1,061 matches
-
În 1999, Marea Britanie înregistrează din nou cea mai mică rată de participare (24%). Participarea continuă să crească față de alegerile precedente în Irlanda și Spania, principalele beneficiare ale fondurilor de coeziune. Deși Portugalia beneficiază de aceleași instrumente financiare pentru a reduce disparitățile de dezvoltare socio-economică, prezența la urne este descendentă între 1979 și 2009, cu o sensibilă creștere în 1999. Tabel 6: Participarea la alegerile europene 1979-2009, exprimată în %29 1979 1981 1984 1987 1989 1994 1995 1996 1999 2004 2009 Belgia
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
că trecutul socio-economic și apartenența la o clasă socială inferioară sunt cauzele reale ale decalajului economic de care suferă grupurile menționate. "Mai exact, familiile afro-americane nu sunt în posesia unui set patologic de valori care să le împiedice realizarea economică: disparitățile privind venitul și educația pot fi atribuite în mod egal atât mecanismelor reproducerii sociale, care face dificilă sarcina de mobilitate socială intergenerațională pentru oamenii săraci indiferent de rasă, cât și proceselor de discriminare rasială în derulare (sau deja existente, n.
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
consecințe negative pe termen lung. Crearea unui sistem mondial integrat astfel încât nici o economie națională, oricât de puternică, nu se poate feri de evenimentele economice desfășurate oriunde pe glob conduce la globalizarea activităților umane. Consecințele au aparut deja și sunt creșterea disparităților economice în condițiile în care dezvoltarea științifică și tehnică este monopolul țărilor dezvoltate și riscul de globalizare a activităților criminale datorat fluxului ușor de bani, informații, persoane, arme, droguri etc. (Moscardo, J., 1999 23). Schimbările la nivel economic și polarizarea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
caracteristici ale piețelor mondiale este valorizarea competențelor științifice și tehnice, și aceasta în detrimentul competențelor artizanale, regăsite la nivel local. Piața globală nu este sursă de identitate pentru toți, asta este evident, și nu intervine în structura tuturor comunităților, chiar dacă accentuează disparitățile materiale. Și totuși identitatea culturală, fie ea fondată pe religie, etnie, sex sau rasă, fie ea locală, regională și, în plus, globală, a devenit antidotul la complexitatea și suveranitatea pieței globale în judecarea valorii individului. Dar această tendință riscă să
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
1990a 8). O altă problemă dezbătută a fost echitatea. Discuțiile asupra echității s-au centrat pe folosirea educației pentru diminuarea diferenței între clasele sociale. Pornind de la faptul că "însuși sistemul școlar servește ca mecanism de selecție care ajută la reproducerea disparităților și inechităților în societate" (UNESCO, 1990a 11), efectul educației asupra claselor sociale era evidențiat în dezbateri asupra educației fundamentale versus educația secundară și superioară. Diferențele dintre cei care primesc numai educația fundamentală și secundară și cei care urmează cursurile învățământului
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ca o formă de selecție socială. Mulți dintre cei din elită nu doresc să-și transfere resursele de la educația secundară și superioară pentru a furniza educația pentru toți. În plus, elitele ar putea chiar să nu fie interesate în reducerea disparităților educaționale. Mai mult, spune Hallak, educația primară crescută va avea ca rezultat o cerere pentru o cantitate mai mare de educație superioară. Aceasta conduce inevitabil la o tensiune între dorința de extindere a educației primare și cererile pentru educație secundară
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
competitivității economice și dezvoltarea economiei bazată pe cunoaștere; 2. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport; 3. Protejarea și îmbunătățirea calității mediului; 4. Dezvoltarea resurselor umane si capacității administrative; 5. dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol 6. Diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării. România a acceptat doctrina dezvoltării economice durabile în concordanță cu interesul național și cu cerințele integrării europene. Obiectivele stabilite prin consens politic, în acest sens sunt: creșterea prosperității individuale și a societății; asigurarea stării de
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
de previzionare, organizare, coordonare și control-evaluare. Cunoștințele și informația rapidă și corectă reprezintă surse de putere pentru indivizi și organizații. Fondurile structurale (ca plan se estimează 32 miliarde euro pentru România) sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și sociale. Cele patru Fonduri Structurale sunt: Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social Român (FSE), Fondul European pentru Orientare și Garantare în Agricultură (FEOGA), Instrumentul Financiar de Orientare
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
Dimensiunea Nordică Spațiul nordic reprezintă o zonă de interes pentru Uniunea Europeană atât prin existența unor state dezvoltate ne-membre ale sale precum Islanda, Norvegia sau Rusia cât și prin situația geografică a zonei (climatul aspru, zone slab populate sau cu disparități mari în dezvoltare, infrastructura deficitară). Astfel, cu ocazia primei președinții finlandeze a UE în 1999 s-a considerat necesară dezvoltarea unui instrument care să ducă la dezvoltarea regiunii într-un cadru comunitar. Astfel Dimensiunea Nordică a fost oficial lansată în
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
al secvențelor, cum ne-au obișnuit folcloriștii pînă acuma, ci din fluxul emoțional și de idei ce pune în joc semne și simboluri consacrate. O secvență de rit are funcție „explicativă”, simbolul se retrage într-o manieră incifrată, de unde aparenta disparitate a formelor, situație comună întregii poezii consacrate obiceiurilor. „Acele «medieri culturale comune», ni se spune, conduc la construirea marelui Text, a Poveștii care este țesătura formată din credințe, obiceiuri, datini, superstiții, cîntece, ritualuri, ceremonii, sau ceea ce, foarte sec, numim cultura
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
hermeneutică, în varianta Paul Ricoeur, fără a neglija structuralismul lui Lévi-Strauss, direcții de cercetare care nu o dată s-au aflat în „conflict”, dar, care s-au pus de acord, „de la distanță”: atîta vreme cît tradiția orală se compune dintr-o disparitate de texte, care circulă în devălmășie și conțin valori mai mult sau mai puțin explicite, cercetătorul le supune lecturii, le alege pe acelea care i se „par” semnificative și le orînduiește în serii semantice. El își asumă riscul „prezumției”, nu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
studiile științifice în Franța, Germania sau Canada (Garnier et al., 2000). Un interes mai mic al elevilor de gen feminin pentru aceste discipline este observat cu regularitate. Sprijinindu-se pe diverse anchete, Mariotti menționează date (Ferrand et al., 1997) despre disparitățile din repartiția pe sexe a profilurilor științifice de învățămînt, în care procentul fetelor scade pe măsură intrării într-un curs de excelență (36% în an liceal terminal, profil științific, 15% în școlile politehnice și aproximativ 10% în promoțiile 1985-1990 de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și metodele de predare erau teo retic similare În toate așezămintele universitare (și nu fără temei s-a insistat mult asupra rolului jucat de uni versitate În crearea unei culturi europene unitare); de fapt Însă, puteau exista deosebiri chiar importante. Disparități se remarcă mai cu seamă În facultățile de arte: În vreme ce În unele centre sau În unele epoci studiul era limitat la autorii vechi, folosiți În școlile de arte liberale preuniversitare, la Oxford și la Paris, În cursul secolului al XIII
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
să poată delibera cu suficientă pertinență asupra actelor sale? În condițiile unei creații "după chip și asemănare", care justifică ontogenetic relația de rezonanță holografică a întregului cu partea, a Spiritului Creator cu spiritul creat, a Domnului Dumnezeu cu omul, nici o disparitate nu-și putea găsi în aparență locul. Și totuși, infidelitatea copiei în raport cu originalul era prea mare pentru ca, la un moment dat, să nu genereze slăbiciuni de rezonanță. Actul înșelăciunii originare va fi cel mai elocvent exemplu în acest sens. Astfel
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
între "cei mai puțin săraci" și "cei mai săraci" politica socială centrată excesiv pe ajutorarea "celor mai săraci" riscând să accentueze excluderea acestora; scoaterea din sărăcie prin oferirea de oportunități (centrarea pe "reducerea sărăciei" înseamnă menținerea problemei sărăciei...); principiul eliminării disparităților social-economice, fapt care necesita o radiografiere sociologică a comunităților; îmbinarea politicii economice cu cea socială (economia să fie organizată în așa fel încât, fără a scădea performanțele, să devină instrument al integrării sociale, al absorbției sărăciei); principiul solidarității cu cei
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
nivelul impunerii profitului distribuit acționarilor ca dividend și cel reținut la dispoziția societății pentru dezvoltare. Cel mai frecvent a fost aplicată reducerea cotelor de impozitare, dar, cu toate acestea, la sfârșitul anilor ’80, Între nivelurile cotelor practicate continuau să existe disparități mari de la o țară la alta, ele variind Între 33,6% În Elveția și 61,72% În Germania. Însă, numai nivelul cotelor nu este suficient de relevant, deoarece sarcina fiscală este influențată În afară de mărimea cotelor de impozitare și de facilitățile
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
caracterizează, atât integrarea europeană, cât și globalizarea ca fenomen de anvergură mondială, se Înfăptuiește Într-o lume compusă din economii naționale, Între care există mari inegalități sub aspectele nivelurilor de dezvoltare, dimensiunilor, potențialului economic și puterii. În condițiile unor asemenea disparități, globalizarea ca proces global de adâncire a interdependențelor nu trebuie Înțeles În sensul instaurării unui sistem universal de dependențe reciproce și egale 255, deoarece schimburile economice aparținând Între categorii diferite de țări nu reprezintă de regulă un sistem echilibrat de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
decodate și cu noscute. 4. Aerul, organul de simt și intelectul au un compor tament omogen prin aceea că toate pot deține, pe lângă forma lor, forma altor obiecte în mod imaterial și intențional. 5. Observ în tabel existența a doua disparități între lucruri de același fel. Mai întâi observ disparitatea dintre perete și aer, ambele lucruri materiale, care receptează formă culorii în moduri diferite, peretele în mod natural și material, iar aerul în mod intențional și imaterial. A doua este disparitatea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și intelectul au un compor tament omogen prin aceea că toate pot deține, pe lângă forma lor, forma altor obiecte în mod imaterial și intențional. 5. Observ în tabel existența a doua disparități între lucruri de același fel. Mai întâi observ disparitatea dintre perete și aer, ambele lucruri materiale, care receptează formă culorii în moduri diferite, peretele în mod natural și material, iar aerul în mod intențional și imaterial. A doua este disparitatea dintre intelect și înger, ambii imateriali; doar intelectul poate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
disparități între lucruri de același fel. Mai întâi observ disparitatea dintre perete și aer, ambele lucruri materiale, care receptează formă culorii în moduri diferite, peretele în mod natural și material, iar aerul în mod intențional și imaterial. A doua este disparitatea dintre intelect și înger, ambii imateriali; doar intelectul poate recepta imaterial formă altui obiect, nu și îngerul. Privitor la cea de-a patra mențiune, se ridică următoarea problemă: daca mediul (aerul), organul de simt și intelectul pot deține, pe lângă forma
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cunoas terii umane, nefiind obiectul propriu al vreunei puteri cognitive, ci id quo-ul cunoașterii, pe când cea de-a patra entitate intermediară a conceptul a joacă un rol cognitiv, ocupând rolul de primum cognitum și reprezentând esență obiectului cunoscut. Pentru că aceasta disparitate să fie evidență, în subcapitolul următor voi relua răspunsurile ofe rite întrebarii-cadru a acestui demers, cu scopul de a sintetiză esență argumentelor de tip sistematic pe care le aduc în favoarea unei interpretări hibride a teoriei tomiste a cunoașterii. În cel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cei ai dezvoltării economice oferă perspective mai puțin atrăgătoare, dacă socotim că, potrivit datelor statistice, PNB-ul țărilor E.C.E. n-ar reprezenta decât 4% din cel al U.E. În privința puterii de cumpărare a locuitorilor din cele două părți ale Europei, disparitățile se mențin, fiind semnificative chiar între țările candidate. Astfel, dacă Slovenia și Cehia aveau circa 40% din puterea de cumpărare a cetățenilor U.E., aceasta era mai puțin de 20% în cazul României și Bulgariei. Totuși, aceste date trebuie privite cu
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
acordat doar sprijin moral și politic prin voturi într-un forum sau altul, pronunțându-se în favoarea unei acțiuni concertate împotriva Irakului. Altele șiau limitat participarea la acordarea de sprijin financiar și tehnologic, uneori foarte consistent (cazul Japoniei). Cea mai mare disparitate s-a observat în domeniul militar. S.U.A. au avut contribuția majoră, dar și alți participanți ca Marea Britanie și Franța au fost implicați cu forțe masive. Alte țări, fie din rațiuni politice, fie militare, au contribuit cu forțe mult mai mici
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
O., O.S.C.E., Uniunii Europene, Uniunii Europei Occidentale și Consiliului Europei. Un rol important îl pot avea și alte forumuri de cooperare regionale, dar dacă se dorește evitarea instabilității și a divizărilor pe care le-ar putea genera, spre exemplu, disparitățile economice sau un naționalism violent, trebuie să fie asigurată o interacțiune eficientă între aceste elemente diverse. Alianța Atlanticului de Nord și inițiativele sale în cadrul Consiliului de Cooperare Nord-Atlantic sunt esențiale în acest sens. Alianța însăși constituie mijlocul indispensabil de consultare
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
a fi finanțate, dacă nu au fost numite ca atare („de educație pentru adulți”), dar au demonstrat o relație directă cu piața muncii, cu schemele de dezvoltare regională ori cu diferite mișcări sociale (de exemplu, cu emanciparea femeilor și reducerea disparităților de gen). De asemenea, este de menționat faptul că educația adulților nu este sub incidența doar a unui minister, ci a mai multora (al Educației și Cercetării, al Muncii și Solidarității Sociale, al Culturii, al Agriculturii etc.), ceea ce are efecte
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]