KorAP: Find »[drukola/base=distal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...16 17 18 ...57 >

1,412 matches

Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315

unde activează un canal de reabsorbție a Ca2+. Fluxul total zilnic de Ca2+ în ultrafiltratul glomerular este de aproximativ 239 sau 10 000 mg. 67% din acest calciu este reabsorbit la nivelul tubului contort proximal, iar echilibrarea la nivelul tubilor distali se reglează de către PTH. Excreția reală zilnică este de 100-200 mg pe zi (sau 2,5-5 mmol/zi) la nivel urinar și de 50 mg sau 1,1 mmol la nivel cutanat, deci o pierdere zilnică maximă de 250 mg

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
urinară, uretra). Funcția căilor urinare intrarenale este de a conduce urina finală către bazinet, de unde va fi preluată de uretere și condusă la vezică. Tuburile drepte sau colectoare apar în zona radiată a cortexului renal, de unde primesc capetele tubilor contorți distali ai nefronilor. La intervale scurte se unesc între ele, crescând și în calibru, în așa fel încât vor forma piramidele renale. In zona medulară tubii fiecărei piramide converg pentru a se uni într un tub central, numit ductul Bellini sau

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283

de rezervor se explică prin relaxarea musculară a acestei porțiuni, ce permite creșterea de volum fără creșterea presiunii gastrice; fragmentarea alimentelor în particule mici și amestecarea lor cu sucul gastric, rezultând chimul gastric, proces ce are loc la nivelul porțiunii distale a stomacului (antrum); absorbția de apă și substanțe liposolubile; acțiunea antibacteriană, prin lizozimul salivar și mai ales prin aciditatea sucului gastric; secreția unor hormoni care au printre altele rolul de a adapta funcția motorie și secretorie gastrică la conținutul gastric

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
strat de fibre musculare. Stratul muscular este mai dens și mai gros la nivelul canalului cistic decât la nivelul peretelui vezicii biliare. Peretele canalului hepatic și al ductului comun conține fibre musculare longitudinale și circulare. Condensarea fibrelor circulare în porțiunea distală a canalului comun care pătrunde în peretele duodenal constituie sfincterul Oddi (fig. 12). Plexurile ganglionare se întind în peretele vezicii biliare și a canalelor biliare precum și în interiorul și exteriorul stratului muscular circular de la nivelul sfincterului Oddi. Ganglionii sunt foarte mici

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
sunt segmentare; ele au rolul de a amesteca conținutul colic. Contracțiile segmentare localizate împart colonul în haustre (segmente ovoidale învecinate); haustrele apar ca urmare a contracțiilor combinate ale musculaturii circulare și longitudinale de la nivelul colonului. b. Motilitatea porțiunii centrale și distale a colonului Mișcarea conținutului spre colonul transvers are loc foarte lent. Mișcările de la nivelul colonului transvers și descendent nu sunt propulsive, la acest nivel predominând haustrele. Haustrele determină frământarea conținutului intestinal și un transport ortograd lent care determină formarea fecalelor

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
în deshidratare sau în ingestia salină excesivă (fig. 47). Acestea determină și senzație de sete, stimulând ingestia de apă, după cum am menționat. ADH determină retenția de apă (emisia de volume mici de urină concentrată), prin creșterea reabsorției apei în tubii distali și colectori, datorată formării (cAMP mediată) de pori în membrana apicală a celulelor epiteliale (prin inserția de noi molecule de aquaporină). Dacă mecanismul este activat de ingestia salină crescută, retenția hidrică poate duce în timp la hipertensiune arterială. In caz

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
distal se întoarce către polul vascular al corpusculului renal. La acest nivel, peretele tubului distal ce intră în contact cu celulele aparatului juxtaglomerular formează macula densa („pata densă”), numită astfel datorită agregării nucleilor celulelor epiteliale în peretele tubului distal. Tubii distali sunt de obicei mai scurți decât cei proximali (fig. 98). Pereții tubului distal sunt alcătuiți dintr-un epiteliu cilindric unistratificat, ale cărui celule prezintă câteva trăsături caracteristice. Spre deosebire de tubul proximal, membrana polului apical nu prezintă margine în perie, deși pot

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
de asemeni un grad de interdigitare extinsă, la fel ca la tubul proximal, iar limitele intercelulare sunt neclare. 24.5.4. Tubul colector Tubii colectori sunt alcătuiți din epiteliu cilindric unistratificat, ce pare mai puțin specializat decât cel al tubilor distali. Citoplasma este clară iar limitele celulare sunt distincte. Ducturile colectoare se unesc și devin din ce în ce mai mari pe măsură ce coboară prin zona medulară. Epiteliul tuburilor colectoare are caracteristica aparte de permeabilitate variabilă pentru apă, sub controlul hormonului retrohipofizar ADH. Tubii colectori se

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
nivelul arteriolei eferente sunt însă de mică amploare. Modificările de diametru al arteriolelor aferente pot apărea ca urmare atât a mecanismelor extrinseci de reglare (inervație simpatică) sau prin mecanismele intrinseci, ce realizează fenomenul de autoreglare. Reglarea simpatică Tubii proximali și distali și ramul ascendent gros al ansei Henle prezintă o inervație simpatică bogată. Noradrenalina are efecte vasoconstrictoare puternice, atât pe arterele interlobulare cât și pe cele aferente. Efectul se realizează prin stimularea receptorilor α adrenergici vasculari, prin stimularea receptorilor β1-adrenergici de la

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
de vedere biologic, ceea ce stimulează absorbția activă a Ca2+ și fosfatului prin mucoasa intestinală, și potențează acțiunea PTH asupra resorbției osoase. La nivel renal parathormonul reduce reabsorbția Ca2+ și fosfatului din tubii proximali și crește reabsorbția de Ca2+ din tubii distali, producând creșterea pierderii urinare de Ca2+. PTH se cuplează la membrana bazolaterală a celulei tubulare și stimulează AMPc, care la rândul său difuzează prin celula către membrana luminală, unde activează un canal de reabsorbție a Ca2+. Fluxul total zilnic de

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
unde activează un canal de reabsorbție a Ca2+. Fluxul total zilnic de Ca2+ în ultrafiltratul glomerular este de aproximativ 239 sau 10 000 mg. 67% din acest calciu este reabsorbit la nivelul tubului contort proximal, iar echilibrarea la nivelul tubilor distali se reglează de către PTH. Excreția reală zilnică este de 100-200 mg pe zi (sau 2,5-5 mmol/zi) la nivel urinar și de 50 mg sau 1,1 mmol la nivel cutanat, deci o pierdere zilnică maximă de 250 mg

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
urinară, uretra). Funcția căilor urinare intrarenale este de a conduce urina finală către bazinet, de unde va fi preluată de uretere și condusă la vezică. Tuburile drepte sau colectoare apar în zona radiată a cortexului renal, de unde primesc capetele tubilor contorți distali ai nefronilor. La intervale scurte se unesc între ele, crescând și în calibru, în așa fel încât vor forma piramidele renale. In zona medulară tubii fiecărei piramide converg pentru a se uni într un tub central, numit ductul Bellini sau

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

Dotter a traversat accidental o ocluzie iliacă atunci când efectua o arteriografie rămânând surprins că nu au apărut ulterior complicații. Prima angioplastie transluminală percutană a fost realizată pe 16 ianuarie 1964 unei paciente în vârstă de 83 de ani cu stenoză distală de arteră femurală superficială stângă, cu circulație colaterală redusă, starea generală a pacientei nepermițând efectuarea unei intervenții chirurgicale. S-a utilizat un sistem dilatator coaxial de catetere de 8-12 F rezultatele clinice, pletismografice și angiografice post-procedură fiind foarte bune. Deși

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
inferioare sunt “rudimentare și fragmentare”, cuantificarea prevalenței și incidenței acestei afecțiuni fiind dependentă de criteriile de definire ale afecțiunii. Bergquist (1994) identifică patru motive care stau la baza acestei dificultăți: leziunile sunt deseori asau paucisimptomatice; coexistă leziunile vasculare proximale și distale; examenul angiografic (cel care poate caracteriza morfologic sistemul arterial periferic) nu se poate efectua de rutină într-un studiu populațional; examenul angiografic nu se practică tuturor pacienților cu arteriopatii obstructive ci doar celor care prezintă o resursă terapeutică intervențională sau

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
inițial este retenția extracelulară în regiunea subendotelială a peretelui arterial a lipoproteinelor aterogenice bogate în colesterol care sunt ulterior modificate enzimatic (oxidativ) generând bioproduși activi care induc numeroase răspunsuri locale (chemotactice etc). Deseori se întâlnește o asociere a mediocalcozei, arteriopatiei distale și neuropatiei. Prezența sclerozei calcifice a mediei vasculare (vase necompresibile cu presiuni fals crescute la determinările sfigomanometrice) a fost evidențiată prima dată de către Johann Monckeberg (1903). Scăderea toleranței la glucoză amplifică de 2-4 ori riscul apariției claudicației intermitente. Femeile cu

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
aorto-iliace la femei cu antecedente de menopauză chirurgicală iar Weiss la femeile la care menopauza survine mai devreme de 43 de ani. La femeile tinere (media 42 ani), mari fumătoare, Jernigan și colab. descriu în 1983 sindromul aortoiliac hipoplazic (aorta distală < 14 mm diametrul, arterele iliace la origine < 7 mm - măsurători anatomice). Framingham Heart Study adaugă la factorii de risc prezentați, în categoria factorilor “predispozanți” încă două componente: caracteristicile etnice și factorii psihosociali 25. Într-un studiu recent 49 un număr

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
de montat trebuie bine precizată. Spre deosebire de aceste diametre mari Zarins CK și colab. (Zarins CK, Glagov S. Artery wall pathology in atherosclerosis. În Rutherford RB (sub red). Vascular surgery (vol. I). Saunders Company, Philadelphia 1989) au măsurat la nivelul aortei distale un diametru de 14.88 +/0.7 mm. Valorile diametrelor aortei determinate de către Cronenwett și colab. au fost de 19 mm deasupra arterelor renale, 13 mm dedesubtul acestor artere și 10 mm la nivelul bifurcației. Această reducere treptată a diametrului

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
de 14.88 +/0.7 mm. Valorile diametrelor aortei determinate de către Cronenwett și colab. au fost de 19 mm deasupra arterelor renale, 13 mm dedesubtul acestor artere și 10 mm la nivelul bifurcației. Această reducere treptată a diametrului spre extremitatea distală a vasului se numește “tapering” (îngustare conică). Pentru aortă acestă “îngustare” este doar de 1-2 mm în porțiunea de la originea arterelor renale la bifurcația aorto-iliacă (Ures și colab. 1988, Horejs și colab. 1988). Încă din 1942 Leriche denumește creșterea lungimii

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
decedaseră (rezultate similare Schmider, 1982) . AMPUTATII. Rata amputațiilor este de 200-280/ milion/ an la pacienții fără diabet zaharat și de peste 3000-3900/ milion/ an la cei cu diabet zaharat (diabetul este un important factor de progresie a bolii generând o arteriopatie distală și făcând dificilă orice abordare chirurgicală)17,24,67. 20% dintre pacienți necesită o amputație bilaterală. Dormandy prezenta în 1995 “rezultatele triste care reflectă probabil ceea ce îl așteaptă pe amputatul vascular în Europa”19: doar 42% dintre bonturi au cicatrizat

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
care survin atunci când se produc ocluzii suplimentare ale aceleași artere, rezistența în serie fiind aditivă și diminuând capacitatea arborelui arterial de a răspunde la solicitările impuse de efort iar, la un moment dat, chiar de necesarul minim pentru supraviețuirea țesuturilor distale 65. Multiple stenoze necritice pot acționa ca o singură stenoză critică. Dacă două leziuni Factorul de risc geometric 85 stenotice au același calibru, îndepărtarea doar a uneia dintre ele are doar un efect modest asupra ameliorării fluxului sanguin. Dacă se

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
caracterizat printr-o natură turbulentă la ieșirea din zona de constricție a vasului. Conversia bruscă a energiei kinetice a fluxului blocat în presiune și reflexia undei de presiune rezultate se traduce prin “efectul ciocanului de apă” (water hammer effect). Distensia distală a stenozei se pare că s-ar datora în parte conversiei energiei kinetice crescute în energie potențială (vezi legea Bernoulli). Alți factori care contribuie la dilatarea vasculară post-stenotică sunt: a) șocul produs de impactul alternanței presiunilor înalte și joase; b

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
diastolă (impedance mismatch) cu reflexia undei pulsului și transmiterea retrogradă a sângelui în aorta abdominală în cursul diastolei, impedanța joasă a arterelor renale și a celorlalte artere splahnice absorbind acest flux retrograd în cursul ciclului cardiac. La efort - scade impedanța distală și dispare fluxul retrograd. Tensiunea parietală circumferențială de vârf (Tc): 2 )( unde D reprezintă diametrul (aortic distal sau iliac proximal). Carrallo determină suplimentar și tensiunea circumferențială medie utilizând în relația de mai sus TA medie în locul TAS. Raportul dintre tensiunea

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
situații? Experimental modificările flux-presiune apar dacă aria de secțiune se reduce peste 75%, dar dacă leziunea este simetrică, reducerea ariei de secțiune corespunde la cel puțin 50% reducere în diametru (stenoza critică)65. {tim că stenozele critice variază cu rezistența distală în sistemele cu flux crescut (rezistență redusă), reduceri semnificative de presiune și flux aparând aici în cazul unor leziuni mai puțin severe decât în sistemele cu flux redus (de exemplu, leziunile iliace pot reduce sever efortul fizic deși nu produc

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
diametrului (așa cum se apreciază arteriografic). Pentru cuantificarea severității stenozei s-au emis două concepte fundamentale: Pa - presiunea din patul vascular distal de stenoză; Pv - presiunea retrogradă efectivă; R - rezistența vasculară (valoare de ansamblu pentru rezistențele totale combinate ale tuturor vaselor distale față de stenoză produsă prin fenomenele de flux intravascular (frecare), prin compresie extravasculară și prin tonusul mușchiului neted vascular. stenoza este integrată într-un sistem în care rezerva de flux arterial depinde nu numai de configurația stenozei dar și de presiunea

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
mai puțină substanță de contrast)68 având ca limită doar durata de oprire a mișcărilor respiratorii necesară examinării segmentelor aorto-iliace. Angiografia biplanară (utilizată de predilecție pentru evaluarea coronariană) permite filmarea simultană în două planuri diferite. Pentru creșterea calității examinării angiografice distale (angiografia membrelor inferioare dintr un inițial scop în sine a devenit o treaptă preliminară pentru intervențiile endovasculare - la 32% dintre pacienții care sunt trimiși pentru angiografie se efectuează proceduri intervenționale) au fost propuse o serie de ameliorări tehnice. Amplificarea administrării

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]