39,259 matches
-
acestui copil i-a înduioșat inima reginei și s-a atașat de el. Și încă două nuvele de-ale ei am mai citit, două surori, Verona și Mora, prințese. Scria, publica mult, însă frumoasă a fost Povestea vieții mele. R.: Discuta despre ea în mod intim sau numai lucruri oficiale? Adică se plângea de problemele ei? Sau pomenea de mama sau de surorile ei? M.D.: Nu, niciodată. Cu noi, doar cât ne vedeam acolo la Mogoșoaia, eram un grup și discutam
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
Discuta despre ea în mod intim sau numai lucruri oficiale? Adică se plângea de problemele ei? Sau pomenea de mama sau de surorile ei? M.D.: Nu, niciodată. Cu noi, doar cât ne vedeam acolo la Mogoșoaia, eram un grup și discutam numai în legătură cu aviația, nu despre altceva. Acolo avea niște albume cu amintiri din activitatea ei și pe astea le comenta... întâlniri cu diverși lorzi, cu diverși miniștri... Când am văzut-o pe ea, era deja văduvă, nu mai trăia Bibescu
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
alți autori și evenimente - se vrea și �o modestă contribuție pentru viitorul studiilor clasice�. Ea dovedește �creșterea importanței studierii în învățământul clasic a lui Tucidide (și a altor autori și subiecte). Este foarte interesant de constatat cum politologi de renume discută și îndeamnă la studierea autorilor clasici antici, în timp ce la noi Ministerul Educației, prin măsurile luate în ultima vreme, îngroapă practic învățământul clasic și filologia clasică, adică disciplina europeană prin excelență prin care omul european încearcă să-și înțeleagă mai bine
TUCIDIDE și lumea bipolară by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12713_a_14038]
-
reluări sau recapitulări oneste, ediția Ion Heliade Rădulescu se bazează pe o cercetare personală, cu totul nouă. Heliade rămâne un scriitor de redescoperit, pentru că, din secolul al XIX-lea, a fost cel mai ostracizat de cenzura comunistă. S-ar putea discuta mai mult de acum încolo despre utopistul, filosoful, revoluționarul, publicistul politic Heliade decât despre poetul Heliade, perimat și mai puțin interesant, fie și ca vizionar.
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
nu neapărat dintre cele bune). Atenția sa este focalizată exclusiv spre propriul eu, exteriorul este prezent doar prin reproducerea unor raționamente sau a unor senzații rămase în memorie (mirosuri, culori). Rarisime sunt situațiile în care autorul descrie cadre generale sau discută specificitatea politică a diverselor epoci prin care a trecut. De altfel, el recunoaște că nu a fost niciodată foarte preocupat de ce se întîmpla în jurul său (nu citea ziare, nu asculta radio, nici măcar războiul pe care l-a trăit în calitate de elev
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]
-
zisul limbaj aparte, inventat conform realității mediului grupului de inadaptați, inhibați, blazați, (semi)ratați social, de fapt, nu există nici el. Nu întâlnim în acest român argou, nu există slang. Tinerii sunt inteligenți, iar păcatul lor e doar de a discuta rizibil despre filozofie, ca la o beție între diletanți. Nici un șoc de limbaj. Doar pentru că se spune "pula" și "muie" pe fiecare pagină nu cred că mai șochează pe nimeni. E și facil. Iată, tocmai ce le-am rostit și
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
de un program național de ediții critice; nu e tocmai acesta programul sperat (și voi spune mai târziu de ce), dar ar putea fi o platformă solidă de pornire și impulsionare. Intenționez să analizez sistematic realizările de până acum și să discut, dacă se va putea, cu coordonatorul colecției despre întregul proiect. Mă pregătesc de mai mult timp pentru această analiză și, până de curând, principalul impediment a fost lipsa unei documentații adecvate. Am investit binișor peste cincisprezece milioane, nici nu mai
Edițiile Eugen Simion by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12759_a_14084]
-
putea folosi (cealaltă, umflată, o durea) apasă pe Start, lasă cîteva secunde, apasă pe Stop. Apoi, cu aceeași mîna, transcria pe hîrtie fragmentul auzit. Totul mergea destul de repede, nu avea nevoie să se întoarcă, poate ca si ținea minte ce discutase. Oricine a transcris interviuri știe că e un chin chiar și atunci cînd ai două mîini valide și un aparat perfecționat. Am întrebat-o dacă nu-i e greu și mi-a făcut semn că merge, nu e mare lucru
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
într-un proiect grandios, la care lucrează acum, "Collages de France", care se va desfășura între octombrie 2005 și iunie 2006, la Centrul Pompidou.Timp de nouă luni, Godard va întîlni acolo scriitori, filozofi, oameni de știință, artiști, și va discuta cu ei despre lumea modernă; întîlnirile vor fi împînzite de imagini "expuse" de cineast, imagini ale actualității "satelito-televizistice", dar și imagini de arhivă, ale secolului trecut (adică XX). O confruntare între trecut și prezent, memorie și uitare, în care cineastul
PROVOCATORUL J.L.G. by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12781_a_14106]
-
de incomod sau de provocator ar suna "muzica lui"... De pildă, în momentul în care, la Cannes, de Ziua Europei, 25 de miniștri ai Culturii din țările Uniunii Europene au urcat scara roșie a Palatului și s-au întrunit să discute, printre altele, despre condiția cineastului european, despre formarea lui în școli de cinema europene, Godard, ca un veritabil trouble-fęte ce este, a comentat astfel: "Să creezi un cineast european? E ca și cînd l-am crea pe Frankenstein! Mi se
PROVOCATORUL J.L.G. by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12781_a_14106]
-
și pentru excesul ei de zel demolator care lasă să se înțeleagă faptul că în mintea "cercetătoarei" la început au fost concluziile și doar apoi a început căutarea (inventarea?) probelor capabile să le susțină. Pe de altă parte însă recenzentul discută cu onestitate și aspectele mai mult sau mai puțin controversate din biografia celor trei scriitori. El recunoaște faptul că Mircea Eliade a fost antisemit, dar antisemitismul său a fost unul de factură specială (analiza se aplică de această dată cărții
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
vor continua lectura vor descoperi un parcurs al cărții aproape hors erotique. Vor exista, astfel, mai degrabă cititori dezamăgiți, decât scandalizați! Revenind la roman în întregul lui, acesta este subintitulat "roman fracturist" și aici ar fi mai multe lucruri de discutat. În primul rând, cele patru capitole ale romanului sunt nu doar scrise diferit, dar la distanțe mari de timp. Lucru care se vede prea bine. Indicația așa-zis conceptuală a acestui nou-ism are menirea de a impune coerența acolo unde
Prima tentativa de roman fracturist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12806_a_14131]
-
nu-mi lăsa nici o iluzie. Vianu dădea senzația că o cultură este un spațiu deschis și generos, că eu, student, aș putea să fac un pas din bancă, să mă duc la catedră și să spun, domnule profesor, haideți să discutăm despre estetica lui Kant, și lucrul acesta să pară absolut firesc. M.C.: Vreau să spun că lucrurile se vedeau altfel în emigrația română. Vianu era considerat un colaboraționist, un intelectual care își renegase complet trecutul, cînd, de fapt, trecutul lui
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
analize ale romantismului nostru, care s-a făcut vreodată. Motivul? Punerea lui cu adevărat în context european. Mai interesează în S.U.A. studiile de istorie literară? M.C.: Istoria literară nu mai interesează, interesează unele studii, unele din ele foarte inteligente care discută aspecte ale istoriei literare. Indiferent dacă din unghi feminist, corect politic etc. Teoria mea este asta: că în orice grup, chiar în grupurile de fanatici, nu?, există 1-2% oameni inteligenți și 98% mediocri sau submediocri. Cei inteligenți pot să facă
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
la Sibiu, ca să viseze împreună, ca să-și amestece graiurile și ficțiunea. Simțeam lupta aproape corp la corp cu tot soiul de oficialități, de toate culorile politice, care au opus rezistență, care au încercat să oprească visul. Sînt multe lucruri de discutat, de nuanțat, de criticat la acest festival, la fiecare ediție. Și la ediția de anul acesta. Pînă una, alta, acest festival este singurul care aduce spectacole ce se joacă pe alte scene, în alte spații culturale. Că uneori sînt adevăratae
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
ajutat În timpul dictaturii lui Antonescu. De aceea Îi găsiți pe domnii Borcea și Solomon. Domnul secretar general adjunct Hudița poate să vă confirme. Nu au ce căuta aceia care nu au mișcat un deget. Să trecem la punctul unu. Am discutat eri În general. Acum trebuie să definitivam listele candidaților. Știu că vom avea probleme. Sunt prea mulți candidați și prea puține locuri. Dar vom tranșă nodul Gordian! Domnul Hudița o să vă facă un raport detailat cu privire la șansele pentru a câștiga
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
Hudița o să vă facă un raport detailat cu privire la șansele pentru a câștiga alegerile. Personal știu că le vom câștiga, dar nu sunt sigur că vom fi lăsați să profităm de acest câștig. Problemă organizării pe teren este crucială. O vom discuta În amănunțime. Cu această ocazie se află printre noi studentul Eni Han, președintele fondator al T.U.N.Ț. Timișoara, Însoțit de domnujl Învățător Dumitrache. Domnule Eni, te rog să te prezinți. Vreau să te cunosc În mod official. Apropie te
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
întărire a reacției afective (de respingere sau admirație): genitivul postpus (prostul dracului) - sau cel antepus, și mai expresiv, presupunînd elipsa unui verb copulativ: "ai dracu francezii ăștia, ne spune adevarul!" (fanclub.ro). Sau construcția, probabil contaminată, greu de interpretat sintactic, discutată de Alf Lombard în 1965 (tiparul "Arz-o focul de muiere!"): "dați-o dracului de treabă"; Voi n-auziți, fir-ar mama ei a dracului de treabă !?!" (revistarespiro.com) "Dracu' să-l ia de monitor vechi" (sfera.ev.ro); "s-
Drăcovenii gramaticale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12832_a_14157]
-
de cultura generală. Poate însă că e vorba, în cronica lui Adrian Mihalache, chiar de acel lucru, ne-am zis, la urma urmei de ce nu? Dar am citit și am văzut că deloc nu e vorba, nici măcar aluziv. Dl. Mihalache discută, liniștit și doct, despre "omul informațional", despre "reacționari" și "recenți", despre "tradiție" și "ruptură", despre istorie ca "depozit de adevăruri" și despre alte asemenea subiecte, toate palpitante dar fără legătură cu... Pentru ce atunci, la intrare, felinarul roșu, pentru ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
și, culmea, Gheorghe Iova. Pe Iova, eu l-am căutat; nu mă mai mulțumea limbajul epic, începusem să ascult muzică de jazz de avangardă și voiam să fac ceva în poezie care să poată echivala nebunia de acolo. Voiam să discut despre limbaj și cineva mi l-a recomandat pe Gheorghe Iova. El era cu " 100 de ani înaintea mea; a fost primul care a făcut, la noi, nu textualism, ci care a textuat, adică a afirmat că un autor este
ANGELA MARINESCU: “Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/12780_a_14105]
-
guvernelor ș.a.m.d. "În Franța, municipalitățile și populația sînt foarte prezente în problemele orașului, în lumea urbană, spre deosebire de administrația publică din România. Aici, în România, avem sentimentul că sîntem mereu într-o urgență. Autoritățile nu-și acordă timpul să discute cu arhitecți și să analizeze realmente problema. Sînt, cîteodată, "cîrpeli" care nu aduc decît la alte "găuri", în altă parte. În România nu ai fațadă la bloc, dar ai Mercedes..." Arhitectul nostru este șocat de felul în care se organizează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
Ion Iliescu. Știu doar că i-a plăcut toată viața să cînte, să danseze, că e un causeur împătimit. Că a fost editor-director. Emil Constantinescu a publicat trei volume groase de reflecții nu doar politice. Ci cu miză filosofică (nu discut rezultatul). Vadim este poet, deși pînă astăzi n-a fost primit în Uniunea Scriitorilor". Acest veleitarism cu o sinistră ascendență se învecinează pe de o parte cu abuzul, pe de alta cu o drastică nepăsare. Cum am putea califica altminteri
Poetul în cetate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12830_a_14155]
-
anului 69 ("acel unic și imens an", cum l-a definit Tacitus) este o veche preocupare a mea concretizată în mai multe studii publicate în reviste de specialitate. Despre toate acestea cred că Florin Constantiniu își amintește, căci le-am discutat în prezența lui când se aflau încă in statu nascentis, într-un timp din păcate de mult trecut în care împărtășeam aceleași valori intelectuale, morale și politice (n-am să uit nici-odată cât de categoric și tăios respingea furtul intelectual
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
Scaunele lui Eugčne Ionesco, în regia lui Felix Alexa, o coproducție a Institului francez cu Municipalul. Toată după-amiaza m-am uitat pe geam și m-am gîndit la Vlad Mugur. La orele din zilele și din nopțile în care am discutat acest text absolut extraordinar al lui Ionesco. În ierarhiile mele. Vlad Mugur era îmbibat pur și simplu de fizica și metafizica fiecărui cuvînt, de ritmurile experiențelor unor vieți acumulate în doar cîteva cuvinte, de invenția lingvistică, de spaime de tot
Ploua infernal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12836_a_14161]
-
Reporter Tema Întâlnirii din luna aprilie de la Clubul Prometheus " confruntarea între generațiile literare " ne așteptam să încingă spiritele participanților mai mult decât a făcut-o. S-a discutat îndeajuns de potolit, dincolo de cele câteva inflamări patetice, deși pozițiile vorbitorilor au fost, măcar în câteva puncte, clar divergente. |n deschidere, Nicolae Manolescu, pentru a impulsiona discuția, a formulat câteva întrebări (la care avea și răspunsul, cum s-a văzut
Confruntarea între generații by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12882_a_14207]