitimități mai mult sau mai puțin populare. De altfel, o face în niște termeni
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
principiului de întemeiere a naționalităților pe baza unei legitimități mai mult sau mai puțin populare. De altfel, o face în niște termeni în care Fichte și Herder se regăsesc în bună parte. "Este clar, scrie el, că repudiind principiul legitimității dinastice nu putem oferi altă bază delimitării teritoriale a Statelor decît aceea a dreptului na-țiunilor, adică a grupurilor naturale determinate de rasă, istorie și voință a populațiilor."233 Însă recunoașterea acestei bulversări ideologice care-l ingrijorează îl determină să emită o
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de centre religioase. Temele se numără printre cele mai arhaice: apariția unei movile, a unui lotus sau a unui ou la suprafața Apelor primordiale. Cât despre zeii creatori, fiecare oraș important îl situa pe al său pe primul plan. Schimbările dinastice erau de multe ori urmate de schimbarea capitalei. Atari evenimente îi obligau pe teologii noii capitale să integreze mai multe tradiții cosmogonice, identificând zeul lor local principal cu demiurgul. Când era vorba de zeii creatori, asimilarea era ușurată de asemănarea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
că ei numai pe El îl au, chiar dacă votanții i-au dat cu tifla), dar asta e, îmi pun cenușa în cap și admit spășit că domnul Cârlan sprijină reforma morală în partid, că luptă impotriva nepotismului și a principiului dinastic în politică, că vrea ca structura de finanțare subterană a partidului său să fie dracului o dată anihilată, că e de acord, firește, ca un bun camarad al său, binecunoscut ofițer superior al poliției politice ceaușiste pus staroste peste "zgarda" de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
judecată și de bun-simț. În ce mă privește, singura speranță pe care o mai am, pâlpâind, gata de extincție, este că dacă va câștiga până la urmă actualul președinte, va învăța ceva din numeroasele-i greșeli din ultimii doi ani (pedelismul dinastic, propriii moguli, ministresele și atitudinea viril-intolerantă și inflexibilă care a iritat pe toată lumea). Dacă va câștiga contracandidatul său, sper ca insinuările de campanie să nu se adeverească ("vocile" familiei, influența lui Vanghelie, jocurile mogulilor) și să nu vedem iarăși instaurată
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
încercări neconstituționale de lovitură de stat parlamentară. Dar tot asta l-a făcut, ca pe toți politicienii care se cred providențiali, să creadă că orice decizie de-a sa, subiectivă, este bună pentru țară. Corcolirea "mogulilor" proprii, instituirea ridicolului "pedelism dinastic" al celor două Elene de poveste ale sale, umilirea prim-miniștrilor și apoi a milionului de bugetari cărora le-a tăiat, cu de la sine putere, jumătate din venituri pentru o fantasmagorică rețetă de trecut criza și, în fine, modul nerușinat
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
statele s-au comportat pe scena internațională într-un mod uniform, autorul critică această părere, susținând că sistemul "internațional" în secolul XVII era compus din actori statali cu suveranitate teritorială a căror regim s-a bazat pe principiile de legitimare dinastică, în contrast cu situația de la sfârșitul secolului al XIX-lea și din secolul XX când sistemul este compus din actori suverani-naționali având ca principiul de legitimare națiunea.309 "Naționalizarea" actorilor statali a determinat schimbări în sistemul internațional. O investigare a consecințelor la
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
adus cu el noțiunea abstractă a cetățeniei, înlocuind auto-identificarea cu a fi subiectul unui stat sau al unui prinț. Autorul prezintă trei schimbări epocale ale sistemului internațional, și anume tranziția de la ordinea medievală, heteronomă, feudal-teocratică la sistemul bazat pe suveranitatea dinastică (Augsburg, 1555), cea de-a doua este tranziția de la sistemul Ausburg la sistemul suveranității teritoriale (sistemul westfalic, 1648); cea de-a treia tranziție este către sistemul suveranității naționale (primul sistem post-westfalian). Variațiile privind identitățile colective, între principiile de legitimare sistemice
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
pe un principiu al suveranității populare, anume autodeterminarea națională, începând de la acea dată, identitatea națională, ca principiu de legitimare, de constituire a statului și de recunoaștere a suveranității, are o importanță deosebită. Prăbușirea imperiilor [...] a dat o lovitură mortală principiului dinastic, iar posesiunea asupra statului trebuia transferată poporului. Dificultatea efectuării acestui transfer a apărut deoarece... poporul nu poate hotărî până când cineva nu decide cine este poporul."604 În lume există aproximativ 5000 de popoare și națiuni, în timp ce ONU cuprinde în jur
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
identităților și intereselor" care variază de-a lungul timpului istoric și care generează schimbări epocale în sistemul internațional. În continuarea celor trei schimbări epocale ale sistemului internațional, și anume tranziția de la ordinea medievală, heteronomă, feudal-teocratică la sistemul bazat pe suveranitatea dinastică (Augsburg, 1555), apoi trecerea la sistemul suveranității teritoriale (sistemul westfalic, 1648) și, ulterior, tranziția către sistemul suveranității naționale (primul sistem post-westfalian), conform teoriei lui Hall, auto-identificarea indivizilor cu umanitatea creează premisele unei alte schimbări epocale, întrucât schimbarea istorică a principiilor
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
I. Brătianu Prefață de VASILE CIOBANU INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cuprins Prefață (VASILE CIOBANU) / 7 Introducere / 13 1. Constituirea și organizarea Partidului Național Liberal-Gheorghe Brătianu / 25 1.1. Partidul Național Liberal în deceniul al treilea al secolului XX; poziția față de criza dinastică și Restaurație / 25 1. 2. Formarea Partidului Național Liberal-Gheorghe I. Brătianu / 31 1. 3. Organizarea partidului georgist până la Congresul general din noiembrie 1931 / 41 1. 4. Statutele PNL-Gh. Brătianu și cele ale PNL tradițional: elemente comune și deosebiri / 46 2
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
recuperat" ca mai toți marii istorici ai României, târziu, abia spre sfârșitul perioadei comuniste 66. Capitolul 1 Constituirea și organizarea Partidului Național Liberal-Gheorghe I. Brătianu 1.1. Partidul Național Liberal în deceniul al treilea al secolului XX; poziția față criza dinastică și Restaurație Marea Unire din 1918 și reformele economice, sociale și politice care au urmat au modificat profund viața politică din România. A crescut numărul partidelor politice și a avut loc consolidarea sistemului parlamentar românesc. Reforma agrară din 1921, adoptarea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
distinge un grup al "intransigenților" alcătuit din Gheorghe Tătărescu, Constantin Banu, Ion Vasilescu-Valjean, Horia Furtună. Se conturează chiar viitoarele grupări din PNL: aceea a "bătrânilor" (Al. Constantinescu, gen. Arthur Văitoianu) și cea a "tinerilor" (I.G. Duca, Gheorghe Mârzescu)77. Criza dinastică a fost un alt factor care a facilitat desprinderea din partid a celor nemulțumiți. Declanșată în ultimele zile ale anului 1925, prin renunțarea principelui Carol la prerogativele de moștenitor al tronului, criza dinastică a fost determinată de factori de natură
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
tinerilor" (I.G. Duca, Gheorghe Mârzescu)77. Criza dinastică a fost un alt factor care a facilitat desprinderea din partid a celor nemulțumiți. Declanșată în ultimele zile ale anului 1925, prin renunțarea principelui Carol la prerogativele de moștenitor al tronului, criza dinastică a fost determinată de factori de natură politică și personală. Prințul Carol era nemulțumit de influența pe care primul-ministru liberal Ion I.C. Brătianu o exercita asupra regelui Ferdinand. El dorea să redobândească pentru dinastie prestigiul din timpul regelui Carol I.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
tronului și pentru instituirea Regenței. Fiul lui Carol, Mihai, minor, devenea moștenitor al tronului. După adoptarea acestor legi, problema succesiunii la tronul României a fost declarată închisă de guvernul liberal. În anii următori, 1926-1930, oamenii politici români au reactivat problema dinastică, stabilind contacte cu prințul exilat. După moartea regelui Ferdinand, survenită la 20 iulie 1927, Mihai a devenit rege și a intrat în funcțiune Regența, alcătuită din prințul Nicolae, Patriarhul României, Miron Cristea și Gheorghe Buzdugan. După moartea liderului liberal Ion
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
care reprezenta "o garanție a rânduielii stabilite în treburile politice, simbol al unității statului și al prestigiului său"95. Poziția față de Restaurație avea să fie liantul care îi va lega pe membrii partidului întemeiat de Gheorghe Brătianu. Abordând problema crizei dinastice și a actului de la 4 ianuarie 1926, Ion Sân-Giorgiu exprimă dezacordul georgiștilor față soluția adoptată de guvernul liberal condus de Ionel Brătianu. Astfel, afirmând că, la 4 ianuarie 1926 avusese loc un act politic și personal al Regelui Ferdinand, care
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
vremurilor noastre". ("Mișcarea liberală. Buletin săptămânal de propagandă și informare al PNL de sub șefia d-lui Gh. I. Brătianu", nr.1, 21 august 1930.) Manifestul profesorilor către intelectualii din întreaga țară "Acțiunea începută de Gheorghe Brătianu are un îndoit temei: dinastic și etic. Ea face abstracție de interesul personal sau de partid pentru a avea în vedere interesul superior al Statului, amenințat de disensiunile interne și de dușmăniile din afară.[...] În vremurile de restriște ca și în cele de bucurie ale
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1980. Scurtu, Ioan, Monarhia în România 1866-1947, Editura Danubius, București, 1991. Scurtu, Ioan, Ion I.C. Brătianu, Editura Museion, București, 1992. Scurtu, Ioan, "Minoritățile neționale din România (1918-1938)", în Studii și Articole de Istorie, LXIV, 1999, pp. 71-87. Scurtu, Ioan, Criza dinastică din România, Editura Enciclopedică, București, 1996. Scurtu, Ioan, " Eșecul unei "idei fixe"", în Dosarele Istoriei, 2000, nr. 7, pp. 42-47. Scurtu, Ioan, "Rolul politic al Brătienilor în istoria României", în Dosarele Istoriei, 2001, nr. 1, pp. 12-19. Scurtu Ioan, Politică
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1930, p. 2; Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 223. 95 "Mișcarea Liberală", nr. 1, 21 august 1930, p. 3, 15. 96 Articolul "Partidul Liberal și Coroana", în Mișcarea Liberală, nr. 2, 28 august 1930, pp. 5-6; Ioan Scurtu, Criza dinastică din România, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 228. 97 "Mișcarea Liberală", nr. 2, 28 august 1930, p. 5, 6. 98 Ovidiu Buruiană, op. cit., pp. 150-156. 99 "Mișcarea Liberală", nr. 1, 21 august 1930, p. 1; Constantin C. Giurescu, op. cit., pp.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
p. 1. 396 Ioan Scurtu afirmă că regele dorea colaborarea la guvern a lui Gh. Brătianu și O. Goga ca o recompensă pentru sciziunile produse de aceștia în partidele pe care le părăsiseră, PNL și Partidul Poporului. Ioan Scurtu, Criza dinastică din România, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 265. 397 "Mișcarea", nr. 866, 14 noiembrie 1933, p. 1; Constantin Argetoianu, Memorii Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri, vol. X, Editura Machiavelli, București, 1997, p. 256. 398 "Mișcarea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]