5,722 matches
-
toate mediile intelectuale, politice sau mondene din țara în care ambasadorul trebuie să-și exercite acțiunea este indicat ca el să determine o atitudine favorabilă în ceea ce-l privește. Știm că lumea nu este deloc indulgentă cu noii veniți. Un diplomat care își ia postul în primire devine un punct de atracție asupra căruia se concentrează toate privirile societății în care el tocmai a pătruns. Dacă, din întâmplare, printr-o anume acțiune, el va friza ridicolul, atunci ar trebui să fie
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
avea atunci când, urmând o politică colonială, spunea că viitorul Germaniei se află pe mare, dar problema era aceea că doar la Berlin se putea stabili gradul în care puteau fi afectate raporturile tradiționale ale Germaniei cu Anglia. Să revenim la diplomat. Acesta trebuie, firesc, să urmărească succesul, fără a face acest lucru cu aplomb, adică cu prea mare strălucire. Reușita deplină este uneori stânjenitoare. Nimic nu este mai primejdios decât izbucnirea amorului propriu al unui adversar; pe de altă parte, se
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
veritabil om de stat ține seamă de aceste sentimente, care supraviețuiesc în cel mai adânc colț din sufletul popoarelor și care, deseori, se constituie în dovezi ale existenței lor; într-o negociere trebuie implicată și generozitatea spiritului. Știu că anumiți diplomați au fost apreciați pentru că au fost considerați "buni europeni". Acești termeni doreau să însemne că ei au știut să se ridice deasupra lor înșile și că, în ochii lor, prosperitatea propriilor lor țări era, cum spun matematicienii, "funcție" de prosperitatea
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
cu satisfacție, (sau cel puțin așa se lasă să se creadă), că ai noștri contemporani sunt mult superiori membrilor societății secolului al XVII-lea în ceea ce privește politica externă. Imi place să cred și eu acest lucru, însă, orice ar fi, un diplomat al zilelor noastre, însărcinat să întreprindă o negociere, va acționa cu înțelepciune doar dacă nu va căuta aplauzele publicului într-o măsură mai mare decât se făcea altădată, dacă se va înarma cu răbdare și dacă va face uz de
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Mulți își imaginează că, de îndată ce un ambasador își prezintă scrisorile de acreditare, el poate negocia în toate problemele de interes pentru țara lui. Este o eroare. Scrisorile de acreditare nu au alt scop decât acela de impune recunoașterea funcției de diplomat. Din momentul remiterii lor, ambasadorul se bucură de privilegiul impus de misiune; el stabilește relații oficiale cu guvernul pe lângă care este acreditat și poate vorbi cu autoritatea reprezentantului unui stat suveran. Nu are însă calitatea de a încheia un angajament
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
simplă telegramă. Domnul Day, foarte galant, a luat drept bază simplul meu cuvânt și, atunci, am semnat amândoi acordul, fără a mai aștepta sosirea documentelor. În ziua aceea, cred eu, umanitatea a obținut o veritabilă victorie împotriva formalismului. Capitolul III Diplomați de altădată, diplomați de ieri " În fond și la urma urmei, nu există știință mai utilă decât știința de a te face plăcut în societate" (Montaigne, Cartea I, Cap. XIII) I Nu am pretenția de a scrie o "Istorie a
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Day, foarte galant, a luat drept bază simplul meu cuvânt și, atunci, am semnat amândoi acordul, fără a mai aștepta sosirea documentelor. În ziua aceea, cred eu, umanitatea a obținut o veritabilă victorie împotriva formalismului. Capitolul III Diplomați de altădată, diplomați de ieri " În fond și la urma urmei, nu există știință mai utilă decât știința de a te face plăcut în societate" (Montaigne, Cartea I, Cap. XIII) I Nu am pretenția de a scrie o "Istorie a diplomației", însă aș
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
cinstea lui La Fayette și a lui Rochambeau (generali francezi care s-au distins în războiul revoluționar american n.tr.). Era firesc, deci, ca ele să onoreze și memoria lui Vergennes. II La începutul veacului al XIX-lea, doi mari diplomați au ocupat scena lumii: Metternich și Talleyrand. Dacă Plutarh 62 ar mai fi existat, el ar fi putut, în felul său, să facă o paralelă între cei doi. Ei au trăit în aceeași perioada și (când aliați, când adversari) au
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
considerat de el a fi unica garanție a păcii mondiale. În cursul negocierilor, domnul de Talleyrand impresiona prin felul deschis, direct, fără reticențe în care trata afacerile, arătând astfel că el era, în aceeași măsură, om de stat, dar și diplomat. Își exprima opiniile cu claritate, fără a se lăsa furat de diferite argumente și dispute; lordul Palmerston* a afirmat faptul că nu văzuse vreodată un om care să aibă mai puține pretenții și mai multă demnitate în întâlnirile diplomatice. Talleyrand
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
dezamăgi, afirm că opera domnului de Cavour nu este mai uimitoare decât cea a prințului Bismarck, atât de multă îndrăzneală și, în același timp, atât de multă prudență i-au trebuit guvernului de la Torino pentru a construi unitatea Italiei. Un diplomat distins, domnul cavaler Nigra* a servit această politică. Ea nu ar fi putut fi pusă în aplicare decât cu asentimentul guvernului de la Tuileries, iar o mare parte din opinia generală franceză nu i-a lăsat șefului guvernului libertatea de a
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
nu mai puțin, discreția și eleganța limbajului său, i-au asigurat o autoritate căreia nici unul dintre colegii săi nu a scăpat și decan al ambasadorilor Europei fiind tuturor le plăcea să recunoască acest lucru*. Ce să spun acum despre celălalt diplomat? Părea a fi un contrast viu al primului, deși i-a fost cel mai apropiat prieten. Grandios, îndrăzneț, cu vorba hotărâtă, energic și prudent; în aceeași măsură perseverent, el nu s-a îndepărtat niciodată de linia de conduită trasată inițial
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
al practicii, dedicat exercițiului, momentul în care viitorii slujbași sunt pregătiți pentru profesiunea lor". (La Bruyère) I Democrația presupune existența permanentă a ambasadorilor și miniștrilor. Chestiunea care se pune este aceea de a ști dacă ea va avea si adevărați diplomați. Din această perspectivă nu forma de guvernare are cea mai mare importanță, ci raporturile dintre viața politică și cea socială. Această meserie pretinde celor care o exercită cultură și o anumită "familiarizare" cu lumea. Este așadar cât se poate de
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
eu aș putea fi rău privit dacă aș critica-o, deoarece eram guvernator general al Algeriei atunci când am fost trimis la Washington. Pe vremea vechiului regim erau folosiți, la fel ca și acum, de altfel atât oameni precum Villars bun diplomat, dar și mare general -, cât și un mare număr de reprezentanți ai bisericii și de magistrați care au ilustrat cu glorie diplomația franceză. La un anumit nivel, unitatea intereselor de stat se impune ca una obligatorie. Particularitățile profesionale se șterg
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
agenților decât "pergamentelor" lor. De pildă, Jeannin era fiul unui tăbăcar, iar cardinalul d'Ossat un quasi-copil abandonat. Veritabilii oameni de acțiune nu au luat niciodată foarte în serios originile lor; iată modul cum se exprima asupra acestui punct un diplomat din veacul al XVII-lea, care cunoștea bine subiectul: "Cei mai mulți dintre marii seniori sunt mult mai potriviți pentru ambasadele "ceremonie" decât pentru negocieri. Într-o ambasadă a "obedienței", în care oratorul de ocazie rostește doar cuvântări la solemnitățile de botez
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
diplomației franceze, de altfel îndeplinită cu glorie. Domnul Aerenthal avea dreptate: Republica nu avea motive pentru care să invidieze Monarhia. Și totuși, în această perioadă, au fost mulți cei care și-au imaginat că o națiune ar putea renunța la diplomați: aceste persoane nici nu se gândesc să se uite vreodată "pe fereastră", limitându-și orizontul doar la ele însele. Dar națiunile au vecini, deseori indiscreți, uneori chiar agresivi, care, deseori, le amintesc că nimeni nu-i singur pe pământ. Viața
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
care arată că "obiceiurile" politicii actuale nu vor mai fi ca cele de odinioară și, prin urmare, înseși condițiile fundamentale ale vieții naționale vor fi altele. Atât timp cât guvernele diverselor țări vor avea raporturi între ele, ele vor avea nevoie de diplomați pentru a fi reprezentate și informate; oricare ar fi denumirile, acești agenți vor face diplomație (s.tr.). Rolul acestora va deveni de la o zi la alta, din ce în ce mai anevoios. Presa, viața ce palpită pe culoarele parlamentelor, activitatea oamenilor de afaceri, ignoranța
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
fără prea mult zel, mai ales!". Domnul Thiers traducea acest citat astfel: Totul trebuie luat în serios, dar nimic în tragic". Bismarck, Talleyrand, Thiers oare nu este amuzant să îi vezi pe toți trei la fel de grijulii în a vedea cum diplomații lor păstrau măsura în toate? Iată, o regulă cu adevărat bună, aplicabilă nu numai consulilor. Capitolul VI Protocolul "Sacrum inter exteras gentes legatorum jus"(98) (Tacit (99), Istorii, cartea a III-a, LXXX) Nu există oameni mai ceremonioși decât sălbaticii
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
sau numărul lor să arunce vreo bănuială asupra interesului și al fidelității față de țară a miniștrilor. Astăzi, acest sentiment nu mai poate fi înțeles; el explică, până la un anumit punct, ușurința cu care, la începutul secolului al XIX-lea, anumiți diplomați (chiar și cei mai importanți) acceptau cadourile prinților cu care negociau. Ei aparțineau încă vechiului regim. Fără îndoială că moravurile noastre au devenit mai severe, sau cel puțin așa par. În ceea ce privește guvernele, acestea nu mai fac cadouri ambasadorilor; se mulțumesc
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
o poată face în propria lor limbă. De atunci, pătrunderea puternica a S.U.A. în afacerile europene și puținul interes pe care îl prezintă, pentru ele, tradițiile cancelariilor noastre, au dat un impuls suplimentar folosirii limbii engleze. În sfârșit, anumiți diplomați au neglijat în ultima vreme vechea uzanță care, până acum, a fost stabilită printr-un fel de acord universal. Dl. de Langwerth 117, ambasadorul Germaniei la Madrid atunci când i-a înmânat regelui Alfons al XIII-lea al Spaniei 118 scrisorile
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
concep viața publică decât sub forma agitației zgomotoase a adunărilor; ei nu vor să accepte că, în toate parlamentele, nu la tribună, ci pe culoare sunt practicate negocierile care pregătesc voturile decisive. Chiar dacă la Societatea Națiunilor nu e loc pentru diplomați, acolo va fi însă, întotdeauna, un loc pentru diplomație, atât timp cât prin diplomație se înțelege intriga și apriga dispută a intereselor. Anumiți teoreticieni de la Societatea Națiunilor merg până la a suspecta popoarele de suficient dezinteres pentru a justifica sacrificiul lor personal. Ei
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
între fratele său, Ferdinand de Habsburg, viitorul împărat al Austriei (1556-1564) și fiul său Filip, viitorul rege al Spaniei, Filip al II-lea (1556-1598). 10 Étienne-François, de Choiseul, duce de Choiseul și conte de Stainville (1719-1785). Om de stat și diplomat francez din veacul al XVIII-lea. Favorit al marchizei de Pompadour, care l-a propulsat în viața politică. Liberal în concepții, a fost dintotdeauna un admirator al sistemului britanic de guuvernământ. După o scurtă carieră în armată și în administrație
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Autoare a lucrărilor: Despre influența pasiunilor asupra bunăstării indivizilor și națiunilor (1796), Despre literatură luată în considerare în raport cu instituțiile sociale (1800), Delphine (1802), Corinne sau Italia (1807), Despre Germania (1810-1813). 12 Carles-Maurice de Talleyrand-Périgord (1754-1838). Cleric, om de stat și diplomat francez. Îndreptat la început spre o carieră ecleziastică, T. va fi episcop de Autun în perioada 1788-1790. Revoluția l-a determinat să părăsească clerul, devenind laic. Intrând în viața politică, va fi deputat, apoi chiar președinte al Adunării Naționale (februarie
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
legilor (1748). 16 Wilhelm al II-lea. Împărat al Reichului German (1888-1918), ultimul împărat al Germaniei. 17 Theobald von Bethmann Hollweg (1856-1921). Om politic și de stat german, cancelar al Imperiului German în perioada 1908-1917. 18 Sir Edward Goschen (1847-1924). Diplomat englez, ambasador al Marii Britanii la Belgrad (1899-1900), Copenhaga (1900-1905), Viena (1905-1908) și Berlin (1908-1914). Fratele mic al celebrului om politic și de stat conservator, lordul George Goschen, primul viconte Goschen. 19 Filip al III-lea, rege al Spaniei (1598-1621). 20
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
internațional, filozofie politică, dar și teologie, cum ar fi: Despre dreptul războiului și al păcii (1625), Despre Indii (1605), Mare Liberum (1609), Despre adevărul religiei creștine (1627), Despre destin (1648, publicată postum). 24 Klemens Lothar Wenceslas Nepomuk von Metternich (1773-1859). Diplomat, om politic și de stat austriac, cancelar al Imperiului Austriac (Habsburgic). Eminența cenușie a lumii moderne post-napoleoniene, ultraconservator, adept al principiului legitimității, M. a fost principalul "actor politic" la Congresul de la Viena (1814-1815), unde a trasat configurația politică a Europei
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Perseverentul", sau "Îndrăznețul" sau "Războinicul". De altfel, își avea propria sa deviză, "Am făcut-o" (în original "Je l'ai entrepris"). Este străbunicul lui Carol Quintul (a se vedea nota nr. 9). 31 Alfred von Kiderlen-Waechter (1852-1912). Om politic și diplomat german, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Străine al Reichului German în intervalul iunie 1910-decembrie 1912. 32 Jérôme Pétion de Villeneuve (1756-1794). Avocat și revoluționar francez, deputat al Stării al III-a apoi al iacobinilor în Adunarea Națională Constituantă (1789-1791
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]