906 matches
-
forță magică. El nu exprimă obiectul, el este obiectul. De unde frica, asemănătoare cu a primitivului în fața vorbelor"48. Comuniștii se confruntă în primele două decenii cu rezistența intelectualilor, în următoarele două cu disidența, un fenomen de amploare în anii '70. Disidența apare datorită politicii de consolidare a relațiilor cu Occidentul și a semnării "Actului Final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa", elaborat la Helsinki în 1975. Actul face referire la respectarea drepturilor omului și libertăților fundamentale (libertatea de gândire
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de adeziune la Charta '77", adresată lui Pavel Khout (unul dintre inițiatorii protestului din Cehoslovacia al cărui document program, cunoscut sub denumirea de Charta '77, cere autorităților să se comporte în conformitate cu precizările Actului de la Helsinki). Este primul act public al disidenței românești, preluat de radio "Europa Liberă", comentat și sprijinit de Monica Lovinescu. "Mișcarea Goma" reprezintă cel mai însemnat protest anticomunist din România, cu puternice ecouri în occident. Monica Lovinescu realizează mai multe emisiuni al căror subiect e Paul Goma, dar
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Conferința de la Belgrad; 17 februarie începutul campaniei de intimidare împotriva semnatarilor; 3 martie dezvăluirea detaliilor internărilor psihiatrice pentru delict de opinie ; formarea la Paris a "Comitetului Francez pentru Apărarea Drepturilor Omului în România" cu scopul de a susține mișcarea de disidență; 26 martie o televiziune franceză filmează casa baricadată în care Goma este ținut și agresat zile întregi de un fost boxer; 1 aprilie arestarea lui Paul Goma și a semnatarilor, 21 aprilie începerea manifestațiilor în fața ambasadei române din Paris; 23
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Goma și a semnatarilor, 21 aprilie începerea manifestațiilor în fața ambasadei române din Paris; 23 aprilie lansarea apelului "Comitetului Francez pentru Apărarea Drepturilor Omului în România" la eliberare a scriitorului. De-a lungul perioadei, din ce în ce mai mulți oameni se aliază mișcării de disidență inițiată de Goma, printre care și greviștii de pe Valea Jiului. Mișcarea Goma încurajează și alte forme de protest, dar niciuna de importanță majoră. Asta până în 1987 când are loc revolta de la uzinele din Brașov. "Din 1977 și până în 1989, disidența din
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de disidență inițiată de Goma, printre care și greviștii de pe Valea Jiului. Mișcarea Goma încurajează și alte forme de protest, dar niciuna de importanță majoră. Asta până în 1987 când are loc revolta de la uzinele din Brașov. "Din 1977 și până în 1989, disidența din România a constat în principal dintr-o sumă de gesturi izolate ale unor oameni curajoși, care au refuzat avantajele cooptării, îndrăznind să critice deschis regimul. Cu alte cuvinte, istoria disidenței românești din acea perioadă nu poate fi decât o
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de la uzinele din Brașov. "Din 1977 și până în 1989, disidența din România a constat în principal dintr-o sumă de gesturi izolate ale unor oameni curajoși, care au refuzat avantajele cooptării, îndrăznind să critice deschis regimul. Cu alte cuvinte, istoria disidenței românești din acea perioadă nu poate fi decât o sumă de biografii individuale. Tocmai datorită obedienței generalizate, gesturile lor singulare au avut mai multă semnificație decât un gest similar născut din mijlocul unei societăți civile mult mai active"49. În
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
urmările devastatoare ale "Tezelor". Ideologia ia locul competenței, colaboraționistul artistului, cultura redevine spațiu al propagandei. Cărțile, spectacolele, programele de radio și televiziune reintră sub vigilența cenzurii. Reapare tipul militantului obtuz, pe jumătate îngropat de liberalizare"82 și primele forme de disidență. Deoarece o carte interzisă poate crea tensiuni, cenzura folosește o nouă metodă, denumită de autoare "pulverizare": ""Pulverizarea" constă în a scoate o carte dar a o distribui doar într-o librărie sau două din centru, în puține exemplare, epuizate într-
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
se tăinuie din ce în ce mai adânc, ca să n-o putem stârpi. Orice s-ar întâmpla. Știu că n-o să mă mai întorc în România, de pildă. Dar speranța mea n-o crede"137. O consecință pozitivă a exilului este că fără el disidența din România nu ar fi fost posibilă. Postul de radio "Europa Liberă" și revistele sunt esențiale pentru supraviețuirea disidenților, pentru apărarea lor de opresiunile comuniste, cu atât mai mult cu cât accesul presei occidentale este restricționat. Soții Lovinescu reușesc să
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
una proprie"195. După cum am mai spus, exilul este condiționat politic. Individul nu dorește să fie supus formelor comuniste, nu acceptă regulile lui, nu-i convine statutul primit, motiv pentru care îl refuză tacit (și îi rezistă) sau explicit (prin disidență și exil). Refuzul individualului se produce în numele universalului (putere, lege, ideologie), dar nu mai este o sfidare, ci un act de milă sau indiferență față de societatea sau individul care se supune orbește legilor. În indiferența lui, individul nu se atașează
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cuprinde cronicile emise între 1972 și 1977, ani marcați de apariția disidentului și de rezistența intelectualilor în fața criteriului etic comunist. Termenul de disident definește un tip de opoziție bazat pe critica regimului și a legilor acestuia. România apare pe harta disidenței datorită lui Paul Goma, căruia Monica Lovinescu îi acordă destul de multă atenție, întâmpinându-i scrierile și angajându-se în conflicte mediatice cu scriitorimea română care-i contestă aptitudinile. Timpul și faptele fac însă din Goma una dintre cele mai mari
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
una dintre cele mai mari decepții ale autoarei. Cu toate acestea, nu retractează elogiile la adresa lui. Perioada cuprinsă între 1978 și 1982 este transcrisă în cel de-al treilea volum din Unde scurte. Autoarea numește două fenomene caracteristice acestor ani: sprijinirea disidenței de către intelectualitatea franceză și neoproletcultismul. Intelectualii francezi și exilații se alătură acțiunilor întreprinse de "Europa Liberă" ca împreună să destrame imperiul comunist. Neoproletcultiștii români, "curteni ofensivi ai lui Ceaușescu", se organizează în "grup de atac și în purtători de cuvânt
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
inițiază programe de demolare a monumentelor și de reconstrucție arhitecturală comunistă. O mică parte din intelectualitate i se opune: printre ei se numără și optzeciștii care intră astfel în atenția cenzurii. Ceea ce-i salvează este ermetismul în spiritul căruia scriu. Disidența rămâne în continuare un act rar. Împotrivirile sporadice sunt ascunse și eliminate cu atâta violență, încât nu au timp să adune adepți. Tomul se termină cu un asemenea exemplu de revoltă: o întreagă emisiune, difuzată pe 3 decembrie 1987 are
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
înfierat, încărcat de adjective și sintagme ce transmit ura de clasă, ordinea, radicalitatea și normalitatea comunistă. Disidenții sunt numiți "bandiți", "criminali", "teroriști", "asasini", "dușmani ai statului", "elemente dușmănoase", "dușmanii clasei muncitoare" ca să formeze o opinie publică potrivnică lor. Reușita împotriva disidenței se materializează la nivelul limbajului prin note eroice, prin slăvirea eroilor căzuți în lupta cu anticomuniștii. Violența acestui tip de lexic sugerează arhitectura gândirii unui sistem - reprezentant al "binelui" aflat în lupta cu "răul". Folosirea "limbii de lemn" în discursurile
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cunoașterii. Autoarea analizează comparativ atributele literaturii române cu cele ale literaturii exilului, luând în considerare contextele evoluției lor. Printre temele emblematice din Unde scurte se numără romanul politic, specia scriitorului-delator, subversivitatea, reabilitarea și recuperarea generațiilor, conflictul dintre generații, evazionismul, cenzura, disidența, retrospectivele la sfârșit de an, imaginea comunismului din România, totalitarismul, originalitatea cazului românesc. "Este greu să se certifice o corelație între situația de exilat și temele alese de fiecare autor în parte. Cu siguranță, sunt de depistat asocieri atunci când este
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de-a lungul primului volum, aceste trăsături sunt rezumate în încheierea lui în puține, dar edificatoare cuvinte. Noțiunea de curaj, spune autoarea, este folosită în mod perfid. Să nu se uite că în perioada despre care vorbește, curajul înseamnă tăcere (disidența apare mai târziu), iar scriitorimea se confruntă cu evenimente în care trebuie să ia o poziție clară. Schimbările de atitudine sunt condiționate și psihologic, până la urmă. Nevoia de recunoaștere, de apartenență la un grup înseamnă și compromis, și acceptarea unor
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
obiectivitatea lor, cu atât mai mult cu cât au fost folosite și de Raportul final al "Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România". Urmează apoi o necesară clasificare descriptivă a principalelor fenomene apărute în comunism: mișcările muncitorești și studențești, disidența, rezistența, emigrarea, cooptarea, conformismul, obediența. Monica Lovinescu este solidară cu scriitorii disidenți și sfidează alături de ei viziunea abuzivă a puterii. Atrasă de mecanismele schimbărilor de atitudine, urmărește pârghiile prin care se realizează persuasiunea masei și a intelectualilor. Deoarece foarte multe
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
februarie 1961), tratează aceeași temă, demonstrând printre altele ce presupune în România curajul literar. Temele mari pe care le-am identificat în seria Unde scurte sunt romanul politic, specia scriitorului-delator, subversivitatea, reabilitarea și recuperarea generațiilor, conflictul dintre generații, evazionismul, cenzura, disidența, retrospectivele la sfârșit de an, imaginea comunismului din România, totalitarismul, exilul, condiția intelectualului, originalitatea cazului românesc. În prezent, emisiunile autoarei nu mai sunt ascultate, ci se citește rezultatul convertirii înregistrărilor audio în text tipărit. Din acest motiv apar două etape
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
influență sovietică. Cererea lui n-a beneficiat, însă, de rezultatul scontat 1037. Pe 26 iunie, președintele Kennedy a ținut o cuvîntare în fața studenților de la Universitatea Liberă din Berlin, referindu-se pentru prima dată la România ca la un exemplu de "disidență economică și politică în cadrul blocului sovietic"1038. La trei zile după aceea, Crawford a trimis Departamentului de Stat un raport amplu, prin care solicita din nou Washingtonului să ajute România să cîștige mai multă independență față de Moscova. Bucureștiul avea deja
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Giovanni Gentile, care spunea că omul nu poate exista decît în cadrul statului, președintele român nu concepea viața decît ca o identificare cu Ceaușescu. Cultul său îi forța să devină disidenți pe cei care nu-l acceptau și el nu tolera disidența. Astfel s-a stabilit o corelație directă între intensitatea cultului și numărul disidenților. În toate orașele României a început să circule literatură antiguvernamentală, în ciuda decretului cu privire la mașinile de scris. Politica anti-emigraționistă nu-i mai afecta pe cei care voiau să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de o interogație etică sau cetățenească. Societatea de hiperconsum este oare minată din interior de aceste noi atitudini? Este ea martora aspirațiilor și a comportamentelor care amenință expansiunea consumeristă? Nu se poate tăgădui că aceste grupuri de cumpărători reprezintă o disidență față de modelul frenetic al supraconsumului. Ei vor să consume „diferit”, refuză să cumpere pentru a arunca, denunță excesele packaging-ului, sunt preocupați de o dezvoltare durabilă, critică permanenta căutare a noului, ignoră marile mărci în favoarea unor produse mai ieftine. Totuși, suntem
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
mai puțin adevărat că există niște semne care, oricât de disperate ar fi, indică niște dorințe de orientare inedite, căutări ale unui „altfel” în raport cu mirajele și cu centralitatea consumului. Să nu fim atât de naivi încât să credem că aceste „disidențe” vor fi suficiente pentru schimbarea orientării: ele semnalează doar că înmulțirea și reînnoirea perpetuă a bunurilor de piață nu pot fi considerate unica sau principala vocație a omului. Va veni o zi când căutarea fericirii în consum nu va mai
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
este un fapt, însă la fel de adevărat se arată a fi că sociologia a supraviețuit mai întâi ca secție în cadrul filosofiei (în anii ’60) și apoi ca ramură de știința de sine stătătoare, până la interzicerea ei în 1977. Unele forme de „disidență” la această regulă au existat și după 1977: este cazul unor discipline botezate mai bizar, însă perfect logic, precum „Sociologia industrială și a organizațiilor” (un curs purtând acest nume, semnat de Iancu Filipescu și Cătălin Zamfir, a fost litografiat la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
cortina de fier» și duc ajutoare. Informarea și evanghelizarea în vest, mai ales în rândul celor receptivi față de ideile comunismului. [...] Dintre metodele de desfășurare a activității ostile împotriva RSR, începând din anul 1968 și până în prezent, enumerăm următoarele: organizarea de disidențe - așa-numitele «biserici subterane» - în principal în cadrul cultului penticostal, în diferite localități din țară, ai căror membri să fie scoși de sub influența oficială a cultului și instigați la nerespectarea legior și nerecunoașterea statului; culegerea și prelucrarea în mod dușmănos a
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
desfășoare activitate împotriva statului nostru; trimiterea de emisari sub acoperirea de turiști, pentru introducerea în țară a unor materiale cu conținut dușmănos, a instrucțiunilor de activitate și a difuzării masive de biblii, ca mijloc de atragere a altor credincioși la disidențele penticostale și, pe parcurs, la desfășurarea de activități dușmănoase; subvenționarea așa-ziselor «biserici subterane» și acordarea de ajutoare materiale persoanelor care au desfășurat activitate clandestină în slujba organizației și împotriva cărora organele de stat din RSR au aplicat măsuri de
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
raza județului se constată o recrudescență a fenomenului religios prin intensificarea activităților de propagandă mistică, îndoctrinare și racolare de noi membri. Asemenea preocupări se manifestă atât la cultele și sectele neoprotestante (baptiști, adventiști de ziua a 7-a, penticostali și disidențele acestora), cât și la cultele ortodox și musulman. Numărul membrilor cultelor și sectelor neoprotestante este de 2 734 de persoane, din care 156 sunt sectanți ilegali. Ponderea o dețin adventiștii de ziua a 7-a cu 1 065 de membri
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]