1,946 matches
-
induce o interpretare în sensul instituirii pentru Președintele României a obligației de conferire a unui titlu de onoare (o competență legată pentru emiterea unui titlu), ceea ce contravine art. 94 lit. a) din Constituție, care acordă Președintelui României o putere discreționară în privința atribuțiilor de conferire a decorațiilor și titlurilor de onoare (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 479 din 8 iulie 2021, paragrafele 29 și 31). ... 117. În această interpretare, Curtea reține argumentele autorului obiecției de
DECIZIA nr. 380 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288395]
-
controlului judecătoresc pe calea contenciosului administrativ, care constituie remediul juridic specific pentru asigurarea respectării legii. ... 120. Întrucât în privința acordării titlurilor de onoare Președintele României nu poate fi obligat prin lege să adopte o anumită decizie, având o largă marjă discreționară, Curtea reține caracterul întemeiat al criticilor de neconstituționalitate formulate prin raportare la art. 1 alin. (5), art. 80 alin. (1), art. 94 lit. a) și art. 147 alin. (4) din Constituție. ... 121. În consecință, Curtea constată că soluția legislativă cuprinsă
DECIZIA nr. 380 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288395]
-
de a verifica legalitatea actului în speță. Practica ÎCCJ statuează că: „Motivarea actului administrativ constituie, într-adevăr, o veritabilă condiție de validitate a acestuia, o garanție împotriva conduitei arbitrare a autorităților publice, menită să asigure posibilitatea verificării limitelor exercitării puterii lor discreționare. (..)“. Verificarea vizează, așadar, temeiurile și efectele deciziei administrative prin prisma unui echilibru rezonabil între interesul public și cel privat pentru că raportul de drept administrativ este caracterizat de preeminența interesului public definit în art. 2 alin. (1) lit. r) din
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Având în vedere că situația de criză generată de o pandemie reprezintă premisa inevitabilă a unor astfel de restrângeri, legislația națională trebuie însoțită de garanții clare și eficiente împotriva oricăror abuzuri sau acțiuni discreționare ori ilegale“. În ceea ce privește paguba iminentă Din perspectiva persoanelor care nu sunt vaccinate/trecute oficial prin boală/testate, condiționările nu constituie restrângeri ale drepturilor și libertăților, ci negări, anihilări ale lor, persoanelor în cauză fiindu-le refuzată absolut exercitarea acestor
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de virusul SARS-CoV-2 pe teritoriul României, întocmită la nivelul Centrului Național de Coordonare și Conducere a Intervenției, potrivit legii. Marja de apreciere privind stabilirea măsurilor reprezintă dreptul de apreciere al autorității administrative și se bazează pe teza fundamentală a puterii discreționare de care dispune administrația, apreciere lăsată la latitudinea celui chemat să aplice legea de a opta între mai multe căi posibil de urmat pentru a ajunge la scopul stabilit de legiuitor. În prezent, este afirmat un posibil control al puterii
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de care dispune administrația, apreciere lăsată la latitudinea celui chemat să aplice legea de a opta între mai multe căi posibil de urmat pentru a ajunge la scopul stabilit de legiuitor. În prezent, este afirmat un posibil control al puterii discreționare a administrației publice și implicit al oportunității, exercitat de instanța de contencios administrativ, prin reglementarea „excesului de putere“ în Legea nr. 554/2004. În opinia judecătorilor - practica judiciară - „excesul de putere“ se constată prin exercitarea controlului de legalitate extern sub aspectul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
situației de urgență, respectiv viteza de evoluție, înregistrată sau prognozată, a fenomenelor distructive și gradul de perturbare a stării de normalitate. În acest sens, Curtea de Apel București a reținut în Sentința civilă nr. 711/11.08.2020 faptul că „nu neagă puterea discreționară a autorității, care presupune facultatea acesteia de a alege, după aprecierea sa, între mai multe soluții posibile, aplicabile la cazul concret. Există, prin urmare, și în situația de față, o marjă de libertate lăsată la aprecierea Departamentului pentru Situații de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
sintagmelor „în cazul în care cererea este supusă timbrării“ și „conform legii“. Astfel, dispozițiile legale criticate încalcă accesul liber la justiție întrucât nu prevăd, în concret, actul normativ la care acesta trimite. ... 10. Instanțele judecătorești apreciază în mod subiectiv și discreționar dacă este datorată sau nu taxa judiciară de timbru pentru o cerere formulată de justițiabili. ... 11. Curtea de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. ... 12. Potrivit prevederilor
DECIZIA nr. 269 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290023]
-
în realizarea anchetelor inițiale nu sunt imputabile reclamanților și nu trebuie să îi pună pe aceștia în situații defavorabile. Astfel, procedura confirmării de către judecătorul de cameră preliminară a ordonanței de redeschidere a urmăririi penale reprezintă un remediu împotriva puterii discreționare a procurorului de a reactiva procesul penal. ... 21. Curtea Constituțională a constatat că redeschiderea urmăririi penale are ca efect reluarea urmăririi penale, conform dispozițiilor art. 285 și următoarele din Codul de procedură penală. În acest sens, art. 335 alin. (1
DECIZIA nr. 324 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291034]
-
din Codul de procedură penală sunt constituționale întrucât se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă. Prin urmare, se ridică întrebarea de ce în anumite situații expertul este desemnat prin tragere la sorți, iar în altele este desemnat, în mod discreționar, de către organele de urmărire penală. Sunt invocate și dispozițiile art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2000, arătându-se că, în coroborare cu acestea din urmă, dispozițiile legale criticate sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate și că acestea contravin
DECIZIA nr. 369 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291090]
-
construcții este absolută, aplicându-se în toate cazurile în care nu este respectat termenul pentru intrarea în legalitate. Apreciază că ambiguitatea textului cuprins în art. 28 din Legea nr. 50/1991 poate conduce la o interpretare în sensul acordării unei puteri discreționare organului administrativ competent să stabilească termenul pentru intrarea în legalitate. Sancțiunea pentru nerespectarea termenului de intrare în legalitate este demolarea construcțiilor, fără a exista o altă posibilitate de remediere în situațiile în care acel imobil este domiciliul cetățeanului sau fără
DECIZIA nr. 329 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290211]
-
construcție (în vederea intrării în legalitate) sunt necesare diverse avize și proiecte, iar termenele în care acestea sunt efectuate nu depind de persoana sancționată. Astfel, termenul pentru intrarea în legalitate lăsat la aprecierea organului administrativ care aplică sancțiunea este unul discreționar, ținând cont de lucrările efectuate. De asemenea, nu există mijloace procedurale care să permită instanței de judecată sau autorității publice locale să analizeze proporționalitatea sancțiunii demolării construcției raportat la afectarea vieții private a cetățeanului și nici posibilitatea de repunere în
DECIZIA nr. 329 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290211]
-
publice sau de către instanța de judecată. ... 7. În concluzie, autoarea excepției apreciază că dispozițiile de lege criticate conțin anumite omisiuni legislative și sunt lipsite de precizie și claritate, oferind astfel agentului constatator posibilitatea să le interpreteze în mod eronat, discreționar și abuziv, ceea ce afectează accesul liber la justiție, egalitatea între cetățeni și viața privată a acestora. ... 8. Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este
DECIZIA nr. 329 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290211]
-
a acestora în prevederile autorizației sau de desființare a lucrărilor executate fără autorizație ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, Avocatul Poporului consideră că nu se poate pleca de la premisa că autoritățile publice locale cu atribuții în domeniu acționează în mod discreționar. În realitate, agentul constatator care completează procesul-verbal de contravenție nu poate stabili în mod aleatoriu un asemenea termen, având în vedere că, potrivit normelor metodologice anterior menționate, menținerea sau desființarea construcțiilor realizate fără autorizație sau cu încălcarea prevederilor acesteia se
DECIZIA nr. 329 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290211]
-
construcții este absolută, aplicându-se în toate cazurile în care nu este respectat termenul pentru intrarea în legalitate. Apreciază că ambiguitatea textului cuprins în art. 28 din Legea nr. 50/1991 poate conduce la o interpretare în sensul acordării unei puteri discreționare organului administrativ competent să stabilească termenul pentru intrarea în legalitate. ... 20. Având în vedere criticile formulate, prin jurisprudența mai sus menționată, și anume Decizia nr. 403 din 15 septembrie 2022, paragrafele 15-24, Curtea a statuat, de principiu, că, în conformitate
DECIZIA nr. 329 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290211]
-
fiind, astfel, pe deplin aplicabilă și în situația particulară a existenței unui creditor majoritar. ... 117. Din această perspectivă, se impune observația că sintagma „fără consultarea adunării creditorilor“, cuprinsă în alin. (3) al art. 57, nu are semnificația instituirii unui drept discreționar al creditorului majoritar de confirmare/desemnare a administratorului/lichidatorului judiciar fără nicio limită temporală, ci are rolul de a sublinia că, într-o astfel de ipoteză, nu este necesară exprimarea deciziei în cadrul formal al adunării creditorilor, un astfel de formalism devenind
DECIZIA nr. 14 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289789]
-
insolvență și garantarea îndeplinirii legale și oneste de către acesta a atribuțiilor sale. Starea de provizorat nu poate dăinui pe tot parcursul procedurii, întrucât ar fi de natură a vulnerabiliza poziția administratorului/lichidatorului judiciar, dat fiind că, prin exercitarea unui drept discreționar, creditorii ar putea oricând, indiferent de calitatea prestației practicianului în insolvență, să îl înlăture nemotivat și nejustificat. Prin urmare, acest drept discreționar al creditorilor majoritari a fost limitat în timp de către legiuitor până la prima ședință a adunării creditorilor
DECIZIA nr. 14 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289789]
-
procedurii, întrucât ar fi de natură a vulnerabiliza poziția administratorului/lichidatorului judiciar, dat fiind că, prin exercitarea unui drept discreționar, creditorii ar putea oricând, indiferent de calitatea prestației practicianului în insolvență, să îl înlăture nemotivat și nejustificat. Prin urmare, acest drept discreționar al creditorilor majoritari a fost limitat în timp de către legiuitor până la prima ședință a adunării creditorilor care are pe ordinea de zi confirmarea/desemnarea administratorului/ lichidatorului judiciar. ... 119. Această rațiune se regăsește și în cazul unui singur creditor majoritar
DECIZIA nr. 14 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289789]
-
procedurii în general. Starea prelungită de provizorat, pe perioadă nedeterminată sau chiar pe parcursul întregii proceduri, este de natură a crea insecuritate și a vulnerabiliza practicianul în insolvență, care își va desfășura activitatea sub presiunea permanentă a posibilității înlocuirii sale discreționare. O astfel de stare de fapt poate genera riscul unor influențe nepotrivite din partea creditorului majoritar, în detrimentul intereselor celorlalți creditori ori al interesului general al procedurii. ... 127. Așadar, instituirea acestui termen legal, imperativ și absolut este de natură a
DECIZIA nr. 14 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289789]
-
interesului general al procedurii. ... 127. Așadar, instituirea acestui termen legal, imperativ și absolut este de natură a preveni exercitarea abuzivă a dreptului conferit creditorului majoritar și, totodată, a asigura stabilitatea administratorului/lichidatorului judiciar în procedura insolvenței, prin împiedicarea subordonării acestuia voinței discreționare ori intereselor creditorului majoritar. ... 128. În esență, instituirea unui termen legal, imperativ și absolut în care poate fi exercitat dreptul creditorului majoritar de confirmare/desemnare a administratorului/lichidatorului judiciar constituie o garanție pentru derularea unei proceduri în condiții de legalitate, eficiență, obiectivitate
DECIZIA nr. 14 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289789]
-
legal nu instituie un termen în interiorul căruia creditorul majoritar poate să își exercite dreptul de desemnare a administratorului/lichidatorului judiciar și nici nu reglementează situația în care acest creditor nu își exercită acest drept, creându-se, astfel, premisele exercitării lui discreționare, Curtea Constituțională a reținut următoarele: [...] potrivit art. 57 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, creditorii pot confirma administratorul judiciar desemnat provizoriu prin sentința de declanșare a procedurii. Textul de lege nu cere o anumită formă a confirmării, astfel că aceasta
DECIZIA nr. 14 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289789]
-
nr. 52/2020 încalcă cerințele liberului acces la justiție și ale procesului echitabil, prezumând ca fiind absolut intervenită impreviziunea independent de situația concretă a executării contractului în discuție, suprimând așadar controlul judecătoresc asupra aplicării unei instituții eminamente judiciare. Prin consacrarea dreptului discreționar al debitorului de a modifica întinderea obligațiilor asumate prin contracte deja executate, precum și modalitatea concretă de executare a acestora, Legea nr. 52/2020 încalcă dreptul de proprietate al creditorilor, dreptul la profit și dreptul la menținerea status-quo-ului contractual al
DECIZIA nr. 67 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282272]
-
limita posibilităților“, cuprinsă în textul de lege criticat, prin Decizia nr. 862 din 14 decembrie 2021, precitată, paragraful 15, Curtea a reținut că aceasta are semnificația acordării terenului în limita disponibilului aflat în patrimoniul unităților administrativ-teritoriale, iar nu în mod discreționar, astfel încât sintagma legală nu poate fi interpretată în sensul existenței unei voințe arbitrare a conducătorului entității cu atribuții în procedura de restituire, în afara cadrului legal reglementat. ... 18. Referitor la raportarea criticii de constituționalitate la prevederile art. 11 alin.
DECIZIA nr. 37 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284127]
-
invocă faptul că, spre deosebire de situația adoptării Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, când a fost luată o măsură cu caracter excepțional (reducerea salariilor bugetarilor), diminuarea salariilor lor a fost impusă prin voința discreționară a unor consilieri locali. ... 9. Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale garantează dreptul unei persoane de a primi toate drepturile salariale prevăzute
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284126]
-
valoarea unei obligații de informare ce revine angajatorului anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă. În lipsa acestei informări sub formă scrisă, angajatul se află în imposibilitatea de a dovedi atribuțiile stabilite cu angajatorul, încălcarea drepturilor sale și comportamentul discreționar al angajatorului. Relația de muncă devine astfel una lipsită de orice predictibilitate. Stabilirea atribuțiilor postului exclusiv verbal conduce la imposibilitatea ca angajații microîntreprinderilor să probeze îndeplinirea atribuțiilor. Faptul că legiuitorul a prevăzut o excepție de la regula informării verbale asupra
DECIZIA nr. 143 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284148]