17,651 matches
-
nene!”, vorba lui Moș Gogu, unul de pe la mine din sat, „e că circul noi l-am vrut, noi îl avem! Iar după aceea, ce să mai zici?!”. Problemă se complică rău, dar rău de tot, când, vorba aceluiași gălbejit, fără dinți și cu gândul dus la ștreangul deja pregătit în podul casei,: „vai de mama de om, cănd alegi până culegi!”. Doamne ferește! Piei, satana, si lasă-ne măcar nădejdea, că ea, nădejdea, nu e de la pământeni, ci de la Cel de Sus
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
au uscat trandafirii sălbatici. Ceaiul este alb. Sarea se extrage din Marea Roșie... Și eu am dreptul De o mie de ori să plec Și să revin În această mișcare universală! Un alt mușchi de vită nesupusa Va intra în mașinărie. Dinții din orologiu ne cheamă La liturghia din turn. La ce bun ? Încă o ediție de noapte Iese goală-goluță Pe strada cu platani înfloriți Și vagabonzi de conștiință. În vitrina, În planul secund, Vântul răcește șampania scumpă În cupă de scrum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
el. Superficiență Petre e de pus în râma Teatru, proza, epigrama, Sonete sau poezie Publică și apoi scrie! Aviz medical De nu trăiești în zadar și mănânci pe la toți Sfinții Ce-s trecuți în calendar Și-ai săpat groapă cu dinții! Osânda Unui despot „luminat” I-au intrat zilele-n sac Și partidul l-a damnat Preferând un „prostănac”. Șuvița marinarului Dacă ți-ai tăiat șuvița Zice ziaristul Bulă La mulți ne-ai luat alvița Dă-ne acces la pendula! Alegeri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
schilodește gândul, lumina dinlăuntru naște-o stea! Salvează-mă! În patul meu revino, să simt pe lună plină carnea vremii, pe cimaruta mea! Înzăpezite piscuri reapar, cum moartea nu distruge, iată, trupul, ci doar o taină risipind poeme, pentacole cu dinți fără să muște, cănd Paracelsus tace în alfabetul magic, supus enochian! Singurătatea ne privește-n față, din toate părțile suntem împresurați, o nouă iubire se strecoară hoțește, sunt robul tău, Doamne, am pasul curat... 20 A brad și scorțișoară miroase
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
picioare, mirat de nouă perspectivă ce i se arată și cu un zâmbet larg pe față, ne topim de fericire în fața acestui miracol - Iată Omul! Felul cum se hrănește ne arată că putem trăi fără să ucidem animalele, iar apariția dinților este necesara nu pentru hrană, în primul rând, ci ca un suport pentru vorbire, pentru comunicare! Felul cum doarme ne arată că suntem legați pe vecie de energiile cosmice cu care trebuie să ne reîncărcam permanent. Cât suntem de fragili
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
orice preț, în trans-roman. Autorii Desperado - sunt câteva valuri, câteva generații deja - se nasc cu conștiința că dărâmarea convenției este un dat. Ei nu demolează, nu sfidează. Pentru ei schimbarea convenției e o necesitate firească, la fel ca spălatul pe dinți. Autorul Desperado nu dorește să facă tabula rasa. Din contră, el recuperează. Ce anume recuperează autorul trans-romanului? Cum se deosebește un text Desperado de un text Modernist? Primul semn inconfundabil este revenirea la convenția verbală. Autorul - în primul rând romancierul
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
de Leona Dare, pe care o putem vedea în trei poze, "una dintre cele mai voluptuoase femei din epocă", adică de la sfîrșitul secolului al XIX-lea, cea care s-a ridicat în balon deasupra grădinii Cișmigiu, ținându-se numai cu dinții de trapezul agățat de nacelă: "Cînd Leona Dare a apărut în București era în culmea gloriei. Dăduse spectacole de acrobație de trapez, suspendată la mare înălțime de un balon umflat cu aer cald, în toate marile capitale ale Europei ș
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10610_a_11935]
-
Ca să le înghețe sexele. Că se iubesc, e limpede: fata poartă la gât, într-un pandantiv, o buclă din părul pubian al tânărului, iar sperma lui uscată o reciclează, făcând-o bobițe minuscule pe care le strecoară în pasta de dinți. În sfârșit, cu câteva zile înainte de o nouă întâlnire, Vlada consumă numai lichide, pentru a elimina tot din intestine și a-i "curăța drumul" filozofului. În celelalte capitole ale romanului, unul mai slab decât celălalt (nivelul cel mai de jos
Noua pornografie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10596_a_11921]
-
nene!”, vorba lui Moș Gogu, unul de pe la mine din sat, „e că circul noi l-am vrut, noi îl avem! Iar după aceea, ce să mai zici?!”. Problemă se complică rău, dar rău de tot, când, vorba aceluiași gălbejit, fără dinți și cu gândul dus la ștreangul deja pregătit în podul casei,: „vai de mama de om, cănd alegi până culegi!”. Doamne ferește! Piei, satana, si lasă-ne măcar nădejdea, că ea, nădejdea, nu e de la pământeni, ci de la Cel de Sus
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
au uscat trandafirii sălbatici. Ceaiul este alb. Sarea se extrage din Marea Roșie... Și eu am dreptul De o mie de ori să plec Și să revin În această mișcare universală! Un alt mușchi de vită nesupusa Va intra în mașinărie. Dinții din orologiu ne cheamă La liturghia din turn. La ce bun ? Încă o ediție de noapte Iese goală-goluță Pe strada cu platani înfloriți Și vagabonzi de conștiință. În vitrina, În planul secund, Vântul răcește șampania scumpă În cupă de scrum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
el. Superficiență Petre e de pus în râma Teatru, proza, epigrama, Sonete sau poezie Publică și apoi scrie! Aviz medical De nu trăiești în zadar și mănânci pe la toți Sfinții Ce-s trecuți în calendar Și-ai săpat groapă cu dinții! Osânda Unui despot „luminat” I-au intrat zilele-n sac Și partidul l-a damnat Preferând un „prostănac”. Șuvița marinarului Dacă ți-ai tăiat șuvița Zice ziaristul Bulă La mulți ne-ai luat alvița Dă-ne acces la pendula! Alegeri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
schilodește gândul, lumina dinlăuntru naște-o stea! Salvează-mă! În patul meu revino, să simt pe lună plină carnea vremii, pe cimaruta mea! Înzăpezite piscuri reapar, cum moartea nu distruge, iată, trupul, ci doar o taină risipind poeme, pentacole cu dinți fără să muște, cănd Paracelsus tace în alfabetul magic, supus enochian! Singurătatea ne privește-n față, din toate părțile suntem împresurați, o nouă iubire se strecoară hoțește, sunt robul tău, Doamne, am pasul curat... 20 A brad și scorțișoară miroase
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
picioare, mirat de nouă perspectivă ce i se arată și cu un zâmbet larg pe față, ne topim de fericire în fața acestui miracol - Iată Omul! Felul cum se hrănește ne arată că putem trăi fără să ucidem animalele, iar apariția dinților este necesara nu pentru hrană, în primul rând, ci ca un suport pentru vorbire, pentru comunicare! Felul cum doarme ne arată că suntem legați pe vecie de energiile cosmice cu care trebuie să ne reîncărcam permanent. Cât suntem de fragili
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de cucoane, violonistul Jacques Thibaud, pianistul francez Alfred Cortot, însă erau amândoi departe de desăvârșirea celor doi titani. Yassaye mai figurează ca solist al unui concert simfonic, cântând concertul de Beethoven. Însă deja în repetiția generală, o durere rebelă de dinți îi strică dispoziția și fața lui de „bebe”uriaș se contractează plină de durere. La concert chiar, această îndispoziție îl fac distrat și în începutul concertului, care e scris în re major, se trezește cu toată cadența făcută în Do
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
criterii de ,generație", adică de vârstă, e o formă gravissimă de discriminare și dispreț față de realitate. În această logică, nonagenarii Mihai Șora și Neagu Djuvara ar trebui să aibă tratamentul rezervat cândva bătrânilor în lumea eschimoșilor: după ce-și pierdeau dinții și nu mai puteau mesteca singuri carnea crudă, erau scoși din igloo-uri și lăsați să înghețe. (Îi rog pe acești venerabili maeștri să-mi ierte exemplul. Știu însă că au mult mai mult umor decât diverșii inițiatori de anchete menite
Laurii ofiliți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10007_a_11332]
-
școală profesională și face cunoștință cu alt tînăr, fiu dintr-o familie cu probleme politice, suspectată de dizidență, se decide să fugă în străinătate cu acesta. Întreaga tevatură îl face pe fratele acesteia, proaspăt pionier care-și pierde și ultimul dinte de lapte, alături de prietenii săi, să-l condamne la moarte pe Ceaușescu: "Ceaușescu e de vină!". Abandonînd îndrăznețul plan în ultimul moment, Eva, dar și fratele său, sunt luați prin surprindere de un deznodămînt neașteptat: căderea și executarea lui Ceaușescu
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
Răspunsul lui Ion Ianoși merită consemnat: ,Din cauza mecanismului specific al terorizării supușilor săi. A administrat fără încetare măsuri înjositoare, zi de zi, ceas de ceas. O înjosire mărunțită, dar permanentizată. Sâcâitorul iad cotidian, prin aceasta groaznic. Ca o durere de dinți a... sufletului". Ion Ianoși a privit execuția lui Nicolae Ceaușescu ca pe o izbăvire. Este limpede însă că pentru el idealurile stângii au rămas intacte, chiar dacă în ochii celor mai mulți au fost compromise de punerea lor în practică de către oameni precum
Totul despre Ceaușescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10037_a_11362]
-
Foarță, tăind la lungimi potrivite replici latent poetice din Caragiale - că se poate croșeta poezie din orice fel de lînuri. Jivine cu solzi și pene sînt scornite pe hîrtie, într-o invocație care adună cărțile: "Hiare cuminți/ cu ghiare, cu dinți,/ cu coadă de pește,/ cu pieliți la dește,/ cu unghe de țap/ în creștet de cap,/ cu blana ca sfecla,/ cu ochii ca stecla/ cum ochii de vîlc,/ fiare cu tîlc,/ cu duhori suave:/ gŕdini filosoafe.../ (Ave!)". Modelul, aici, e
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]
-
lucru sînt mai bune, zise ea, și nu trebuie să-ți faci griji pentru animale. Cînd i se înfățișă lui Bombur Yambarzal însă, toată întristarea i se întorsese. Bulbucatul waza se trezi în întuneric, îi văzu fața cu un singur dinte cum se apleacă spre el și simți adierea rece a morții pe obraz. - Dacă nu faci ceva cît se poate de repede, zise ea, războiul civil al lui Bulbul Fakh va arde pînă la temelie ambele sate. Apoi se dădu
Salman Rushdie Shalimar Clovnul by Dana Craciun () [Corola-journal/Journalistic/10108_a_11433]
-
distrus Biblioteca din Alexandria. Vârstnicii care girează, în paginile ziarului Cotidianul, acest monstruos ritual al uciderii în efigie, sperând să se salveze pe ei înșiși, prin lingușirea tinerilor agresivi, fac o figură jalnică. Seamănă cu niște bătrâne scofâlcite și fără dinți care s-au rujat grotesc și mișcă din șolduri. Este cu totul fals argumentul (lui Gabriel Liiceanu!) că mormanele de "cadavre" din cultură îi împiedică pe nou-veniți să se afirme. Poate îi împiedică să ocupe funcții administrative - dar acesta este
Ochiul magic () [Corola-journal/Journalistic/10112_a_11437]
-
meu cel drept/ cum încasează el/ pe tibie și peroneu/ toate plățile pe care nu/ le mai pot plăti eu.// Și fiindcă n-am mai știut păși/ am fost un glorios soldat/ gladiator și împărat,/ claviculă și omoplat.// Apoi și dinții m-au trădat/ cîte-un molar, un incisiv/ un dinte drept, un dinte strîmb/ cîte-o femeie, cîte-un pat.// Șontîc, pe jos, spre cimitir:/ pășesc - mă mir, pășesc - mă mir!/ Acolo e o lume-ntreagă/ ce știe sta și nu aleargă!". Remarcăm
Litota morala by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10118_a_11443]
-
peroneu/ toate plățile pe care nu/ le mai pot plăti eu.// Și fiindcă n-am mai știut păși/ am fost un glorios soldat/ gladiator și împărat,/ claviculă și omoplat.// Apoi și dinții m-au trădat/ cîte-un molar, un incisiv/ un dinte drept, un dinte strîmb/ cîte-o femeie, cîte-un pat.// Șontîc, pe jos, spre cimitir:/ pășesc - mă mir, pășesc - mă mir!/ Acolo e o lume-ntreagă/ ce știe sta și nu aleargă!". Remarcăm astfel o calitate a poeticii în cauză. Ea se
Litota morala by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10118_a_11443]
-
pe care nu/ le mai pot plăti eu.// Și fiindcă n-am mai știut păși/ am fost un glorios soldat/ gladiator și împărat,/ claviculă și omoplat.// Apoi și dinții m-au trădat/ cîte-un molar, un incisiv/ un dinte drept, un dinte strîmb/ cîte-o femeie, cîte-un pat.// Șontîc, pe jos, spre cimitir:/ pășesc - mă mir, pășesc - mă mir!/ Acolo e o lume-ntreagă/ ce știe sta și nu aleargă!". Remarcăm astfel o calitate a poeticii în cauză. Ea se ferește de excesul
Litota morala by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10118_a_11443]
-
chică. Parnavel cu sulița ascuțită străpunse pe Corbea în gemănare și de nu era punga încrețită, îi pătrundea fierul până în spinare... Mândra pe Ciuntul de barbă trage, Năsturel pe Dondu flocăiește, iar ca ș-un juncam Dragoșin rage și cu dinții beliți clănțănește, căci Sperlea îi sburase nasul în două și mustățile cu buzele amândouă... (iarăși Arghezi), Giolban încă dete să dee în Căciga cu o bardă lată iar acela aruncând o bebee îl tocă tocmai în gura căscată, ș-așa
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10137_a_11462]
-
nasul în două și mustățile cu buzele amândouă... (iarăși Arghezi), Giolban încă dete să dee în Căciga cu o bardă lată iar acela aruncând o bebee îl tocă tocmai în gura căscată, ș-așa fu de crudă lovitura, încât toți dinții îi părăsiră gura... Rar text scris în limba română în care să încapă atât de grotescă îngrămădeală de numiri pățind fiecare câte ceva în mod diferit. O listă de caractere, unul după altul încremenit în câteva sunete doar, închizând în ele
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10137_a_11462]