1,534 matches
-
metodă. Pornește de la motivații, mai precis de la ideea lui Mark Kramer, autorul articolui „The Prague Spring and the Soviet Invasion of Czechloslovakia: New Interpretations”, potrivit căuia, pe baza punerii În circulație a unor noi surse documentare trebuie continuată cercetarea cu privire la „distanțarea sovieto-română”. Apoi, profesorul Retegan exprimă pe scurt opinii cu privire la politica externă a României față de evenimentele din Cehoslovacia și trece la discutarea surselor În ordinea importanței lor și a rolului pe care l-au avut acestea În lămurirea unor aspecte. Cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ales că, În plan intern, liderul de la București a dus o politică de tip stalinist. Autorul s-a rezumat să sugereze răspunsul: Ceaușescu a fost un lider foarte abil și pragmatic, care a văzut evenimentele interne din Cehoslovacia ca o distanțare față de Moscova. „Partidul și poporul nostru - spunea Ceaușescu - urmăresc cu cea mai caldă simpatie și se bucură din inimă de succesele pe care le obțineți În opera de construcție a socialismului”. Evoluția și repercusiunile reformelor de la Praga Îl interesau mai
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
unui studiu care să Îmbine contextul politic și istoric cu povestea arhitecturii moderniste bucureștene, cartea Luminiței Machedon și a lui Ernie Scoffham reprezintă un Început salutar pentru o cercetare de calitate În domeniul istoriei urbane și arhitecturale românești. Probabil că distanțarea În timp de mult detestata perioadă socialistă va aduce cu sine și o echilibrare a viziunii mult prea optimiste despre „perioada de aur” a arhitecturii românești interbelice. De asemenea, pe măsură ce arhitecții români vor putea călători și vor stabili contacte cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
lumii „transparențele poetului”. Impactul psihologic al strămutării în Israel adâncește și conferă textului poetic noi valențe. Volumele Intermezzo (1992) și Revolta sângelui (1992) o situează în câmpul stilistic al postmodernismului. Autoarea renunță la accentele romantice anterioare în favoarea autoironiei și a distanțării de civilizația ce alienează. Deși mai crede că „fiecare literă are sunet și culoare”, poeta se descoperă ca entitate aberantă în noua ei lume. Restructurarea interioară propune și alte echivalențe ironice, eul liric simțindu-se „în renovare”, ca o clădire
MARCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288005_a_289334]
-
întregi culturi. În plus, reexaminarea anumitor concepte și relații se face cu discernământ și spirit critic, ceea ce contribuie la inducerea unui suflu nou în „semnele” prea tocite. Și cele opt eseuri reunite sub titlul Critica și modelul (1986) implică numeroase distanțări, luări de atitudine față de opiniile critice inerțial încetățenite și față de perspectivele anchilozante. Punctele de rezistență sunt eseul titular și cel intitulat Momentul actual al criticii. Acesta din urmă tratează problema reconsiderării statutului criticii, în timp ce primul - care pornește de la Arca lui
MARIN CURTICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]
-
1975, 4; Gheorghe Grigurcu, Criticul în fața criticii, VR, 1975, 6; Adrian Marino, Critică în profunzime, CL, 1975, 7; Mircea Zaciu, „Imposibila gratuitate” a metodei, RL, 1978, 11; Ion Pop, Critică și identificare, LCF, 1978, 13; Radu G. Țeposu, Identificare și distanțare, ST, 1978, 4; Simion, Scriitori, I, 750-753; Mihăilescu, Conceptul, II, 211-215; Cristea, Faptul, 328-333; Zaciu, Lancea, 207-213; Nicolae Manolescu, Din nou despre tradiție, RL, 1981, 7; Laurențiu Ulici, Pasiunea rigorii, rigoarea pasiunii, CNT, 1981, 14; Liviu Petrescu, Sensul tradiției, TR
MARTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288044_a_289373]
-
romanțată a mașinii cu abur”. Accentele de sarcasm din nuvelele lui I. (Funeralii naționale, 1937, cu o reeditare în 1969 - Noapte de cloroform) sunt emise pe un ton aparent neutru, cumpănit. Ironia secretă colorează satiric o proză unde tocmai falsa distanțare a naratorului imprimă eficiență grotescului. Un grotesc vizând, în Comitet de ajutorare, lipsa de omenie a celor înstăriți, care își ascund nepăsarea egoistă față de cei aflați în nevoie (șomerii, în speță) sub fățarnice motivații, sau, în Proprietarul, comportamentul maniacal al
IORDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
critică, literatură și istorie literară apărută la București, lunar, din martie 1943 până în august 1944, sub direcția lui Vladimir Streinu. K. se revendică de la revista cu același titlu, editată în 1928-1929, care „acum cincisprezece ani avea aceeași atitudine”, dar cu distanțarea impusă de timp: „Ceea ce nu vom mai relua din vechea «Kalende» va fi însă tinerețea redactorilor ei care puteau atunci îndrăzni orice, socotind azi că o tinerețe neostentativă e mai bogată în consecințe” (3/1943). Numerotarea se face în continuarea
KALENDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287698_a_289027]
-
concentrarea forțelor interne și, paralel, prin delimitarea de celălalt, deținătorul unor trăsături originale. Gestația conștiinței de sine și exteriorizarea ei are loc, în primul rând, în regiuni de graniță, acolo unde se produce atingerea cu alteritatea. S-a observat că distanțarea de străin până la respingerea lui devine manifestă în regiuni, vremuri și situații când se întâlnesc oameni diferiți ca limbă, habitat, obiceiuri și este mai puțin categorică în regiunile populate de grupuri omogene. Străinul este tratat întotdeauna cu circumspecție, nu însă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sinteze inaccesibile altfel. Noțiunile și conceptele dublează imaginile și creează o ordine mentală supraetajată, care permite modelări mult mai complexe. În timp ce imaginația folosește asocieri calitative, cumva pe orizontală, de factură sinestezică, rațiunea construiește eșafodaje logice, judecăți și raționamente, sisteme complexe. Distanțarea de realitate este calitatea și slăbiciunea rațiunii, fiindcă ea Îi dă libertatea de a reconstrui mental această realitate după legi autonome (logica), dar În același timp o condamnă la izolarea În abstracțiune, la pierderea contactului cu viul existenței. În mod
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lecturii imediate, să spunem naive. Se creează un raport de forțe care se poate consolida În cu totul altă direcție decât cea așteptată, diferită de relația simbiotică pe care o propuneai. Constituirea unui obiect de interpretare Înseamnă un efort de distanțare, obiectivare, privire În perspectivă. Cum va fi păstrată această simbioză cu obiectul artistic creat, pentru a ne referi la acesta? Putem să ne referim, odată circumscrisă aria anarhetipului, la mult mai multe obiecte, să zicem de interpretat, poate chiar la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ale istoriei ne amintim Întotdeauna ce făceam și unde eram. Acea noapte când calul a fost În grădină: ce făceam, ce visam, cine eram. Stănescian: Timpul deplin, mai Întâi (Elegia Întâi). Timpul se desparte de sine; devin ceva prin această distanțare care permite sensul și mă consider zeu, crezând că Împărățesc peste ea (Elegia a doua). Contemplez fisura; proorocesc („până unde se poate ajunge”), timpul se vede mișcându-se, dar nu duce nimic În el; descoperirea golului e o descoperire a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
linia În care zice Horea să citești poezie cu frică! Deci textul acesta este un text care asumă... M-am speriat din următorul motiv: Îl știam pe Poenar mult mai puțin capabil să asume experiențe interioare cu toată seriozitatea, fără distanțări, fără miștouri, fără lansări În tot soiul de ipostaze postmoderne. Când am citit textul acesta mi-am zis: „Mamă, ceea ce se petrece cu el de aici Înainte e grav, deja!”. Pentru mine, din momentul acesta, Horea a ieșit din ceea ce
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
guvern? Suntem Într-o țară democratică. Trebuie să te duci să intri În competiție, să lupți dacă vrei să intri În lupta asta. Dar nu cred că scriitorii din generația ’80 chiar și-au dorit așa ceva. S-au construit prin distanțare față de acest gen de activitate, care Întotdeauna a fost considerată trivială. Au avut oroare de Înregimentare. Cred că dorința de a rămâne liber și de a avea independență, de a nu fi Înregimentați nici măcar În administrație sau În funcții culturale
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de prezentare ostentativ, panicat, de genul „uite ce s-a Întâmplat acolo și voi nu aveți nici o șansă să Înțelegeți ce s-a Întâmplat” nu va reuși să ne inducă o atitudine productivă față de trecut, ci mai curând una de distanțare. Se pot Înțelege foarte multe cu ajutorul metodelor teoretice, sociologice, deci fără o trăire directă a evenimentelor. Bineînțeles, aici contează profesorii pe care Îi ai, inteligența lor pedagogică, dar și un anumit gen de curiozitate personală care ține de gradul de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
spui despre studenți - de un reflex de apărare, de apărare a propriei identități În fața unui discurs care vine de la adulții care „ne creează toate problemele” și „ne obligă să trăim În lumea lor”. E vorba și de un efect de distanțare, de o revoltă Împotriva unui discurs privit ca o pisălogeală. „Lăsați-ne cu problemele voastre, pentru că nu sunt problemele noastre!” Încerc să Înțeleg această reacție și atitudine. Dar remediul, dacă ești un tânăr serios și vrei Într-adevăr să ai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sunt accesibile sau sunt mult mai greu accesibile decât cele ale anilor precedenți. E și un interes la mijloc pentru ca această distanță să nu existe. Ștefan Borbély: Așa e. Aici e limpede: pentru noi, revoluția a fost un moment de distanțare. Un moment de autoanaliză. Mulți am luat decizii existențiale atunci, chiar dacă nu ne-am implicat politic. Andrei Simuț: Mă tem să nu fie cumva mai mare distanța Între generațiile care vor urma (sau care sunt acum pe punctul de a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
doar de la îndoială la uimire, stăpânește adică un univers al contrariilor pașnice. Predica focului (1993) pare să anunțe o nouă etapă, cea ironică, perceptibilă mai puțin în limbaj (neașteptat de aspru, chiar sarcastic pe alocuri), și mai degrabă în plăcerea distanțării de sine și de ceilalți, distanțare ce ia forma adecvat-carnavalescă a ascunderii într-o alteritate, în cazul dat, Axios Tracul, prezență poetică atât de interesantă încât, până la urmă, e greu de decis dacă e vorba de disimularea într-o identitate
DUMBRAVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
adică un univers al contrariilor pașnice. Predica focului (1993) pare să anunțe o nouă etapă, cea ironică, perceptibilă mai puțin în limbaj (neașteptat de aspru, chiar sarcastic pe alocuri), și mai degrabă în plăcerea distanțării de sine și de ceilalți, distanțare ce ia forma adecvat-carnavalescă a ascunderii într-o alteritate, în cazul dat, Axios Tracul, prezență poetică atât de interesantă încât, până la urmă, e greu de decis dacă e vorba de disimularea într-o identitate străină sau de o lepădare a
DUMBRAVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
parte. Cartea l-a impus ca istoric literar format, cu o personalitate distinctă. Cele 111 studii micromonografice scrise de F. denotă erudiție, acribie documentară și echilibru al judecăților, dar și speciale însușiri de stilist: fin dozaj de participare comprehensivă și distanțare benign-ironică, limbaj îmbinând sobrietatea academică și oralitatea, neologismele cu arhaismele și regionalismele, vocație portretistică. Articolele din dicționar indicau și opțiunea pentru dramaturgie și memorialistică. Volumul Dramaturgia între clipă și durată confirmă prima preferință, extinsă acum asupra teatrului românesc postbelic - teren
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
mergând până la a afirma, repetat, că nici una din experiențele sale de viață nu i-a alimentat opera, nutrită numai din experiențele sale spirituale, livrești. „Filtrarea” oricărui tip de emoție printr-o prismă cultural-intelectuală conferă scrierilor sale o anume răceală a distanțării, dar și tonul aulic, de sentență, pe care îl dobândește aproape fiecare poem, putând deveni, prin aceasta, emblematic pentru o categorie de numeroase texte. Tema scriitorului, cea care, din adânc, hotărăște structura tuturor elementelor manifeste, este raportul tensionat dintre unitatea
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
șapte dialoguri despre Sfânta Treime. Mai recent, G.M. de Durand a adus argumente serioase în favoarea priorității dialogului Despre întrupare: diferențele se explică mai bine ca modificări aduse tratatului Despre dreapta credință în noul context al polemicii antinestoriene (în special o distanțare mai netă de Apolinarie) și, în plus, în dialog - spre deosebire de opera dedicată lui Teodosius - lipsește termenul theotokos. Această absență ca și anumite elemente comune de terminologie ar situa Despre întrupare mai aproape de epistola sărbătorească 17 (sfârșitul lui 428 - începutul lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Hesse) vede aici o polemică împotriva „cristologiei diviziunii” cultivate de călugării origeniști care, la sfârșitul secolului al IV-lea, ar fi atribuit sufletului lui Cristos acțiunile mântuitoare din cadrul „economiei” dumnezeiești, începând cu Venirea în trup; alții (Chadwick) îl consideră o distanțare de calcedonism. Bibliografie. Textul tratatelor 1-10: PG 65, 905-1140; însă pentru 1, 2, 5, mai bună este ediția din Macarie din Corint - Nicodim Hagioritul, Philokalia ton hierôn neptikôn, Venezia 1782, pp. 91-123. Tratatul 11: editarea fiecăruia din cele două manuscrise
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
se încadrează în tipul de proză proletcultistă, ghidată de comandamentele epocii, pe care le servește „exemplar”, într-o scriitură rudimentară, maniheistă, îngroșat ideologizată. În Un Oscar pentru Ana (1982) este anunțată încă de la început formula narativă dominantă, vizând obiectivitatea și distanțarea naratorului. Acțiunea este subsumată analizei psihologice, având în centru confruntarea tensionată dintre partenerii unui cuplu distrus din cauza înțelegerii greșite a dorințelor și reacțiilor celuilalt. Interesantă este sondarea psihologiei personajului feminin, cu fluctuațiile ei, descrise minuțios, și reflectate în nemulțumirea și
GHILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287263_a_288592]
-
dovedesc că, de-a lungul ultimelor două secole, România nu a prezentat un interes deosebit pentru politicienii lumii occidentale și dezvoltate (Kissinger, 2005) nici în secolul al XIX-lea, nici în prima parte a secolului XX, nici chiar în perioada „distanțării” României de URSS din ultimele decenii de comunism românesc. Dar după câștigarea „„războiului rece”” de către lumea occidentală, pe măsură ce aceasta începe să conștientizeze semnificația victoriei și potențialul de consecințe istorice declanșat, ideea unei expansiuni politice a Europei Occidentale care să însoțească
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]