830 matches
-
miturile în imaginarul social al unei societăți, pentru că ea face trimiteri la realități mai semnificative pentru lumea modernă decât cele care îi incumbă mitologiei. Spre deosebire de mituri, ideologia apelează la formule de explicare a realității sociale care, chiar și atunci când servesc disimulării, oferă argumente credibile, din punctul de vedere al raționalității sociale, pentru susținerea situațiilor spre care trimit. Mai mult, așa cum sugerează de altfel Roland Barthes, sfera ideologiei o include pe aceea a mitologiei, câtă vreme aceleași mituri pot apărea, uneori chiar
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
celui de al treilea moment al procesului de construcție a ordinii sociale, una dintre funcțiile fundamentale a ideologiei, și anume aceea de integrare a noilor generații într-o realitate socială care trebuie în permanență legitimată, uneori chiar prin apel la disimulare. Tocmai de aceea, consider că înțelegerea mecanismului socializării, așa cum este acesta prezentat în cadrul teoriei sociale, este una necesară. Inisistând, pe urmele lui Karl Mannheim, asupra ideii că realitatea reprezintă, în esență, o construcție socială, Berger și Luckmann susțin că socializarea
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
conceptului în istoria sa intelectuală să-i fie contrapusă o semnificație pozitivă sau socio-culturală, după cum rezultă din tabelul de mai jos: Tabelul 3. Ideologia, de la sensul negativ la sensul pozitiv Semnificația negativă Semnificația pozitivă Definire prin funcțiile de distorsiune și disimulare Ca în cazul tuturor reprezentărilor sociale, existența distorsiunii este postulată Ideologia = reprezentări colective eronate, "falsă conștiință", văl care maschează interesul material al celor aflați în poziții dominante. Ideologia este ceva ce poate fi demascat de oamenii care operează din poziții
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
acel modus operandi al ideologiei prin care se impun relațiile de dominație în plan socio-politic. Având la bază valori, credințe și atitudini sedimentate social, ideologia apelează în mod strategic la construcția simbolică a realității, folosindu-se de "operațiuni" precum legitimarea, disimularea, unificarea, fragmentarea și reificarea 395. Ce putem extrage de aici este că statutul ideologiei apare ca fiind, într-adevăr, inseparabil de fenomene socio-politice cum sunt interesele de grup și dominația. Nu decurge însă în mod necesar că ideologiei trebuie să
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
realității prezente. Cât despre înglobarea, de către concept, a "rațiunii cinice", această înțelegere este inclusă de tentativa de pozitivare a ideologiei fără a se opune, în mod necesar, acesteia din moment ce am convenit, pe urmele lui Ricoeur, că integrarea este funcția fundamentală, disimularea (care ar presupune cinismul de a prezenta drept real ceva despre care se știe că e doar o distorsionare a realului) situându-se în plan secund. Să ne întoarcem însă la problema "sfârșitului ideologiei", pentru a remarca faptul că, în
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
un ceva care ne precede și, în același timp, ne orientează. Aici putem regăsi funcția esențială a ideologiei, și anume aceea integratoare. Mai mult decât atât, am argumentat că, înainte de a servi fenomenului de dominație, fie prin legitimare, fie prin disimulare, deci înainte de a avea funcții politice, ideologia, înțeleasă în această manieră, deține o funcție eminamente socială. Reiese, din această abordare socio-culturală a conceptului, fundamentată epistemologic, că ideologia reprezintă o sursă de identitate și integrare a oricărei culturi, având deci un
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
adevărat viespar de ambiții, frustrare și mimetism. Viespar în care nimerise străina Rose și cu care se confrunta silențios, sfidarea ei fiind mai degrabă efortul de a-și autocenzura adevăratele afecte, porniri și convingeri. Stilul lui Trevor excelează prin arta disimulării și a insinuării, de unde și interiorizarea monologică a eroinei, trezită din îngânduratul său solipsism doar când agresivitatea celor două maștere se face insuportabilă. Mary Louise, rod al unei secetoase educații sentimentale (nu i se spusese niciodată că e frumoasă, de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
un bun control metabolic. Putem observa, la cei ce au ajuns în acestă ultimă fază, că apare „un indicator verbal” specific, în comunicarea sa despre diabet el va spune: „Sunt diabetic de 6 luni”, fără sa mai aibă tendințe la disimulare a condiției sale ca pînă acum, cînd răspundea vădit frustrat „Am diabet de 2 luni”, ceea ce indică că diabetul său a fost acceptat, devenind o realitate internă. Numai pacienții cu imaturitate afectivă își neagă a la longue condiția lor de
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
origine predominant socio-culturală și mai puțin instinctuală. Cel mai adesea la adolescentele și femeile tinere, diabetul este perceput ca o rană narcisică, ca „ceva” care le frustrează în nevoia lor de a fi admirate și iubite; de aici tentativa de disimulare a bolii. Apare un conflict narcisic între Eul real, afectat de diabet, și Eul ideal, care poate conduce la stări depresive grave. O adolescentă diabetică declara că nu-și poate accepta boala care „este absurdă”, astfel, ea nu respecta nici
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
cele trei obiecte răspund ,,comenzilor’’ ce li se adresează, săvârșind minune după minune. Subintitulată și ,,basm oriental’’, opera Lungul nasului valorifică resursele magiei populare într un context narativ la fel de caracteristic tocmai prin autenticitatea lui realist nuvelistică. Doar că aproape imperceptibila disimulare moralistă a subtextului din Poveste face acum loc unei perspective comice de un grotesc deschis. Cunoscuta practică vrăjitorească a transformării prin blestem a ființei umane întrun anumit animal constituie elementul de subminare a planului ,,nuvelistic’’ de către fantastic. De data aceasta
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
observa faptul că Ion Luca Caragiale dorește a rămâne fidel vechilor obsesii, astfel încât un text ca Abu Hasan (sau neterminata Poveste) nu este decât o meditație pe tema fascinantă a mecanismelor ,,puterii’’, continuare firească a comediilor. El pune aici, fără disimulare, problema identității și a șanselor pe care ți le oferă destinul. Acest destin este cel care alege să-i împlinească modestului fiu de negustor din Bagdad dorința de a fi calif pentru o zi. Aici, în locul unde trăiește Abu Hasan
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
și de apartenența la grupul oniric, onirismul înnodând într-un fel cu suprarealismul, chiar dacă prin negare. Totuși, diagnozele de acest gen erau de regulă însoțite de precizări atenuatoare: poetul utiliza doar procedee suprarealiste, fără radicalism, mai mult ca stratagemă de disimulare a unui subtext confesiv, melancolic și sentimental. S-a mai opinat, pe de altă parte, că M. ar fi un „poet de limbaj”, cu discursul poetic extrem de elaborat, înclinat către exacerbarea artificiului, dar nu pentru obținerea unor efecte zgomotoase, prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
nu grăbește pe nimeni și nu deranjează, mișcarea se dovedește atotcuprinzătoare, decisivă pentru constituția orașului. Pe de altă parte însă, ca neînțelegerea să fie completă, ea nu poate urma nici schema de personaj a dictatorului nevăzut și atotputernic, maestru al disimulării și al controlului, un ninja între categoriile ontologice. Compania de transport în comun - pe numele ei BVB, Berlin Verkersbetrieb -, este venerată în cadrul unui cult ce conține reviste, cupoane pentru reduceri la magazine și concerte, întâlniri cu clienții, reclame, genți și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
plăcere (v. Sex și durere). Ai putea să scoți astfel de sunete, încât el să creadă că simți o mare plăcere, sau, în loc să te chircești de durere, să îm pingi trupul tău către al lui. Dar prețul plătit pentru această disimulare este prea scump: pe viitor, partenerul tău nu va ști când te doare și când ți-e bine... Alteori, fetele simulează A simula înseamnă a mima ceva ce nu există. Există și fete inte resate să sugereze că sunt virgine
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
în timp ce prietenii tăi fac galerie este una dintre cele mai mari greșeli pe care le poți săvârși în viața ta sexuală. Glumele pe care le fac amicii, ideea că te afli în miezul unei întreceri în care nu încap sentimentele, disimularea stresului de începător - toate acestea amână maturizarea ta sexuală pentru o dată care ar putea să nu mai vină niciodată. Cu cât este mai importantă pentru tine propria virginitate, cu atât mai importantă trebuie să fie persoana cu care faci dragoste
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
spectacol. Ea are un rol fundamental în comedia urbană. Parisul devine pentru femeia pariziana un oraș-pretext, oraș-scenă, pe care ea evoluează cu succes. Parisul este un decor-complice al femeii. Spațiu labirintic, el protejează un secret, o intimitate, invită la o disimulare. 2) Spectacolul textului În tradiția franceză, Philippe Sollers întrevede "posibilitatea textului că teatru și în același timp pe cea a teatrului și a vieții că text" [p.273]. În abordările moderne intertextualitatea este o modalitate de producere a spectacolului textului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
mai bine structura de profunzime și cea de suprafață a povestirii. Raportul între a fi și a părea joacă un rol important în resursele teatrale ale definirii misterului identității femeii pariziene. Femeia pariziana ridică la nivel de valoare estetică aparentă, disimularea, artificiile. Deghizarea de suprafață a Parizienei, în conformitate cu cerințele modei sau capriciile persoanei, se dublează cu o deghizare mai profundă, de adâncime, care răspunde specificului caracterului. Aparențele sunt constrânse să exprime personalitatea, ascunzând caracterele reale, individuale sau intime" [Muchembled, p.250
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
este la Paris un cod reglementat, astfel încât necunoașterea lui trădează provincialul sau străinul: "Voici cette règle: Ne pas questionner. A Paris, on doit être informé, même quand on ignore tout" [Grasset, p.XVII]. "Artă conversației se definește că cea a disimulării eu-lui", observă R.Muchembled [p.221]. Limbajul parizian s-a constituit în mare parte în saloanele franceze, unde au fost elaborate modele ale conversațiilor spirituale. În conversația de salon sunt abordate, într-o formă elegantă, cronică mondenă și lucrurile cele
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
auzim pe aici, pe colo că el simte, dar, dimpotrivă, că el excelează în a simula, chiar dacă nu simte nimic" (Diderot). Parisul și marile orașe construiesc cu adevărat un tip de personalitate complexă în Secolul Luminilor. Imperativele controlului de sine, disimularea pasiunilor, a respectării ierarhiilor venite din societatea de la Curte se dezvoltă cu atat mai mult cu cât constituie un limbaj social de mediere" [Muchembled, p.220, 221, subl.n.]. 176 Hippolyte Taine recunoaște societății pariziene facultatea de spectacol în perpetua
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de reprezentare, care este la temelia sociabilității. Faptul că talentul de a fi bun actor pe scena teatrului lumii este necesar persoanelor de lume a fost consemnat de apropiații de la Curte, unde trebuie să excelezi pentru a reuși în arta disimulării și cea a actoriei: "Ce talent d'être bon acteur me semble fort nécessaire aux personnes du monde" [Méré, p.42]. Paradigmă teatrală a condiției mondene rezultă din perceperea lumii drept comedie. Contesă de Gulleroy percepe astfel chiar și oamenii
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
furnica neagră, pe pata neagră Allah o vede.”) Deșigur, o auzise de la cineva, și putea fi o mărturisire de credință, la nivelul posibilităților lui sufletești. Dar între ceea ce mărturisise acum și ceea ce făcea era discrepanță. Rămânea numai forma naivă de disimulare a intențiilor lui de delator. Urmărise și avea să urmărească orice vorbă sau manifestare a noastră pentru a avea ce relata când va fi chemat. Moartea fratelui Victor Encea Victor Encea suporta cel mai greu această condiție. Răcise în timpul anchetelor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
un singur moment că o să pot scăpa de ea... I-am retezat vorba povestindu-i, pe scurt și selectiv, istoria „primei iubiri“. Cât de convenabile sunt frazele astea clișeu, cât de reconfortante pentru spiritul chinuit, cât de înșelătoare, ce admirabile disimulări! Iată-mă pe punctul de a întreprinde un gest decisiv, turmentat de dragoste, de spaimă și de o îngrozitoare gelozie incipientă, istorisindu-i Rosinei o duioasă, aproape grotescă poveste despre „prima iubire“ și, în felul acesta, amăgind-o cu adevărul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cotidiană și de degradarea constantă a nivelului de trai a populației. Ana Maria Cătănuș arată că aceste discursuri nu erau în măsură să provoace nici patriotism și nicio susținere reală pentru regimul politic. În consecință, societatea a căutat salvarea în disimulare, iar "scrisul-cititul printre rânduri oferea o senzație de libertate scriitorului și cititorului deopotrivă, ambii având acces la un adevăr pe care niciunul dintre ei nu-l putea rosti cu voce tare". O realitate denunțată de scriitorul Dorin Tudoran odată cu difuzarea
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
tendințele de autonomie. În realitate, programul din iulie instituționaliza un control ideologic ale cărui semne începuseră să devină vizibile la scurtă vreme după condamnarea publică a invaziei din Cehoslovacia. În tiparul reacțiilor apărute după publicarea tezelor s-au regăsit îngrijorare, disimulare, acceptare, critică, dar mai ales entuziasm din partea celor care nu voiau să-și piardă privilegiile oferite cu generozitate de către putere. Pentru Aurel Baranga, care potrivit propriei declarații, își datora cariera de scriitor protecției oferite de-a lungul timpului de Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
pe care l-am consultat la CNSAS a fost foarte probabil epurat înainte de a fi vărsat în domeniul public, fiind astăzi accesibil oricărei persoane care obține acreditarea instituției pentru cercetare. Ceea ce mă și îndreptățește să reproduc unul dintre documente fără disimularea numelor, de a căror citare se fac responsabili doar autorul și instituția care l-au produs. Spun asta de la început, pentru a fi absolvit de suspiciunea urmăririi vreunor reglări de conturi cu foștii mei colegi, consultați atunci, poate și altădată
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]