1,243 matches
-
componentele acestui profil lipidic (resturile de VLDL, IDL și sd-LDL crescute, HDL-colesterolul scăzut) reprezintă, fiecare în parte, factori aterogeni independenți [Weintraub et al., 1992; Gardner et al., 1996; Griffin et al., 1994]. Există mai multe ipoteze privind cauzele și aterogenitatea dislipidemiei din IRC: 1. Creșterea sintezei de apoB [Kasiske et al., 1991]. 2. Reducerea catabolizării VLDL de către enzimele lipolitice: lipoprotein-lipaza (LPL) [Arnadottir et al., 1995] și triglicerid-lipaza hepatică (HTGL) [Applebaum-Bowden et al., 1979]. Scăderea activității LPL determină reducerea catabolizării chilomicronilor și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
o substanță implicată în transportul acizilor grași [Guarnieri et al., 1987], ale cărei niveluri plasmatice și musculare sunt scăzute în IRC terminală [Moorthy et al., 1983] este un factor presupus implicat în creșterea trigliceridemiei, dar această ipoteză este controversată. Semnificația dislipidemiei ca factor de risc Studiile realizate până în prezent referitoare la relația dintre profilul lipidic și ateroscleroză la pacienții HD [Brunzell et al., 1977; Ponticelli et al., 1978; Hahn et al., 1983; DElia et al., 1993; Kimura et al., 1999] au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
hepatopatii) se însoțesc de o scădere a sintezei de colesterol și determină de asemenea creșterea mortalității [Corti et al., 1997; Ritz et al., 1996]. Fenomenul poate limita relevanța unor studii care urmăresc relația colesterol-boală vasculară-mortalitate [Baigent et al., 2000]. Evaluarea dislipidemiei în practica curentă Dat fiind profilul lipidic aterogen complex, caracteristic pacienților HD, evaluarea riscului cardiovascular la această populație ar necesita analize biochimice mai sofisticate decât simpla măsurare a nivelului colesterolului total și a LDL-colesterolului. Din păcate, dozarea tuturor lipoproteinelor (resturi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
alte anomalii lipidice (colesterol total crescut, trigliceride crescute și/sau HDL-colesterol scăzut) trebuie investigat pentru eventuale boli asociate, precum hipotiroidism, icter obstructiv, diabet, și chestionat cu privire la consumul de alcool și al unor medicamente ca steroizi anabolizanți, corticosteroizi ori progestative. Tratamentul dislipidemiei la pacienții HD în populația generală, cercetări clinice și epidemiologice au arătat că LDL-colesterolul crescut este un factor predictiv major de complicații cardiovasculare [LaRosa et al., 1990]. în plus, studii recente au demonstrat că măsurile terapeutice care scad nivelul LDL-colesterolului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
există puține dovezi că LDL-colesterolul ar reprezenta un factor de risc cardiovascular similar cu cel observat în populația generală. în plus, la această categorie de pacienți nu există până în prezent studii intervenționale randomizate și controlate care să demonstreze că tratamentul dislipidemiei ar reduce incidența afectării cardiovasculare. Pe de altă parte, tratamentul cu inhibitori ai HMG-CoA reductazei are aceeași eficacitate și tolerabilitate ca și în populația generală. Din aceste considerente, majoritatea autorilor sunt de acord că, la pacientul uremic cu dislipidemie, conduita
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
tratamentul dislipidemiei ar reduce incidența afectării cardiovasculare. Pe de altă parte, tratamentul cu inhibitori ai HMG-CoA reductazei are aceeași eficacitate și tolerabilitate ca și în populația generală. Din aceste considerente, majoritatea autorilor sunt de acord că, la pacientul uremic cu dislipidemie, conduita diagnostică și terapeutică trebuie să se bazeze, prin extrapolare, pe recomandările emise de experții europeni (Joint European Societies) sau americani (National Cholesterol Education Program NCEP) pentru populația generală. Chestiunea esențială rămâne însă în ce grupă de risc trebuie încadrat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
primară, nivelul-țintă al LDL-colesterolului fiind, în acest caz, sub 130 mg/dl. în sfârșit, trebuie să se țină seama că, la pacienții HD, LDL-colesterolul poate reprezenta un obiectiv terapeutic insuficient sau inadecvat, deoarece el nu este un element caracteristic al dislipidemiei la această populație. La pacienții cu LDL-colesterol > 100 mg/dl sau trigliceride > 180 mg/dl trebuie inițiate măsuri de modificare a stilului de viață. Se recomandă realizarea de anchete sau jurnale alimentare privind cantitatea și tipul de grăsimi consumate. Aceste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
lipoproteinemia postprandială la pacienții non-renali [Weintraub et al., 1988]. Acidul eicosapentanoic scade nivelul plasmatic al resturilor de lipoproteine și previne peroxidarea LDL in vivo la pacienții dializați. Exercițiile fizice, dacă pot fi tolerate și menținute pe termen lung, pot ameliora dislipidemia și toleranța la glucoză [Harter et al., 1985; Goldberg et al., 1980, 1986]. Măsurile de restricție calorică pentru controlul greutății corporale sunt riscante, putând duce la malnutriție. De obicei, la pacienții dializați, grăsimea subcutanată este redusă în raport cu indicele de masă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
ale HDL sunt alterate [Al Saady et al., 1999]. Deși unele studii clinice sugerează că creșterea HDL reduce riscul cardiovascular, cercetări suplimentare în legătură cu HDL și inflamația sunt necesare înainte de a se putea formula recomandări cu privire la indicațiile tratamentului pentru creșterea HDL. Dislipidemia la pacienții cu dializă peritoneală Față de pacienții HD, pacienții cu dializă peritoneală (DP) prezintă un profil lipidic diferit, într-o oarecare măsură, și mai aterogen [Avram et al., 1989; Lindholm et al., 1986; Horkko et al., 1994; Webb et al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
1991], pe de o parte, și cardiopatia ischemică, pe de altă parte. în schimb, alți autori nu au identificat colesterolul ca factor de risc de mortalitate cardiovasculară [Prichard et al., 1996; Rostand et al., 1991; Lowrie et al., 1995]. Tratamentul dislipidemiei la pacienții cu dializă peritoneală (DP) Strategia tratamentului. Ca și la pacienții hemodializa]i, recomandările de tratament al dislipidemiei la pacienții cu DP sunt în funcție de nivelul de risc la care situăm acești pacienți. Dacă admitem a priori că toți pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
colesterolul ca factor de risc de mortalitate cardiovasculară [Prichard et al., 1996; Rostand et al., 1991; Lowrie et al., 1995]. Tratamentul dislipidemiei la pacienții cu dializă peritoneală (DP) Strategia tratamentului. Ca și la pacienții hemodializa]i, recomandările de tratament al dislipidemiei la pacienții cu DP sunt în funcție de nivelul de risc la care situăm acești pacienți. Dacă admitem a priori că toți pacienții uremici sunt bolnavi coronarieni, strategia de intervenție va fi una agresivă, vizând prevenția secundară. Dacă însă discriminăm în cadrul populației
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
scăzut, creșterea sdLDL și a Lp(a) toate acestea fiind, fiecare în parte, aterogene. Pacienții cu dializă peritoneală au, în schimb, mai frecvent hipercolesterolemie. Ca și în cazul altor factori de risc, la pacienții uremici, studiile privitoare la relația dintre dislipidemie și afectarea cardiovasculară sunt puține la număr, de mică anvergură și cu rezultate contradictorii. Marile trial-uri prospective, intervenționale, controlate lipsesc. în plus, o epidemiologie inversă se observă pentru colesterol, ca și pentru alți factori de risc, la pacienții cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
se recomandă dieta săracă în grăsimi, exercițiile fizice și evitarea excesului ponderal. Statinele ar putea reprezenta medicația de elecție ca primă linie, fiind cele mai eficace și bine tolerate; totuși, doar rezultatele definitive ale trial-ului 4D (Deutsche Diabetes Dialyse Dislipidemie Studie) vor furniza suportul faptic pentru recomandarea acestui tratament. Dislipidemia la pacienții cu transplant renal Prevalență La pacienții cu transplant renal (TR), hiperlipidemia se întâlnește în 30-60% dintre cazuri [Barbagallo et al., 1993; Sugahara et al., 1994; Kasiske et al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
excesului ponderal. Statinele ar putea reprezenta medicația de elecție ca primă linie, fiind cele mai eficace și bine tolerate; totuși, doar rezultatele definitive ale trial-ului 4D (Deutsche Diabetes Dialyse Dislipidemie Studie) vor furniza suportul faptic pentru recomandarea acestui tratament. Dislipidemia la pacienții cu transplant renal Prevalență La pacienții cu transplant renal (TR), hiperlipidemia se întâlnește în 30-60% dintre cazuri [Barbagallo et al., 1993; Sugahara et al., 1994; Kasiske et al., 1996]. Hiperlipidemia este de obicei mixtă [Chan et al., 1981
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
de LDL, perturbând interacțiunea acestora cu receptorul lor specific. în plus, ciclosporina A inhibă sinteza acizilor biliari, ceea ce contribuie la hipercolesterolemie [Wanner et al., 1995]. Riscul aterogen în populația generală, riscul cardiovascular legat de hiperlipidemie (hipercolesterolemie) este bine cunoscut. Aterogenitatea dislipidemiei la pacienții cu TR este probabilă, dar studiile existente sunt prea mici pentru a fi concludente [Covic et al., 2002]. Unele au evidențiat o corelație pozitivă între hiperlipidemie și afectarea cardiovasculară [Druecke et al., 1991; Abdulmassih et al., 1992]. De
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
existente sunt prea mici pentru a fi concludente [Covic et al., 2002]. Unele au evidențiat o corelație pozitivă între hiperlipidemie și afectarea cardiovasculară [Druecke et al., 1991; Abdulmassih et al., 1992]. De asemenea, a fost demonstrată o asociere semnificativă între dislipidemie și progresia nefropatiei cronice a grefonului [Dimeny et al., 1993; Isoniemi, 1994; Guijarro, 1995; Roodnat, 2000], deși, în multe cazuri, dislipidemia poate fi mai degrabă o consecință decât o cauză a nefropatiei. Tratament Date fiind cele de mai sus, este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
afectarea cardiovasculară [Druecke et al., 1991; Abdulmassih et al., 1992]. De asemenea, a fost demonstrată o asociere semnificativă între dislipidemie și progresia nefropatiei cronice a grefonului [Dimeny et al., 1993; Isoniemi, 1994; Guijarro, 1995; Roodnat, 2000], deși, în multe cazuri, dislipidemia poate fi mai degrabă o consecință decât o cauză a nefropatiei. Tratament Date fiind cele de mai sus, este logic să se combată hiperlipidemia la pacienții cu TR, în special la cei cu risc înalt și foarte înalt (factori de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
administrat cu prudență, având în vedere riscul potențării miotoxicității inhibitorilor de HMG-CoA reductază de către ciclosporină și tacrolimus, mai ales în prezența unor concentrații serice ridicate ale anticalcineurinelor. Posibilele reacții adverse trebuie atent monitorizate. Statinele s-au dovedit eficace în ameliorarea dislipidemiei și sunt bine tolerate [Wanner et al., 1995; Imai et al., 1999; Holdaas et al., 2001]. într-un studiu prospectiv, placebo-controlat, simvastatinul, în doză de 5 mg/zi, a redus colesterolul total cu 20% și LDL-colesterolul cu 29%; o doză
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
pacienții cu hiperlipidemie severă, rezistentă la monoterapia cu statine. Aceste rășini nu trebuie însă administrate în aceeași priză cu ciclosporina, deoarece îi reduc absorbția intestinală. într-un studiu, uleiul de pește s-a dovedit eficace, comparabil cu simvastatinul, în ameliorarea dislipidemiei post-TR [Castro et al., 1997]. Nu se știe în ce măsură tratamentul hipolipemiant poate reduce morbi-mortalitatea cardiovasculară la pacienții cu transplant renal. Hiperlipidemia este frecventă la pacienții cu transplant renal, având cauze legate de factori fiziologici, patologici sau iatrogeni. Hipercolesterolemia este mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
frecventă la pacienții cu transplant renal, având cauze legate de factori fiziologici, patologici sau iatrogeni. Hipercolesterolemia este mai frecventă decât la pacienții HD. Cercetarea lipidogramei este indicată de două ori în primul an post-TR și apoi anual. Riscul aterogen al dislipidemiei la pacienții cu TR este presupus, deși nu există dovezi directe. Tratamentul se bazează pe principiile cunoscute din ghidurile ce se adresează populației generale: reducerea LDL-colesterolului sub 130 mg/dl sau sub 100 mg/dl, în funcție de nivelul de risc global
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
concentrația Lp(a). La pacienții dializați, efectele acestor tratamente asupra bolii cardiovasculare nu se cunosc, dar în populația generală nu a fost observat nici un beneficiu. Nandrolona ar avea avantajul de a crește eritropoieza, dar, pe de altă parte, poate agrava dislipidemia. Două mici studii au evidențiat o reducere a Lp(a) la pacienții hemodializați după tratament cu acid nicotinic [Nakahama et al., 1993; Shoji et al., 1997]. Până în prezent nu există tratamente eficace de reducere a concentrațiilor serice înalte ale Lp
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
LMW-apo(a), în scopul cuantificării riscului cardiovascular. II.6. Obezitatea Obezitatea la pacienții dializați în populația generală, obezitatea (definită de un indice al masei corporale (IMC) ‡ 30 kg/m2) se asociază, printre altele, cu un risc crescut de hipertensiune arterială, dislipidemie și diabet zaharat de tip 2 [Abate et al., 1999]. Asociația cardiologilor americani (AHA) a desemnat, în 1998, obezitatea drept factor major de risc pentru cardiopatia ischemică. Totuși, la pacienții dializați au fost raportate adesea corelații inverse între IMC și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
pectorală la pacienții dializați nu prezintă o obstrucție coronariană evidentă angiografic [Roig et al., 1981; Rostand et al., 1981]. Tratamentul cu EPO prezintă importante efecte metabolice: corectarea anemiei prin EPO determină ameliorarea nivelului aminoacizilor plasmatici, ameliorarea rezistenței la insulină, ameliorarea dislipidemiei (scăderea colesterolului total, LDL-colesterolului [i a apo-B), corectarea anomaliilor endocrine întâlnite în uremie (scăderea nivelurilor de somatotropină, prolactină, folitropină, luteotropină, glucagon, PP, gastrină, leptină etc.), ameliorarea metabolismului intramitocondrial implicate indirect în ameliorarea funcției cardiomiocitelor [Besarab, 1999]. Se pune în final
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
renal (TR) contribuie la creșterea riscului cardiovascular, prin inducerea unor modificări ale tensiunii arteriale (TA), ale metabolismului glucidic sau lipidic sau ale homocisteinemiei (vezi tabelul I) [Covic et al., 2001, 2003]. Corticoterapia se însoțește de efecte adverse ca HTA, diabet, dislipidemie, obezitate [Kasiske et al., 1987; Hricik et al., 1992, 1994; Aakhus et al., 1996; Brown et al., 1997; Hjelmesaeth et al., 1997; Jindal et al., 1997]. Deși este unanim recunoscut riscul cardiovascular asociat corticoterapiei, beneficiul întreruperii acesteia asupra prevenirii complicațiilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
tacrolimus provoacă mai frecvent diabet zaharat [Jindal et al., 1997; Pirsch et al., 1997]. La pacienții cu transplant renal, medicația imunosupresivă, în special corticoizii și inhibitorii de calcineurină, contribuie la apariția sau agravarea unor factori de risc cardiovascular, precum HTA, dislipidemia și diabetul zaharat, efecte ce sunt dependente de doză. Conform ghidurilor grupului de experți europeni în TR, reducerea dozelor, oprirea sau înlocuirea agenților imunosupresori pot fi utile pentru controlul acestor factori de risc. II.15 . încărcarea cu fier Introducere Fierul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]