488 matches
-
nu vadă viitorul într-o lumină mai clară. Marghiloman și Carp se certau asupra organizării administrației sub germani. Primul vrea să mențină statu-quo-ul, cel de-al doilea era pentru patru gubernii, fiecare cu un guvernator german și unul român. Mari discuțiuni asupra regelui, pe care Carp îl înlo cuia prin Carol cu regență germană. Tülff a cerut, prin Tzigara, să vadă pe Maiorescu și Marghiloman; ei au declarat că nu vor face primul pas. Maiorescu a perseverat în această atitudine, dar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
era] singur, fără prieteni de vârsta lui; cu regele care era în veci ocupat, fu atras de regină, căreia îi era milă de el și nu prevăzu nici o primejdie asociindu-l la citirile și conversațiile cu unica ei tovarășă de discuțiuni literare, mai toate având de subiect iubirea înflăcărată. Ceea ce era fatal se întâmplă: Ferdinand luă foc în contact cu unicul element feminin ce îl apropia. Elencuța nu-l descuraja, avea toate motivele de a nu-l depărta. Principele era fru
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
boerescian. Contextualizarea politică a discursului oferă Însă importante nuanțe: ministru Într-un guvern minoritar abia desemnat de principe, Boerescu avea ca prioritate dezamorsarea opoziției unei majorități parlamentare ostile: denunțarea partidelor și apelul la „binele public”, „oriunde Îl vom afla fără discuțiune” constituiau un apel la unitate curent În strategiile parlamentare ale epocii și circumscris unui deziderat practic, imediat. Nu mai puțin semnificativ era apelul la tradiție ca sursă de legitimitate; mesajul contestatar al omului politic se fundamenta astfel pe un argument
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
există inserat un paragraf prin care angajatorul se obligă ca, în cazul neachitării la timp a ratelor, să înființeze poprire și să rețină lunar din remunerație, la solicitarea creditorului sau a persoanei care s-a subrogat în drepturile creditorului, fără discuțiune sau alte formalități, sumele eșalonate conform contractului de credit urmând a le vira lunar în contul indicat de bancă. Așadar, într-un astfel de caz, reținerea din salariu e legală chiar în absența unei hotărâri judecătorești. În cazul în care
Agenda2006-08-06-cititorii intreaba () [Corola-journal/Journalistic/284766_a_286095]
-
care se întoarce de la Pesta: "Era în toamna anului 1868, cănd Dietă ungară a votat legea pentru egală îndreptățire a naționalităților. Pe mine nu mă-nteresa nimic din cele ce se petreceau în viața politică. Nici gazete nu citeam, nici la discuțiunile adesea foarte aprinse ale colegilor nu luăm parte." Tânărul e timid, retras, e absent din disputele "la zi", dar nu e indiferent față de lumea din jur: "Mai vârtos mă jignea viața studențeasca în genere. Între profesorii mei nu era nici unul
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
prin care se protestează contra purtării d-lui G. Scorțescu, directorul ziarului ŤEvenimentulť în cestiunea Sterea-Scorțescu; ș...ț considerînd că această chestiune constituie o chestiune personală ce privește pe d. Sterea și Scorțescu; ș...ț considerînd că semnatarii moțiunei, după discuțiunile din întrunirea arătată, cred că apără onoarea colegului lor Sterea, deoarece insulta colegului s-ar revărsa asupra tuturor, ceea ce nu se împacă deloc cu protestul făcut în contra studenților din București, insultați și brutalizați de poliție; deoarece și în alte ocaziuni
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
să înșele timpul printr-o reverie care constă în asimilarea așteptării cu "O lume care ține mult"". Confruntat cu irosirea timpului, poetul își pierde răbdarea, devenind exasperat, ergo violent cu sine însuși: "Altădată cînd timpul se risipește în societate, în discuțiuni fără interes, nu însă neinteresante, relative la momentul istoric, poetul nu este dezolat, ci enervat și enervarea lui, transcrisă înăbușit, aproape neutru, se bănuiește cu atît mai violentă (Vizită)". Ultimul Bacovia pare a fi al unei sincerități nude, ce riscă
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]
-
o sumă de studii privitoare la cestiune, dar aci, unde milioane sunt angajate și producțiunea agricolă pe ani înainte pusă în rizic, unde pripa unei soluțiuni greșite ar putea duce la o catastrofă economică generală, aci să nu mai încapă discuțiune, aci d. C. A. Rosetti, care n-are un petec de pământ pe toată suprafața României..., să reguleze după cum [î]l taie capul cestiuni cari, la dreptul vorbind, nu-l privesc câtuși de puțin? Acestei imperturbabile suficiențe se opune toată
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la Rușciuc, în detrimentul Giurgiului. În decemvrie 1879 Comisia Dunăreană întrunindu-se, stabilește că, prin art. 55 al Tractatului, are dreptul și datoria de-a elabora reglementele în cestiune; decide a însărcina un comitet cu elaborarea unui anteproiect ca bază a discuțiunii; ca acest anteproiect să fie conform Tractatului de la Paris; ca în comitet să nu ia parte decât neriverani. Aci intervine un incident curios. D. baron de Haan, delegatul Austro-Ungariei, votează propunerea ca neriveranii să elaboreze anteproiectul; intră în calitate de neriveran în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
plenipotențiari din străinătate, c-o circulară în care se zic următoarele: Vă trimit două memorii... numai pentru uzul d-voastră personal. Ședințele Comisiunii au să fie la începutul lui noiemvrie. Numai dară la acea epocă-au să se pună în discuțiune cestiunile de cari tratează memoriile. Până atunci însă este bine ca terenul să fie preparat... Căutați să susțineți ideile din aceste memorii sau să le sugerați când ele nu se vor produce spontaneu. Se înțelege că ar fi de prisos
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a vă pronunța, căci până atunci poate totul să fie regulat între puteri... Se cere să spunem franc ce voim noi, să ținem pe lângă toate cabinetele același limbaj, aceeași atitudine. România va fi ascultată; pe proiectul ei se va face discuțiunea. Mi-ați cerut opiniunea mea? Iat-o. Să facem să triumfe soluțiunea ce-a pus-o înainte Austria însăși, baronul Haymerle la Berlin. Tractatul de la Berlin nu prevede comisie riverană... Este mai bine să nu fie deloc comisie de state
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Mărgăriteștilor și Cîrciumăreștilor s-aruncă asupra tranzacției, fără chiar ca raportorul să fie față și o votează prin surprindere, cu majoritate de un vot, acel vot fiind desigur al d-lui Eliad însuși. Fără ca actul să fi fost citit, fără discuțiune, în deplină necunoștință de cauză, se votează o tranzacție care păgubește statul cu... 1780000 lei în favorul societății falite și îndeosebi a unui fost negustor de spirtoase care, intrând în compania de esploatare "C. A. Rosetti" a adunat prin asemenea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de tot ce constituie trecutul nostru - de tot ce e menit a mănține caracterul și unitatea poporului nostru. [20 martie 1882] ["ÎN ȘEDINȚA SENATULUI DE LA 16 MARTIE"] În ședința Senatului de la 16 martie d. ministru de finanțe a adus în discuțiune un proiect care-l autorizează a împrumuta de la Casa de Depuneri un maximum de 2000000 Iei noi pentru a cumpăra porumb și a veni în ajutorul sătenilor din județele unde recolta a fost rea în an agricol 1881. Aprobăm fără
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un oraș de provincie, unde pleda un proces. În București răspundea la apelul nominal și în aceeași clipă, dincolo de Olt, pleda. Dar... ce nu se 'ntîmplă în această Adunare? În timpul în care reforma legii tocmelelor agricole intrase în sfera de discuțiune a Adunării, s-a ales, precum se știe, o comisie de 21 care să revază proiectul de lege. Pe când acești 21 de inși - dintre deputații cei mai inteligenți, unii chiar dintre cei mai onești - lipseau din Adunare și după ce rugaseră
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se poate, decât cea materială. Un rău există, zice "Națiunea", nimeni nu poate tăgădui acest fapt. Avem nevoie de ameliorații. Ele nu se pot efectua cu personalul ce-l avem. El s-a obicinuit a se ocupa mai mult de discuțiuni politice decât de sarcina ce e chemat a îndeplini. Dar oare de ce se ocupă cu discuțiuni politice, adecă cu negustorie de vorbe, decât cu îndeplinirea serviciului pentru care e plătit și pe care-l datorește? Cauza care a produs aceste
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Avem nevoie de ameliorații. Ele nu se pot efectua cu personalul ce-l avem. El s-a obicinuit a se ocupa mai mult de discuțiuni politice decât de sarcina ce e chemat a îndeplini. Dar oare de ce se ocupă cu discuțiuni politice, adecă cu negustorie de vorbe, decât cu îndeplinirea serviciului pentru care e plătit și pe care-l datorește? Cauza care a produs aceste triste rezultate este, după opiniunea generală, că oamenii cari conduc partidul s-au depărtat de principiile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vom afla că aproape toată generația consistă din cenușeri, din oameni cu patru clase primare cari în viață-le n-au muncit nimic și cari nu știu a administra, pentru că n-au învățat nimic. Acest personal se ocupă deci cu discuțiuni politice, pentru că nimic nu știe încolo decât ceea ce citește prin gazete si pentru că golul intelectual, lipsa de cultură cată a se umplea cu ceva. 129 {EminescuOpXIII 130} Cei însă ce-i dau nutrimentul zilnic al inteligenței sunt tot atât de ignoranți. Redactorii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu fi justificat într-o măsură oarecare portretul ce Sallust [î]l face de Catilina... simulator ac dissimulator - dibaci a simula ceea ce nu e și a disimula ceea ce este. Mai cu seamă sesiunea aceasta promite a ne prezenta spectacolul unor discuțiuni și unor intrigi pe cât de absorbatoare pe atât de sterpe. Foasta majoritate prezintă deja trei grupuri deosebite, al virtuții, al d-lui C. A. Rosetti și al d-lui I. Brătianu, plus numărul celor mediatori, gata a combate orice guvern
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Austro-Ungaria, Bulgaria, România și Serbia, prin câte un delegat"; iar la art. 4: "Prezidiul [î]l va avea delegatul Austro-Ungariei. Hotărârile Comisiunii se vor lua cu majoritate de voturi: în caz de paritate, votul prezidentului decide. " Se știe la câtă discuțiune au dat loc acest proiect, prefăcut în urmă în propunerea Barrere, cum, în decursul tratărilor asupra lui, s-au schimbat miniștri de esterne și reprezentanți din străinătate, cum a dat ocazia la acele pasaje vitejești din discursul tronului cari mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în acord cu opiniile esprimate de d. Costinescu în Cameră, unde d-sa a arătat că balanța comercială, astfel cum rezultă din statisticele oficiale, nu este un element cu ajutorul căruia s-ar putea judeca despre situațiunea economică a unei țări. Discuțiunea noastră cu foaia guvernamentală e lesnicioasă. Pe când astăzi "espresiunea de balanță comercială" este pentru "Romînul" "goală și fără de nici un înțeles", tot această foaie emitea o opinie absolut contrarie acum doi ani. Deși azi nu mai e "un element cu ajutorul căruia
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lui C. A. Rosetti, apatie justificată prin sila pe care-o produce în spirite reversibilul ce le propune și cavalerii de industrie cari s-au îmbogățit pe urmele lui, tot atunci foaia din Strada Doamnei ne spune că subiectul tuturor discuțiunilor publice și private este cestiunea revizuirii Constituțiunii. Nu e exact. Din contra, lumea ar fi bună - bucuroasă de-a se vedea scutită de întreprinderea aceasta. Ea știe că orice propune d. C. A. Rosetti nu poate avea decât un scop
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
n-ar fi astfel, daca totul s-ar reduce la o simplă interpretare de text, fără sporire de drepturi, fără modificarea esenței chiar a instrumentului de pace de la Berlin, ar mai fi fost nevoie de Conferență, s-ar mai ridica discuțiuni? Fără îndoială nu. Din nenorocire tratatele nu mai au longevitatea pe care o aveau înainte. Un drept pozitiv și codificat al ginților nu există și, chiar dac' ar exista, nu știm ce sancțiune ar avea. Tratatele se mențin în vigoare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o mișcare care, de ce merge, de ce atinge cercuri mai întinse, mișcare ce merită cu atât mai mult atențiunea generală cu cât stă în legătură cu aspirațiuni foarte caracteristice. Motivul manifest și imediat al acestor adunări ale românilor transilvăneni e precum se știe discuțiunea în Dietă asupra proiectului de lege privitor la școalele secundare. Conducătorilor românilor nu le era de ajuns că mitropolitul, în numele bisericii sale, a făcut obiecțiuni înaintea Parlamentului în contra acestui proiect de lege; nu, pe lângă aceasta mai trebuiau și manifestațiuni "spontane
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că albul e negru și negrul e alb. Dacă nu admite ceea ce zicem mai sus nu cunoaște istoria țării ce pretinde că e a sa și nu voiește să vază adevărul. C-un om însă care nu vrea să vază, discuțiunea e aproape de prisos. Vom face numai o comparație, pe care-o vor înțelege toți. O roată care se 'nvîrtește împrejurul axei sale descrie de ex. o cale de un metru pe secundă, însă o cale ce se-ntoarce în sine
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
toate tonurile vestalele de la "Romînul", care se vede că nu cunosc sau au uitat zicătoarea românească despre dracul care râde de porumbe negre. Corupțiune! imoralitate! răspund foițele marelui partid al patrioților cu lefuri multe. Corupțiune! imoralitate! iată cuvintele care în discuțiunile zilei, după vechiul obicei al jurnalului d-lui Rosetti, au să ție loc de argumente, de probe, de logică și de bun simț; ele vor înlocui vestitul: ești austro - maghiar din 1868 și bătaia de picior a consulului prusac, sau
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]