65,790 matches
-
nu a avut parte de o criză de identitate, a fost, dimpotrivă, animată de un anti-crizism care a impregnat toate zonele literare ale epocii. Că literatura română se poate să fi suferit crize de altă natură (care să pună în discuție nu "moartea literaturii", ci, posibil, "viitorul" ei, rolul literaturii, cheie în care sînt analizabile cuvintele lui Eliade citate de Cordoș - "Criza în care intrase lumea occidentală îmi dovedea că ideologia generației războiului nu mai era valabilă. Noi, «generația tînără», trebuia
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
așa, fără să pronunțe nici un alt cuvânt, - încheie în cele din urmă Feodor Dostoievski - ei au repetat unul după altul de șase ori la rând numai această vorbă, înțelegându-se perfect unul cu altul." Poanta e că autorul, molipsit de "discuția" lor aprinsă, se vâră și el în ea, rostind automat, la rândul său, substantivul. Toți tac și se uită la el, surprinși, incapabili să mai articuleze ceva. Apoi, unul dintre ei, venindu-și în fire, îi strigă din mers: - Dar
Substantivul absent din dicționare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14226_a_15551]
-
credincios fervent, lipsit de cea mai mică urmă de-ndoială, pentru poet Dumnezeu este o certitudine absolută. Acum, poetul se va metamorfoza în Marele Preot". Ne-am fi așteptat ca faza a doua să smulgă admirația totală a comentatorului în discuție, similară cu cea provocată, de pildă, de acel înalt spirit care a fost Nicolae Steinhardt. Dar nu se întîmplă așa ceva. Cassian Maria Spiridon se pronunță ca un poet care-și are criteriile imanente de judecată, fără ca înclinarea cumpenei spre valoarea
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
Ea distruge iluzia inhibantă a est-europenilor asupra superiorității morale a Occidentului." Frumoasă zicere și patriotic simțitoare, mai ales că ea vine din partea unui fost ministru de Externe al României. Dar, după părerea Cronicarului, nu superioritatea morală a Occidentului e în discuție, ci faptul că România vrea să intre în Uniunea Europeană, nu viceversa. Ceea ce nu se obține cu mîna întinsă, dar nici urzicîndu-i și mai mult pe liderii europeni supărați că România a ales să fie de partea Statelor Unite în conflictul cu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
fantezii, lectura ziarelor și a paginilor Internet oferă, desigur, și suficiente exemple de pure și evidente erori. Despre acestea vorbim mai rar, pentru că intră în două categorii deopotrivă de puțin interesante: sînt fie izolate - și atunci nu merită o adevărată discuție, ci doar o rapidă și jenată corecție - fie foarte frecvente, situație în care nu sînt aproape niciodată fenomene noi: le găsim descrise în lucrările de cultivare a limbii, sînt sancționate în școală, ironizate la radio sau la televizor etc. Uneori
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14254_a_15579]
-
din cele exacte, fie din cele tehnice, în care specialiști importanți să nu se afle în afara României. În ceea ce privește politicul, lucrurile stau și mai prost: dacă acțiunea bolșevică nu s-ar fi produs în cele două etape, am fi asistat la discuții și dispute serioase într-o română elegantă, ca altădată în parlamentul României. Parcă este o diferență între discursurile unui Maiorescu, Carp, Take Ionescu, Ion și Ionel Brătianu, I. G. Duca, Iorga, P. P. Negulescu, Iuliu Maniu, Gafencu etc. și pălăvrăgeala
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
ce i s-a întâmplat între 1923 și 1943: vizite, convorbiri, telefoane, lecturi, stadiul lucrului la o carte ori ăla, păreri, supărări, satisfacții etc. La publicarea primului volum, impresia multora a fost de oarecare meschinărie sufletească. Îmi aduc aminte câteva discuții pe care le-am avut atunci, precum și unele recenzii. Era ca și cum autorul nu s-ar fi putut ridică deasupra cotidianului și ar fi reținut mai ales derizoriul din evenimentele la care lua parte. Neuitând să-și consemneze invidiile sau frustrările
"Agendele" lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14242_a_15567]
-
oferise tatei cu dedicație. L-a scos și pe prima pagină a citit, scris de tata:" Nil admirari nisi Lucian Blaga"; atunci, Blaga a scos și el stiloul și a adăugat: "Accept." Venea foarte des Vladimir Streinu și aveau lungi discuții care deveneau la un moment dat foarte crâncene. Uneori, interveneam și eu, dorind să împac lucrurile. Țin minte că, prin 1946 a venit Camil Petrescu. Mai întâi s-a mirat:" O, ce casă aveți!" Era cu un aparat auditiv mare
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
în Cehoslovacia, și nici ce a urmat. Aș putea povesti și cum am trăit eu aici, pe litoralul românesc al Mării Negre, luna august 1968, dar chiar că este o altă poveste... Cu drag, Emil Bojin, București Ecou supus revizuirii Veșnica (!) discuție pe tema revizuirii operelor literare - cu accent puternic pe creațiile din perioada comunistă - e întreținută nu atât de nevoia unei clarificări a "cestiunii", cât mai ales de delimitarea, iar adesea de senzația de culpă, a actualei generații vârstnice care, volens-nolens
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14265_a_15590]
-
le place să fie revizuiți. Cei plecați (sic!) dintre noi nu mai pot protesta. Pentru a mulțumi însă ambele tabere, operele lor trebuie lăsate în plata... cititorului. Dar despre capacitatea acestuia de evaluare se poate deschide o altă problemă, altă discuție. Intenția mea, în fugă creionată, poate nu îndeajuns argumentată, nădăjduiesc să fie, de cine trebuie, corect înțeleasă. Și, eventual, acceptată. Prof. Gruia Novac, Bîrlad
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14265_a_15590]
-
schimbe orice s-ar fi întîmplat. Numai ca să respect ritualul, deoarece cunoșteam prea bine răspunsul, am întrebat-o: - Și de ce? - Pentru că te-ai lăsat de învățătură. - Nu m-am lăsat, i-am spus. Mi-am schimbat doar profesia. Gîndul unei discuții serioase i-a ridicat moralul. - Tatăl tău zice că e același lucru, puse. Știind că nu era adevărat, i-am spus: - Și el a renunțat la învățătură ca să cînte la vioară. - N-a fost așa, replică ea plină de însuflețire
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
pare de bun simț ca important să fie ceea ce spui și nu locul unde ești publicat? Acum mă obligi să ies din rolul pe care mi-l propusesem, acela de intervievator, și să mă așez în cel de partener de discuție. Evident că Paul Cernat îmi place, dar nu este treaba mea să fac împărțiri dpdv al valorii și al locului unde valoarea apare, ne este împărtășită, și asta poate și datorită faptului că, fiind doar inginer chimist, adică neavând nici o
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
matematicieni străluciți, ba chiar istorici literari eminenți care nu au făcut studii de filologie. Regretatul Ovid S. Crohmălniceanu, de pildă, avea diploma de... inginer constructor. Îmi place așadar să purtăm un dialog cu feed-back, să te am ca partener de discuție. Și lasă, că nici tu nu m-ai luat foarte "moale". Acum, când spui că stând departe de lumea literară bucureșteană, ai șansa de a rămâne cât poți tu de "pură", recunoști, implicit, că scena literară de aici nu strălucește
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
ăsta l-ar transforma în ceva mai mult decât ceea ce deja este. În privința specializării, deci, opiniile văd că sunt împărțite. Trecând în alt plan, spune-mi, ai pierdut prietenii din pricina cronicilor publicate? Ce reacții ai primit, de exemplu, după publicarea discuției cu Ileana Mălăncioiu din "Adevărul literar și artistic"? - Ca să închei cu subiectul specializării/ specializărilor, aș zice că măcar una trebuie să aibă omul. Măcar la un lucru să se priceapă, dacă nu la mai multe! Dar, la noi, se întâlnește
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
iar realitatea nu se mai construiește dintr-o alunecare al cărei înțeles întârzie să se dezvăluie, ci din fragmente masive smulse cotidianului cosmetizat și restituite sensului lor originar. O simplă plimbare prin centrul orașului Batum spune mai mult decât orice discuție cu oficialii sovietici sau cu una din cele două Sonii ("Sonia doi" este numele dat tinerei care îi e ghid în Batum). Se întretaie, în centrul orașului, două lumi diferite din care una trebuie să dispară. Căci nu se plimbă
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
în numărul de față o scurtă relatare despre Întîlnire și un articol pe aceeași temă al dlui Ion Simuț, care reia, mai pe larg, ceea ce autorul a spus cu acea ocazie. Editorialul meu nu vrea să fie nici un rezumat al discuțiilor, nici o concluzie. El exprimă pur și simplu un punct de vedere, pe care-l doresc cît mai obiectiv și riguros. O bună parte din observațiile mele nu poate fi, în aceste condiții, originală sau strict personală. Există două sensuri ale
Revizuirile critice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14268_a_15593]
-
lui Tinu", căruia o să-i spună "Blîndul domn Tinu", sau "Blîndul domn Dinu" (sau Zinu, nu contează, "lumea va înțelege despre cine e vorba"!). Ca-n articolele stupide de pe vremuri, aflăm că va fi "un film-dezbatere, care va pune în discuție cîteva probleme fundamentale ale condiției umane și, mai ales, ale societății noastre"! Pentru ca tacîmul să fie complet, ni se servește și un omagiu adus producătorului : "Dacă domnul Nicolaescu, care are un miros incontestabil la public, a acceptat, ba chiar s-
Servicii complete (pentru Sara și Tinu) by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14258_a_15583]
-
unui discurs, temă tratată oral sau în scris etc.). Sub influența actuală a textelor scrise în engleză, cuvîntul românesc topică primește tocmai acest sens, pe care îl întîlnim tot mai des în Internet, mai ales în forumuri, în liste de discuții organizate tematic: "forum online românesc; diferite topici, mii de mesaje saptămînal" (agero-stuttgart.de /diverse-linkuri); "Legumicultură. Vizualizarea tuturor știrilor topicii" (assp.windigita.com). Terminologia engleză e transpusă ca atare, într-un context în care sinonimele deja citate - mai ales temă - ar
Topica și topicul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14284_a_15609]
-
deja citate - mai ales temă - ar fi fost foarte potrivite și n-ar fi produs nici o confuzie. Partizanii topicii ar putea susține inovația prin nevoia unei specializări: tema sau subiectul sînt generice și polisemantice, în vreme ce topica ar reprezenta "subiectul de discuție" (un singur cuvînt substituind astfel, economic, o întreagă sintagmă) și s-ar referi la forme de organizare a materiei în Internet. E doar parțial adevărat: topica însăși e un termen polisemantic, căruia moda actuală tinde să-i extindă uzul, în afara
Topica și topicul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14284_a_15609]
-
tratează chestiunea cu empatie. Se pune în pielea celor care au crezut sincer în valabilitatea preceptelor comuniste. Încearcă să reconstituie din interior elementele care au făcut din acest sistem criminal o fascinație pentru milioane de oameni, așa cum mărturisește într-o discuție cu Mircea Mihăieș: ..."aș vrea să văd totul din perspectiva unor milioane de oameni care s-au înscris într-o anumită direcție. Chiar tu mi-ai reproșat că felul în care vorbesc despre ei îi face fascinanți. Eu aș încerca
Inocenți cu mîini murdare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14277_a_15602]
-
spre iugoslavizare, s-ar fi mers spre destalinizare plus desovietizare. Dacă se mergea spre albanizare, se mergea spre desovietizare și superstalinizare. Prin comparație cu Dej, cu Răutu, cu Ceaușescu, Pătrășcanu era un potențial Tito" (p. 216). Cum trebuie pusă în discuție chestiunea crimelor comuniste în așa fel încît să nu fie lezată sensibilitatea milioanelor de oameni care au crezut sincer, au sperat și au suferit, în numele acestei utopii? Vladimir Tismăneanu oferă un răspuns indirect la această întrebare atașînd la sfîrșitul volumului
Inocenți cu mîini murdare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14277_a_15602]
-
alcătuiește decît unul din aspectele discursului în chestiune. Ea coexistă cu și se corijează prin ipostaza unui homo religiosus, pe care, prin extensia, însă și prin accentul ei de profunzime angajantă, o putem socoti ca fiind fundamentală pentru eseistul în discuție. Fără a invalida criteriul estetic, departe de orice tendenționism simplificator, Nicolae Balotă caută a-l asocia cu cel religios, criteriul superior pe scara kierkegaardiană, statuînd cîteva devize ale demersului d-sale precum următoarele: "«De cîte secole o mare religie n-
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
mai valoroase. Aceste strigăte de revoltă veneau, în general, din partea unor autori mediocri care voiau să iasă la suprafață pe această cale, pentru că a fi contra însemna, poate, o speranță de a beneficia de norocul de a fi pus în discuție și nu interzis și de a ajunge în primele pagini ale unor reviste din afară. - Nu cred că toți acționau cu un astfel de gând. - Cine făcea gălăgie intra într-o arie de cunoaștere mai largă și pe cuprinsul țării
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
Cristian Teodorescu Ultimul nou venit care vrea să facă afaceri în România îți povestește, în particular, ce înseamnă corupția de la noi. Tot în discuții particulare, oameni de afaceri locali ți se plîng cu lacrimi cît pruna că sînt jecmăniți de statul corupt. Dacă îl întrebi pe noul venit cine sînt corupții cu care a avut de-a face, te privește uimit - el a venit
Incoruptibilul de o zi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14296_a_15621]
-
în cel mai fericit caz, un gen literar secundar. Chiar dacă, în timp, a produs capodopere (să amintim doar, cu titlul de exemplu românesc, formidabilul Jurnal, 1935-1944, al lui Mihail Sebastian publicat de Editura Humanitas în anul 1996). Rolul esențial în discuția despre încadrarea jurnalului între genurile literare trebuie să-l joace intenția autorului de a-și face sau nu publice însemnările. În cazul în care avem de-a face cu un produs adresat publicului (chiar cu precizarea autorului că publicarea lui
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]