17,821 matches
-
după ce bău cu sete din sticla cu rachiu, iar cu mâna stăngă strănsă-n pumn sparge oglinda de lăngă ușă. Magdalena tresare și se retrage cu copila-n brațe în fundul chilerului speriată. El o privește amenințător și părăsește încăperea înjurând printre dinți: -Dumnezeii mamii voastre, vă omor pe toți!...și pleacă din nou către cărciumă. Magdalena rămâne tristă și golită de suflare, se ghemuiește-ntr-un colț pe patul din capătul chilerului, o cămăruță unde dormeau cele două fete, frigul o pătrunde
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1486165069.html [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
de undeva, probabil de la capătul podului. Un amalgam de voci însoțite de urlete. - Uite că se apropie! se auzi la un moment dat o voce! - Abia aștept s-o înghit! se auzi altă voce. - Abia aștept s-o mestec între dinți! se auzi o voce mai ascuțită decât celelalte. M-am oprit. Nu din frică, ci din curiozitate. Mi-am fixat privirea spre capătul podului. Nu mai aveam mult de mers. Din neglijență, absorbită de filozofiile mele puteam să fiu înghițită
UN VIS CU ZÂMBÂC de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1463558216.html [Corola-blog/BlogPost/366145_a_367474]
-
imagini metaforizante, pentru a urma dezirabilul fior ascensional, dezmărginirea: "suflu/ suflu-nspre/ trupul acesta comun/ devenit strâmt/ pentru noi/ aripile mele au crescut/ sforile se descompun/ în raze de libertate/ orbecăind mă strigă/ zborul și mă doare/ nu a existat zăbala/ dintele a măcinat trupul/ în nălucirea cuvintelor/ grele/ totul e-n umbră/ trec dincolo de aripi". OCTAVIAN MIHALCEA Referință Bibliografică: DEZMĂRGINIRI de OCTAVIAN MIHALCEA / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2065, Anul VI, 26 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright
DEZMĂRGINIRI DE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1472237282.html [Corola-blog/BlogPost/379137_a_380466]
-
Să nu uităm nicicând să mai fim copii, Deși îmbătrânim cu fiecare zi, Să ne trăim viața ....în hohote de râs, Că la sfârșit, lăsăm, în urma noastră, plâns... Să nu uităm nicicând să mai fim fericiți, Deși necazul, știm, are dinți ascuțiți, Și mușcă din noi, ca o fiară flămândă, Să nu pierdem speranța! Tăcută, stă la pândă. Să nu uităm nicicând să mai fim pioși, Deși suntem cu toții ....niște păcătoși, Dumnezeu ascultă, și-o să ne răspundă, Doar așteaptă clipa, căința
SĂ NU UITĂM NICICÂND... de ANDREEA VĂDUVA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/andreea_vaduva_1496320190.html [Corola-blog/BlogPost/359009_a_360338]
-
în actualitate, strivindu-ne sub călcâiul eternei confruntări dintre est și vest, dintre sus și jos, dintre mare și mai mare. Încercați să-l rostiți cu voce tare, relaxat. Nu veți reuși. E un enunț poticnit, sună bolovănos, șuierat printre dinți, sacadat, întrerupt de consoane cu icneli. Focul sugerat în el sună a ardere mocnită, nu a flacără purificatoare ce flutură liberă, cum și-ar dori-o orice revoluționar corect. Pe scurt, situația e indecisă, chiar dacă miroase a fum. Dar ce
MERE ŞI MITRALIERE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1446402559.html [Corola-blog/BlogPost/353286_a_354615]
-
E ceva asemănător șorțului de piele pe care-l poartă meșterii tâmplari, dar nu cu șurbelnițe și scule, ci dotat cu mască de gaz, lanternă, fașe de pansat, folie de protecție termică, baton cu proteine, termos, pastă și periuță de dinți și multe alte chițibușuri numai bune de ușurat viața celor chemați să schimbe destinele lumii prin piețele asediate ale marilor orașe. Poate că selecția nu e la fel de sofisticată ca dotarea soldaților combatanți cu bastoane și scuturi, dar cât de cât
MERE ŞI MITRALIERE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1446402559.html [Corola-blog/BlogPost/353286_a_354615]
-
ce te-am iubit noi pe tine, ce jale ne-ai lăsat în suflete” ... Fugiți d-aci, bă, că vă știu eu ce maimuțoi îmi sunteți! Până mai ieri m-ați fi mâncat cu tot cu pene - noroc că n-aveți voi dinți pentru mine - și-acuma... hai, roiu`! c-ați început să puțiți. Cugetând eu așa - vezi bine, sunt un cugetător, și-așa am să rămân, până... na! că era să zic pân-oi muri, mă rog, până n-oi mai avea
CUGETĂRI ÎNTRE PATRU SCÂNDURI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Cugetari_intre_patru_scanduri_florentina_loredana_dalian_1353933409.html [Corola-blog/BlogPost/345038_a_346367]
-
urletului a speriat bolțile ruginite care de teamă au țâștit în spinarea moșilor cu umeri aromați, zgrunțuroși, zgribuliți, pregătiți să-și depună odorul, simbria, la iernat între doagele butoaielor primitive. Mi-e toamnă, Doamne, mi-e toamnă! Mieilor tomnatici cu dinți de brumă le este foame de lupi și vor să se răsfețe-n îmbrăcăminți de pastramă pe grătare incandescente. Cărările dealurilor își poartă-n cobilițele vremurilor bunurile agonisite. Ce mai fug recoltele-n hambare! Ce se mai înghesuie-n borcane
ÎN ZBOR ANGELIC… CUVINTE RUGINITE PE ROUĂ DULCE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1488956065.html [Corola-blog/BlogPost/379592_a_380921]
-
reiese clar preocuparea de... sezon: „Strâng câteva frunze pentru al meu album,/ Beau un ceai aromat din multe flori din cană,/ La geamul casei mele toamna frunze adună,/ Respir fericită al crizantemelor divin parfum.” La ceas târziu de toamnă cu dinții de brumă, domnul Ion Vanghele găsește de cuvință să-i ceară iertare iubitei, și asta... de față cu noi: „Iartă-mă iubito sunt obraznic,/ cânt acum la mama lui de praznic,/ frunze cad în jur pe îndelete/ și foșnesc uscate
ÎN ZBOR ANGELIC… CUVINTE RUGINITE PE ROUĂ DULCE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1488956065.html [Corola-blog/BlogPost/379592_a_380921]
-
2012 Toate Articolele Autorului Nu-i așa că nu mă cunoașteți? Mă cheamă ,,Amigo”. Un băiat care mă iubește foarte mult m-a numit așa și așa mi-a rămas numele. V-ați prins, sunt un autentic maidanez. Am ochii căprui, dinți puternici, o codiță scurtă, un chef nebun de joacă, sunt iute de picior, îmi place să fur mănușile lui Dino și ador să mă prefac că îi compostez hainele. Mă irită zgomotul de la motorul mașinilor și din această pricină latru
,, AMIGO” de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Povesti_de_cartier_amigo_cornelia_curtean_1351858048.html [Corola-blog/BlogPost/344995_a_346324]
-
știu, se bâlbâise ea, auzind vocile tot mai ridicate ale unora, șefa știe. Când o fi să vină, vine!... Puțină răbdare!... Se iscase o revoltă spontană, mâini se agitaseră acuzatoare, vorbe grele se făcuseră auzite, rostise și Andrei Azuga printre dinți câteva. Să li se facă și să li se dreagă așa și pe dincolo tuturor șefelor de pe lumea asta!... Apoi lumea se potolise, convenise să se facă o listă, să mai poată merge să-și vadă de treburi. Că suntem
A OPTA TREAPTĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/A_opta_treapta.html [Corola-blog/BlogPost/370940_a_372269]
-
din zonă l-a acordat obștii monahale, această acțiune represivă nu a putut fi încheiată decât abia în luna februarie anul 1956, prin evacuarea forțată a așezământului, cu ajutorul a nu mai puțin de 220 de ofițeri M.A.I. înarmați până-n dinți cu pistoale-mitralieră. Faptul că în această dispută locuitorii satelor din jurul mănăstirii au pactizat și fraternizat fără rezerve cu monahii, a atras atenția autorităților asupra influenței pe care o putea exercita Biserica asupra maselor și asupra faptului că, în pofida propagandei ateiste
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
mai civilizate, încasați o amendă pe chestia asta.” Înghit în sec...mă uit cu jenă la motănelul blând, care privește cu interes automobilele care ne depășesc. Uneori, dă și el cu lăbuța în geam, când vreun pasager știrb ori cu dinții de lapte îi face semn, de pe bancheta din spate a mașinii învecinate. “Au copiii ăștia un limbaj al lor”, mă gândeam. Ființa asta firavă deșteptase în mine instincte materne, greu adormite. L-am scos din sacoșă și l-am ținut
AVENTURILE MOTANULUI TRIŞPE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Aventurile_motanului_trispe.html [Corola-blog/BlogPost/349158_a_350487]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > CE GUST ARE INIMA? Autor: Monica Bokor Publicat în: Ediția nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Ce gust are inima? Mi-am luat inima-n dinți Să simt gustul cuvintelor. Mi-e dor, Te iubesc, Mi-este frică. La-nceput am simțit că-i amar, Apoi că e dulce, Apoi că se strică. Ce gust are inima? M-am întrebat, plângând, într-o seară. Mi-am
CE GUST ARE INIMA? de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ce_gust_are_inima_monica_bokor_1389035341.html [Corola-blog/BlogPost/361579_a_362908]
-
cuvintelor. Mi-e dor, Te iubesc, Mi-este frică. La-nceput am simțit că-i amar, Apoi că e dulce, Apoi că se strică. Ce gust are inima? M-am întrebat, plângând, într-o seară. Mi-am luat inima-n dinți, Nu am curaj să mestec, Cred c-o să doară. Ce gust are inima? Gustul tăcerii, al mierii și-al fierii. Gustul visării ... Referință Bibliografică: Ce gust are inima? / Monica Bokor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1102, Anul IV, 06
CE GUST ARE INIMA? de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ce_gust_are_inima_monica_bokor_1389035341.html [Corola-blog/BlogPost/361579_a_362908]
-
mâinile cu botul, cu limba, de parcă mi le-ar săruta a recunoștință, hămăie, îmi spune ceva pe limba lui, dar își dă seama că nu pricep, dansează în jurul meu, mă prinde cu multă grijă de picior, își încearcă a joacă dinții, știe el cât de mult, fără să muște cu adevărat. Unul din motani doarme noaptea cu mine, altul se încălzește dormind peste câine, în cușca acestuia și care îl suportă cu multă îngăduință. Câteodată se miros bot în bot unul
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Numai_intrebari.html [Corola-blog/BlogPost/350853_a_352182]
-
mecanismele învățării? Nu există o singură definiție exhaustiva a învățării, mai degrabă vorbim de definiții ale învățării, întrucât există o adevarată colecție a lor. Ele au,însă, toate un punct comun: o achiziție care produce o schimbare comportamentală. Iată câteva dinte definițiile acceptate unanim de către specialiști referitoare la activitatea de învățare: - învățarea este o activitate preparatorie a individului, de structurare și asimilare a unor comportamente și operații noi în vederea stăpânirii diferitelor modalități de intervenție activă și transformatoare asupra mediului, ca și
Prof. consilier şcolar, Mircea Florian RUICU: ÎNVĂŢAREA ŞI INSTRUIREA PROGRAMATĂ by http://revistaderecenzii.ro/prof-consilier-scolar-mircea-florian-ruicu-invatarea-si-instruirea-programata/ [Corola-blog/BlogPost/339389_a_340718]
-
că știau și ei acest fel de dans. Secretara șefului atelierului știa să danseze, însă partenerul ei - conducătorul auto - nu! Secretara nu-l lăsă și continuă cu mișcări lascive, cu toate că partenerul o călca pe picioare la fiecare mișcare. Strângea din dinți de durere dar nu se lăsa bătută. La fel de rigid și inflexibil continuau valsul și secretarul cu pontatoarea, în ciuda faptului picioarele nu-i mai ascultau refuzând parcă să execute corect pașii de vals. Doar legănarea brațelor dădu impresia că dansau bine
BALUL TINERETULUI de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1473733395.html [Corola-blog/BlogPost/362726_a_364055]
-
bananieri. Ne-am îndreptat către pagoda budistă. Călăuzele mele spaniole, iar după ele și eu însumi, ne opream la tot pasul aproape la fiecare dugheană și priveam cu mirare cum rumegă localnicii ceva cenușiu învelit în frunze, fapt pentru care dinții și buzele lor se făceau de un roșu închis. Mai eram tot timpul ispitiți și de ciorchinii atârnați de banane, ca și de grămezile de nuci de cocos. Cât am mers, s-a ținut scai de noi o droaie de
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Anatolie_tihai_un_misionar_basarabean_in_japonia_1_.html [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
în genunchi, într-un tricou cu imaginea lui Freddie Mercury și purta niște bocanci de armată cu șireturile dezlegate, ceea ce făcea ca limbile bocancilor să spânzure într-o parte. Râsul său deschis din toată inima făcea să i se vadă dinții ca două șiraguri de perle și gropițele din obraji, după care majoritatea fetelor erau topite. Era de felul lui un băiat tăcut. Nu râdea din orice motiv sau cu oricine, dar Alina și Ani erau prietenele lui apropiate. Cele două
PARTEA A DOUA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Cobra_partea_a_doua_mihaela_mosneanu_1394541698.html [Corola-blog/BlogPost/353509_a_354838]
-
capsele sutienului dintr-o mișcare. Se vedea că nu o făcea pentru prima dată dacă a reușit această performanță așa de ușor. Până să sesizeze Ana ce se întâmplă, rodiile îi erau acoperite cu sărutări pasionale, iar turnuleții mestecați între dinți fără să doară ci să electrizeze de plăcere posesoarea lor. Se lăsă stăpânită de aceste senzații pe care le savura prima dată. Nu avea timp să se mai gândească la ce o avertizase sora mijlocie cu ani în urmă că
FIORI CU ZMEURA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Fiori_cu_zmeura.html [Corola-blog/BlogPost/366913_a_368242]
-
merg înainte. Ștefan nu se dezminte și ca tot românul face haz de necaz. Se declară nemulțumit de politica băncilor, de comisioanele de risc sau alte clauze abuzive, consideră că este o victimă a rapacității bancherilor, se autoironizează scrâșnind din dinți “cine dracu m-a pus să-mi leg singur ștreangul de gât?”. Deh...”obrazul subțire cu cheltuială se ține”, grăiește un vechi proverb românesc. “Dar cine și-a cumparat casă și mașină??” se întreabă el. “Eu” răspunde candid, umflându-și
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
-i lucește pe degetul său inelar. Dar, deodată, la una din glumele sale, se produce un fenomen galactic, tânăra domniță “dulce și suavă”, vorba lui Bolintineanu, zâmbește tainic și râde ușor arătându-și doar o secundă șiragul de cleștar al dinților. Surâsul ei este atât de cald, de intim, încât pe Ștefan îl trec fiorii. În sfârșit i-a văzut privirea îndreptată țintă către el, i-a admirat acei ochi căprui încărcați de viață, ușor melancolici, adumbriți de gene mătăsoase, nasul
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
romi. CUM AM AFLAT CĂ SUNT ȚIGAN DE LA ÎNVĂȚĂTOAREA MEA KASHTALI, STĂNCIUGEL.ȚIGAN DIN CLASA I-A. Sunt născut în 1976. În prima zi de școală din viața mea (adică în 1983), învățătoarea Stănciugel m-a întrebat: - Cum zici la dinte? - Dand! - Dar la deget? - Nai! - Dar la nas? - Nakh! - Tu ești țigan, așa că vei sta singur în bancă. M-a pus singur într-o bancă, izolat de restul clasei. Când am ajuns acasă, am întrebat-o pe bunica ce e
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1475249288.html [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
însă în rol abia a doua zi: n-avea sens să mai urc „la vârv” pentru două ceasuri, numai ca să am de unde coborî să fac zama de cină. Mitu ca Mitu, eram oarecum prieteni, dar nea Ioniță a strâns din dinți când m-a văzut la târlă. Ne mai întâlnisem pe munte și mă știa turist. - Mâncee-l-aar hiirișș pe Miihaai, păi di ce nu ieșî să-și facă la oi?! Lesna la toț să trimeată pe unu șî pe altu! Am
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani by https://republica.ro/z-nu-i-treaba-me-cin-te-o-trimes-in-prima-mea-ciobanie-zomul-domnului-ne-a-aparut-pe-un-varf-de-munte [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]