1,507 matches
-
la tratament sau pentru a pune Întrebări. Aveți grijă Întotdeauna să-i oferiți un pahar cu apă și Încurajați-l să bea zilnic aproximativ doi litri de apă În următoarele trei zile, pentru a facilita eliminarea toxinelor care au fost dislocate de Reiki. Dacă persoana pare să nu fi revenit „cu picioarele pe pămînt”, aveți grijă să o „treziți” cu totul Înainte de a o lăsa să plece. Așezați-vă cîte o mînă pe fiecare din labele picioarelor sale (pe podea) și
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
Cele mai multe dintre cristalele cunoscute sînt forme ale cuarțului, iar structura lor cristalină unică pare ideală pentru a fi Încărcată cu energie vindecătoare. Există multe tipuri și forme de cristal diferite și majoritatea se pot folosi ca instrument vibrațional pentru a disloca energiile negative, cel mai frecvent folosite În acest scop fiind cuarțul transparent, cuarțul roz și ametistul. CÎnd vă alegeți cristalele, gîndiți-vă la scopul „vindecării”. Cuarțul transparent Acesta este cristalul cel mai adaptabil și cel mai ușor de programat. Primește, activează
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
care își exprima părerea. După ce Zaharia i-a raportat ce s-a întâmplat, Țurcanu l-a chemat la el pe Popa, l-a apucat de gât și i-a dat o palmă peste obraz atât de tare, încât i-a dislocat mandibula. Simțind că nu mai poate închide gura, Popa i s-a adresat agresorului său: „Domnule Țurcanu, vă rog respectuos să binevoiți să-mi mai dați o palmă și de partea cealaltă, poate o să-mi puneți falca la loc”. Țurcanu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
închide gura, Popa i s-a adresat agresorului său: „Domnule Țurcanu, vă rog respectuos să binevoiți să-mi mai dați o palmă și de partea cealaltă, poate o să-mi puneți falca la loc”. Țurcanu a zâmbit și, ținându-i partea dislocată cu o mână, cu cealaltă l-a lovit din partea opusă, așezând la loc mandibula. Pentru că mai rămăsese puțin spațiu între maxilare, Popa l-a rugat pe Țurcanu să îi mai dea o lovitură sub mandibulă, ca să o apropie de maxilarul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
să facă față noilor riscuri și amenințări generate de un mediu politico-strategic În continuă schimbare. Existau stocuri importante de echipamente Învechite, depășite moral și fizic, incompatibile cu standardele NATO. Caracterul expediționar, capacitatea de a reacționa rapid și de a fi dislocate În vederea Îndeplinirii unor misiuni la mare distanță de locațiile de reședință erau concepte ce nu se regăseau decât În mică măsură În viziunea asupra rolului armatei. Unitățile militare nu Îndeplineau standardele de operativitate cerute de apartenența la o organizație militară
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
relevată prin emanații receptate în cursul unor scurte anastomoze ale ființei cu lucrurile, eul e disperat de lipsa reperelor stabile, a rostului. Pe cât de densă, împietrită e materia, pe atât de abstract și nedefinit este fluxul conștiinței, a cărui instabilitate dislocă eul din realitate și îi provoacă vertijuri. Terorizat, exclus sau atras cu perfidie de materie, descumpănit de conținutul propriului psihic, personajul se simte și mai străin în lumea oamenilor, ale căror manifestări i se par hilare, artificiale. Mult mai adevărate
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
aici - nestatornica domnie a Movileștilor, pe al cărei fundal întunecat, tragic, evoluează un erou care încearcă să se opună evenimentelor. În alte volume, autorul inventează febril povești teribile, în care dragostea, suferința și moartea constituie unicele realități ale unei umanități dislocate din normal. Întâmplări „tari” se petrec în decoruri pe măsură: cimitire, ruine, locuri tainice, stânci ascuțite, mări furioase, spații tensionate de voci și spirite misterioase. În altă categorie de povestiri autorul își recrutează personajele din zonele sumbre ale vieții, din
BOUREANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285845_a_287174]
-
-n față / cer unii moarte, alții viață” - o versiune simplificată a tranzacțiilor istoriei politice. Poemele versifică reportajele la modă ale primelor două decenii de după război. Dar, spre sfârșitul anilor ‘50, poeta găsește și exploatează un culoar mai decent. Universul domestic dislocă treptat discursivitățile heirupiste, aducând accente noi, precum cele din lirica erotică a acestei perioade mature (Metamorfoze, 1963, antologie a liricii sale de dragoste, începând cu volumul de debut). Modalitatea de trăire și literaturizare expresionistă a fost, se dovedește acum, o
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
Replica „savantului” din Sarea exilului pare a fi un motiv suficient: „Nu vă faceți iluzii, doamnă. Șefii de azi sunt privilegiații de ieri... Pentru ei nu sunteți decât un transfug, printre mulți alții, care vă întoarceți în țară ca să-i dislocați pe ei și ai lor din bunurile pe care și le-au însușit cu japca. L-au asasinat [pe tiran] ca să se cațere ei în capul mesei!” În ciuda subtitlurilor atribuite („parabolă”, „farsă”, „divertisment”) și a replicilor savuroase, adeseori de teatru
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
frumoasă, dorită, dar mai presus de orice, se simți altcineva. Își ridică picioarele, Își puse gambele În lăcașurile pentru vâsle și Își deschise coapsele. Își desfăcu brațele ca să-l primească pe Lefty, care se răsuci, julindu-și genunchii și coatele, dislocând vâslele, fiind gata să stârnească un foc, până când, În cele din urmă, se prăbuși leșinat În moliciunea ei. Desdemona gustă pentru prima oară savoarea gurii lui și singurul lucru fratern cât timp făcură dragoste a fost să-și tragă sufletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
1876, că cerchezilor "li s-ar fi distribuit în secret și armele necesare"212. În decembrie 1876 au sosit în Dobrogea noi unități militare otomane sub comanda lui Ali Riza Pașa. Trupele otomane au debarcat la Constanța și au fost dislocate la: Măcin, Isaccea și Babadag 213. Într-un alt raport întocmit de către A. Stoianovici se relata faptul că "din cauza timpului urât" unitățile de artilerie otomane înaintau cu greu dinspre Medgidia 214. Situația din Dobrogea s-a agravat continuu, un episod
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a fost avansat la gradul de colonel, iar în 1877 obține avansarea în gradul de general. În timpul războiului de independență a comandat Divizia a 3-a Infanterie. Inițial, aceasta a primit misiunea de a păzi podul de la Barboși, ulterior, fiind dislocată la Giurgiu, pentru a supraveghea garnizoana otomană de la Rusciuc și pentru a asigura trecerea trupelor române peste Dunăre pe la Zimnicea. În perioada 15 mai 24 iulie 1877, Divizia 3 Infanterie s-a aflat în observație, între Bechet și Desa, pentru
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
uită În sus, la fața lui Buddha, astfel Încât echipa de filmare să poată face un cadru Înainte ca el să explice unde se află. Un bătrân bețiv, Îndoit de spate, urmărea toate acestea. Cândva bătuse aur toată ziua până când Își dislocase oasele și deveniseră fragile. Se apropie de vedetă și Îl privi drept În ochi, Încercând să-i atragă atenția, dar fără succes. Harry era ocupat să afișeze uimire uitându-se la ochii Îndreptați În jos ai lui Buddha. A, Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ultim. La limită, ne vedem destinați sensului ca atare, dacă nu cumva condamnați dintotdeauna la sens. Faptul din urmă spune suficient despre o altă formă de solitudine pe care o trăiește, cu maxim orgoliu, omul acestei epoci. Nu intenționez să disloc această veche credință, mai ales acum când discuțiile cu privire la prezența sensului devin tot mai anevoioase. Aș vrea doar să revăd maniera - uneori de-a dreptul ciudată - în care vorbim despre cele cu sens și cele lipsite de sens. Ar putea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
absurde în chiar această întâlnire. În alte cazuri, absurdă este însăși conduita omenească ce a 128 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE făcut posibilă întâlnirea nefastă. De pildă, absurdă este situarea locuinței în apropierea acelor forțe ale naturii ce pot să disloce totul în cale. A socoti ceva lipsit de sens înseamnă a reacționa pe fondul unor așteptări și dorințe. Ceea ce vreau să spun este că lipsa de sens nu poate fi rezervată unui mod de ființare străin nouă. Aș merge chiar
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
la limită, să atingă limita însăși („Culmea oricărei pasiuni este de a-și dori propria pieire“). Atinge cu aceasta locul în care ne întâmpină 168 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 169. 170. celălalt, cel care, cu prezența sa, poate să disloce centrarea în sine și în identitatea neutră cu sine. Însuflețită peste măsură, gândirea tinde să treacă dincolo de sine. Caută ceea ce nemijlocit o neagă, vrea „să descopere ceva ce nu poate gândi singură“. Se află, cu aceasta, în fața propriei limite, aici
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ultim. La limită, ne vedem destinați sensului ca atare, dacă nu cumva condamnați dintotdeauna la sens. Faptul din urmă spune suficient despre o altă formă de solitudine pe care o trăiește, cu maxim orgoliu, omul acestei epoci. Nu intenționez să disloc această veche credință, mai ales acum când discuțiile cu privire la prezența sensului devin tot mai anevoioase. Aș vrea doar să revăd maniera - uneori de-a dreptul ciudată - în care vorbim despre cele cu sens și cele lipsite de sens. Ar putea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
absurde în chiar această întâlnire. În alte cazuri, absurdă este însăși conduita omenească ce a 128 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE făcut posibilă întâlnirea nefastă. De pildă, absurdă este situarea locuinței în apropierea acelor forțe ale naturii ce pot să disloce totul în cale. A socoti ceva lipsit de sens înseamnă a reacționa pe fondul unor așteptări și dorințe. Ceea ce vreau să spun este că lipsa de sens nu poate fi rezervată unui mod de ființare străin nouă. Aș merge chiar
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
ceva la limită, să atingă limita însăși („Culmea oricărei pasiuni este de ași dori propria pieire“). Atinge cu aceasta locul în care ne întâmpină 168 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 169. 170. celălalt, cel care, cu prezența sa, poate să disloce centrarea în sine și în identitatea neutră cu sine. Însuflețită peste măsură, gândirea tinde să treacă dincolo de sine. Caută ceea ce nemijlocit o neagă, vrea „să descopere ceva ce nu poate gândi singură“. Se află, cu aceasta, în fața propriei limite, aici
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
în luptă, de ce nu? De altfel, oamenii pe care i-am înrolat de curând nu sunt cu mult mai buni. Firește, va trebui să le oferim o răsplată. — Adică? — Iertarea. Iertarea și înrolarea în armata romană, nu pentru a fi dislocați la frontiere, ci pentru a fi încredințați garnizoanelor din marile centre; sau, ca o alternativă, posibilitatea de a fi primiți coloni pe pământurile imperiale. — Cer iertare, Eminentissime, dar tot nu înțeleg care va fi misiunea mea. — Ai două, de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Încât, În cele din urmă refractarul beneficiar se socotea norocos dacă reușea să scape fără destituiri din funcție ori arestări...! Pentru a produce o substanțială dengrigoladă În activitatea zilnică a formației de lucru a lui Tony Pavone, torționarul guvernului terorist dislocă neînchipuit de mulți agenți ce lucrau În secret, angajându-se muncitori necalificați În cadrul Șantierului iar o parte direct În formația de lucru a lui Tony Pavone, urmărind orice mișcare a muncitorilor și În mod special a acestuia, provocându-l uneori
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Să vezi cerul. Jina cântărea mai puțin de patruzeci și cinci de kilograme și-a pășit cât de ușor a putut. S-a descurcat bine. A izbutit să facă zece pași pe morena instabilă înainte ca solul sfârâmicios să se disloce sub ea. Dar a avut noroc; fiindcă n-a declanșat o avalanșă în toată regula. N-a tras după ea, în căderea de zece metri, decât o cantitate mică de pietriș și alte resturi. Jos, s-a oprit într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
hrană pentru vulturi. Dar pasul elanului era cel mai ușor pe care femeia îl văzuse vreodată. Animalul își mișca fiecare picior cu atenție și precizie, ca și un animator care asta face de-o viață-ntreagă. Așa că Elvis n-a dislocat nici măcar o singură pietricică. A ajuns lângă ea, iar Jina a văzut că, sub ochiul stâng, avea o cicatrice, iar irișii elanului aveau aceeași culoare cu cerul. Când Zach îi spusese povestea elanului de Las Vegas, Jina o categorisise ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
dată? Noaptea conversai în somn cu bietul meu președinte care nu înțelegea; începusem să nu înțeleg nici eu, de ce judecătorii rămași în funcții - mă număram printre ei -, lașitatea lua locul demnității 3. Era acum la mijlocul lui martie, un soare lânced dislocase gheața fluviului în mari rupturi mânându-le spre răsărit, se anunța venirea înceată a primăverii, când în după-amiaza acelei zile, stând întins pe canapeaua din camera mea de la față, cu mâinile sub cap, și gândind, așa deodată, la Marga Popescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
ca un câmp, așteptând, se spunea, împlinirea altor recolte, de o specie necunoscută, și peste toate un vânt năpraznic, un ger din câmpiile răsăritului ca o amenințare; la fel și acolo, milioane de oameni, oamenii lui Gogol, Dostoievski, Tolstoi... Se dislocau blocuri de istorie. Ce să înțeleagă el, magistrat al cartezianismului napoleonian și al Juxtelor lui Justinian, redus acum la un post, onorabil - e adevărat - dar anonim, de funcționar, fie el și șef de serviciu. Ce să înțeleagă? Era în 1948
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]