1,626 matches
-
timp profesoară de declamație, a scris mici scenete cu teme morale. A tradus din E. Scribe comediile Rebeca, Armele femeii, Ministromania. Limbajul său e greoi, cu multe franțuzisme și barbarisme. SCRIERI: Poezii și proză, București, 1871; Situațiunea Teatrului Național sub direcțiunea d-lui Ion Ghica, București, 1877. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 20-26; Gh. Cardaș, Maria Flechtenmacher, în Poeți munteni până la Unire (1787-1859), București, 1937, 497-498; Miller-Rădulescu, Evoluția, 174-177; Lelia Nădejde, Maria Flechtenmacher, SCIA, teatru-muzică-cinematografie, 1965, 1; Massoff, Teatr. rom., II
FLECHTENMACHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287018_a_288347]
-
gazetăria), poetul folosind aici pentru prima oară pseudonimul devenit apoi celebru. Sub semnătura Redacțiunea, grifa scrisului arghezian se recunoaște chiar în cuvântul introductiv, A.B.C..., care se referă expres la o conducere colectivă a revistei, vorbind despre „prietenii grupați în direcțiunea ei”, cu privirile înălțate către același ideal. Preambulul nu asumă explicit un program, ci numai crezul autonomiei artei și veghea de „a călca pe cât se poate mai puțin strâmb cu ideea și cu condeiul” într-o lume literară care abundă
LINIA DREAPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287819_a_289148]
-
etc., enunțate apodictic, dar demonstrate cu strălucire, deși în mare viteză - pe ton și stil de vervă orală într-un tren de lux și plăcere. Ralea nu are nici un gust pentru specialiști și nici o stimă față de trebuințele moderne de specializare; direcțiunile cele mai diverse ale spiritului îl solicită egal - dar Don Juan cochetează cu toate fie pe rând, fie în același timp, totdeauna frenetic. Și totuși, micile eseuri ale lui M.D. Ralea sunt poate asemenea cu acei iceberguri plutitori pe mările
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
dau mici scenete. Sub conducerea lui Al. Macedonski, R.l. urma să devină organul unei mișcări literare tinzând la „reînălțarea școlii franceze în poezia noastră”. Macedonski îl atacă nedrept pe Mihai Eminescu, spre a dovedi eșecul „școlii germane” în lirica românească (Direcțiune în politică), și face să apară versuri din Iuliu Cezar Săvescu, Al. Obedenaru, Traian Demetrescu, membri ai cenaclului său. De reținut sunt Cântece ale slavului din sud și prozele După perdele, Pe drum de poștă, Între cotețe, aparținând lui Al.
ROMANIA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289319_a_290648]
-
Traian Demetrescu, membri ai cenaclului său. De reținut sunt Cântece ale slavului din sud și prozele După perdele, Pe drum de poștă, Între cotețe, aparținând lui Al. Macedonski. După retragerea acestuia de la conducere, R.l. va proclama drept „fruntaș” al „adevăratei direcțiuni noi” pe Eminescu. La moartea poetului, publică versuri omagiale și un entuziast studiu al lui Corneliu V. Botez, Poeziile de dragoste ale lui Eminescu. Filosofia lui. Limba, forma și gramatica lui Eminescu. S.C.
ROMANIA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289319_a_290648]
-
Număr literar” (1884), iar în „Adevărul” i se tipăresc poezii antimonarhice. Între 1885 și 1887 este redactor-șef al ziarului ieșean „Liberalul”, în paginile căruia, sub anagrama Morna, a purtat cu „Contemporanul” o polemică, editată în 1887 în broșura În contra direcțiunei literare de la „Contemporanul”. În 1888 scoate „Drapelul” și continuă să polemizeze cu revista socialistă ieșeană. Publică Un răspuns domnului Ioan Gherea în 1889. Este chemat în 1892 la București, ca prim-redactor al „Adevărului”. În 1894 trimitea de la Bruxelles, unde
ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289300_a_290629]
-
H. Spencer (utilizat de R.) se exclud. Nega existența unei direcții a „Contemporanului”, relevând discordanța dintre principiile programatice și literatura revistei, de nivel artistic scăzut, prin epigonism eminescian și naturalism, și sublinia inconsecvența ideologică, ceea ce provoacă demonstrația lui Gherea din Direcțiunea „Contemporanului”, privind mecanismul determinării în raportul artă-societate, cu definirea tendinței și a tezei în artă. Ulterior R. a devenit însă colaborator al publicațiilor socialiste „Munca”, „Literatură și știință”, cu versuri închinate existențelor umile. Volumul Poezii (1894) rămâne, totuși, în sfera
ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289300_a_290629]
-
autorul cultivă notația și amănuntul plastic colorat. A făcut și câteva traduceri - poezii din Ch.-H. Millevoye, André Chénier, François Coppée, Sully Prudhomme. Memorialistica lui, risipită în publicații după 1900, depășește prin scriitură interesul strict de cronică istorică. SCRIERI: În contra direcțiunei literare de la „Contemporanul”, Iași, 1887; Un răspuns domnului Ioan Gherea, Iași, 1889; Poezii, București, 1894; Pagini din istoria culturii românești în Dobrogea, 1920. Traduceri: [François Coppée, Sully Prudhomme, Édouard Grenier], în Poezii, București, 1894. Repere bibliografice: Iorga, Oameni, III, 355-356
ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289300_a_290629]
-
SCÂNTEIA, publicație apărută la Iași, bilunar, din 3 martie până la 5 octombrie 1919, având subtitlul „Revistă literară, artistică, distractivă”, care de la numărul 3 devine „Literară, artistică, socială”. Director: B. Gr. Verpier. Articolul-program, intitulat Cuvântul nostru și semnat Direcțiunea, afirmă: „Scopul nostru principal este încurajarea tinerelor talente, adică a acelora cari, deși lipsiți de cultura «reglementară», ce li se cere pentru a se putea numi scriitori sau publiciști, deși n-au urmat cursuri speciale, au talent, aplicație și sunt
SCANTEIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289532_a_290861]
-
cu privire la libertatea de creație: „Ministerul Artelor, constatând că unele piese ce se reprezintă la teatrele particulare din Capitală și provincie nu sunt cercetate în amănunt, iar cuprinsul lor nu totdeauna este în spiritul vremii prin care trecem, a instituit prin Direcțiunea generală a teatrelor o comisie compusă din domnii Alexandru Ciorănescu, inspector general al teatrelor ca președinte, Florica Șelmaru - publicistă, Mihai Beniuc, Alex. Șahighian, Dinu Negreanu, Geo Dumitrescu - membri”, având atribuția „să cenzureze toate textele propuse spre reprezentare de orice teatru
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
Titu Maiorescu într-o serie de articole (Observări polemice, Beția de cuvinte, Răspunsurile „Revistei contimporane”). E aici o „execuție magistrală” (G. Călinescu), unde criticul junimist procedează metodic, minuțios, cu o fervoare rece, necruțătoare, extrem de eficientă, în vreme ce replica lui U. (Noua direcțiune din Iași), în pofida justeții unor puncte de vedere, rămâne inconsistentă, neputincioasă. Ca scriitor, U. este un meșteșugar. Nu se poate vorbi despre primul deceniu de roman românesc fără a consemna scrieri precum Logofătul Baptiste Veleli și Coliba Măriucăi, ambele publicate
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
unor dansuri deosebite (Dansul Marinarilor, Brâul), recompensate cu acordarea unor premii, pentru ca finalul să aparțină tuturor elevilor Înlănțuiți Într-o amplă Horă a Unirii . Organizarea acestui eveniment nu a fost lipsită de incidente, după cum reiese dintr-un raport Întocmit de direcțiunea Liceului Național Înaintat ministrului În data de 19 mai 1899, cu scopul clarificării Împrejurărilor producerii lui. Acesta semnala existența unei altercații În seara zilei de 8 mai, În care fuseseră implicați elevii Liceului Național, colegii lor invitați din Bârlad și
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
ulterioară a artelor. Principiile erau ale lui Schopenhauer și Wagner, pe ultimul repudiindu-l spre sfârșitul vieții. R.-M. ține să precizeze în introducere: „Dând publicității rezumatul filosofiei lui Nietzsche n-am deloc intențiunea s-o recomand ca pe o direcțiune sănătoasă a filosofiei contemporane. Sunt departe de a o aproba, necum să doresc a-i face prozeliți.” Adaugă însă că filosoful este foarte popular în Germania și cunoscut în Franța (mai cu seamă sub influența lui Georg Brandes), difuzarea ideilor
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
culturală apărută la Cluj, lunar, între 1 ianuarie și august 1913, sub egida Partidului Național din Transilvania. Fondator: Vasile E. Moldovan, redactor responsabil: Augustin S. Deac, redactor: Eugen Bianu. În numărul 4-5, se precizează că „V. E. Moldovan a predat direcțiunea unui grup de bărbați mai ales tineri, în frunte cu redactorul dr. Eugen Bianu”. Strategia publicației vizează deșteptarea conștiinței naționale prin cultură, contrapunând soluții pragmatice efectelor politicii de deznaționalizare: concentrarea forțelor intelectuale asupra edificării instituțiilor culturale și educaționale, necesare emancipării
ORIENTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288575_a_289904]
-
mai întâi Politehnica, apoi, din 1879, Facultatea de Filosofie. Este unul din factorii coagulanți ai studenților români din capitala imperială, luând parte la activitatea societății România jună. Titlul de doctor în filosofie îl obține la Budapesta, în 1883, cu teza Direcțiunea nouă poporală în literatura frumoasă românească. După absolvire a fost profesor de română și maghiară, dar și de matematică, la Institutul Pedagogic și Teologic din Caransebeș. Din 1886 predă româna, germana și filosofia la gimnaziul din Slatina. Din 1890 profesează
PAUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
deși „acoperit” de un lexic pitoresc, rămâne excesiv. Atunci când încearcă să intre pe terenul teoretizărilor, P. se arată adeptul concepției potrivit căreia estetica este o disciplină filosofică, întemeiată pe principii eclectice. SCRIERI: Nu-i nimic! Novelă de la 1848, Viena, 1881; Direcțiunea nouă poporală în literatura frumoasă românească, Budapesta, 1883; Florică Ceterașul, București, 1916; Florică Ceterașul și alte scrieri, București, 1928. Repere bibliografice: Marin Dragnea, S-a stins un mare dascăl: Ioan Paul, CLJ, 1926, 10; Călinescu, Ist. lit. (1941), 565, Ist.lit.
PAUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
MINERVA LITERARĂ, revistă apărută la Galați într-un singur număr, la 12 noiembrie 1933, sub direcția lui D. Țiridis. Într-un Cuvânt înainte semnat Direcțiunea, se precizează că atunci „când evenimentele sunt atât de complicate, când spiritele sunt atât de dezorientate [...], un mănunchi de câțiva scriitori, fără deosebire de națiune, de rit și religie”, și-au propus să scoată această revistă spre „purificarea sufletelor și
MINERVA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288155_a_289484]
-
, periodic apărut la Galați, săptămânal, între 11 decembrie 1927 și 13 mai 1928, apoi anual, în 1929 și 1930. Director: Const. Calmuschi, secretar de redacție: Grigore Vêja. Începând cu anul al doilea de apariție, sub direcțiunea lui I. Gherincea, subtitlul devine „Revista Universității Populare din Galați”. Principalul deziderat exprimat în Programul nostru ar fi acesta: „să ne scoborâm în masele căutătoare de cultură”, chiar dacă aria acoperită va fi limitată: „vom fi fericiți dacă - fără vreun gând
MOLDOVA DE JOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288213_a_289542]
-
conflict deschis cu ei2, și nu încape îndoială că Gebac a sesizat stratagema. De aici încolo, evenimentele s-au succedat cu repeziciune: la câteva zile de la refuzul tacit al scrisorii trimise la camera 1-corecție, Țurcanu a dat o notă informativă direcțiunii despre „activitatea legionară” de acolo (denunțul a fost arătat mai târziu anchetaților de către Dumitrescu, care nu a negat proveniența acestuia, spunând că Țurcanu le voia binele). Imediat, au început schimbările în toată închisoarea. Pe 8 iunie 1949, au fost introduse
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de bunăvoie, nicidecum în urma torturilor, pentru a ține secretă acțiunea de la Pitești, pe de o parte, și pentru ca notele să lase impresia colaborării victimelor cu regimul. Primul lot de torturați a scris declarații, între 10 și 17 decembrie 1949, în fața direcțiunii, iar într-una din seri Țurcanu l-a instruit deja pe Pătrășcanu cum să procedeze în acțiune, cerându-i chiar părerea despre unii colegi de lot care ar putea fi utilizați și ei2. După ce erau torturate, victimele erau preluate de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
lăsat să se înțeleagă faptul că ar fi vorba doar despre o acțiune de suprafață. Pe 22 decembrie 1949 a ajuns în cameră și Țurcanu însuși, căruia Bogdanovici i-a spus același lucru, adăugând că dorește să ceară raport la direcțiune pentru aceasta. Simțind pericolul, Țurcanu a început discuțiile pro și contra „reeducării”, după cum făcuse și la 1-corecție, împărțind deținuții din cameră în tabere. Deși Bogdanovici a fost trecut la cei care susțin acțiunea, în seara de 24 decembrie, Pătrășcanu (în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
iar grupul lui Țurcanu s-a supărat, astfel că Pătrășcanu l-a sfătuit încă o dată pe Soroiu să nu mai meargă pe la ei. La scurtă vreme după refuzul tacit al scrisorii trimise de suceveni, Țurcanu a dat o notă informativă direcțiunii despre „activitatea legionară” din camera 1-corecție, în urma căreia membrii camerei au fost anchetați și apoi izolați. Luna iulie și-a petrecut-o în izolare la camera 6, iar în august 1949 a stat la camera 39 din secția SSI, unde
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
aceea nu sunt sancționate, chiar dacă se repetă. Dezechilibru de forțe - autoritarism, neglijență, neînțelegerea de către beneficiari a misiunii instituției, toate acestea generând o tensiune permanentă. Violența apare din cauza tuturor factorilor implicați și se manifestă la toate nivelurile: consiliu de conducere, administrație, direcțiune, cadre, personal, beneficiari. În concluzie, putem schița (opta pentru) trei definiții ale violenței instituționale: 1. Ansamblul presiunilor și coercițiilor exercitate asupra individului și grupurilor de către instituții, pentru a-i determina să respecte legea, codurile sociale și valorile în vigoare în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
miezul nopții, până aproape de 3 ore. El încetase aproape cu totul, când s-a produs cutremurul și atunci căzu o mare cantitate de zăpadă într-o bună parte a Moldovei. La Iași, scuturătura s-a produs la 4 ore, în direcțiunea de la Vest spre Est; ea a fost foarte puternică și însoțită de un zgomot subteran surd, zidurile fură răsturnate și altele numai crăpate”. 3 august 1831: “La București, Ismail, Chișinău și Leova, s-au produs mai multe scuturături și cutremure
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
drepte și nobile. Avem alături de noi pe șeful guvernului actual, marele învățat Nicolae Iorga, care totdeauna ne-a aprobat și încurajat în lupta noastră. Femeile azi desfășoară și în România, ca și în lumea întreagă, o activitate extraordinară pe toate direcțiunile. Pretutindeni cuvântul femeii este ascultat și ținut în seamă. Nu se mai poate concepe ca mama-creatoarea vieții, educatoarea copilului, soția care salvează familia muncind în afară de casă spre a-și susține gospodăria prin muncă, femeia care administrează averea comunelor și acelea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]