2,212 matches
-
acel eveniment și a poruncit ca steaua cea cu opt raze să fie bătută pe reversul monedelor sale împreună cu inscripția ,,Divus Iuliusˮ! -E adevărat, răspunse împăratul, însă sacerdoții, flamenii, și preotesele focului sacru au fost cu toții de acord cu apoteoza divinului pe cerul Romei. Cercetate, cărțile Sibiline au întărit lucrul acesta. Rememorând gloria și trecutul Romei, Tiberius se lăsă astfel înduplecat pe jumătate de faptul că urma să se producă totuși un eveniment de bun augur, atât în cosmos cât și
AL ZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349509_a_350838]
-
condiții josnice în Senat, în urma unui complot, și care își arătase gloria și în viață, dar mai ales după moartea sa. Tiberius recunoștea și gloria lui Octavian Augustus deși ei doi nu se agreeaseră prea mult, dar cu toate acestea Divinul îl adoptase ca fiu în cele din urmă pentru că rămăsese fără moștenitori după ce pierduse pe nepoții săi preferați. Dar chiar dacă nici el, Tiberius, nu-l iubise prea mult pe Divinul, trebuia să recunoască că Octavian Augustus fusese un mare împărat
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
doi nu se agreeaseră prea mult, dar cu toate acestea Divinul îl adoptase ca fiu în cele din urmă pentru că rămăsese fără moștenitori după ce pierduse pe nepoții săi preferați. Dar chiar dacă nici el, Tiberius, nu-l iubise prea mult pe Divinul, trebuia să recunoască că Octavian Augustus fusese un mare împărat, în toată gloria și grandoarea imperială, ridicând Roma pe un piedestal nemaivăzut în lumea întreagă. Augustus realizase aceasta cu un preț însă, pe cara urma să-l plătească altcineva. Iar
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
său îi repeta într-una după cum era regula: ,, Ia aminte să nu cazi! Ia aminte să nu cazi !...ˮ ,, Gloria este ceva care naște invidie cât ești în viață, princeps Augustus, uneori chiar și după moarteˮ, fu răspunsul său iar divinul îl privise zâmbind și îi dădu dreptate. Tiberius nu spusese însă tot ceea ce simțise. Mulțimea care îl aclamase, florile aruncate în fața carului său, grandoarea Romei și a sărbătorii aproape că îl paralizaseră pe neînfricatul Tiberius care nu se temuse în
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
imaginii sale o modestie moderată, nerefuzând luxul care se cuvenea unui împărat, dar de care știa să se lipsească adeseori fără lamentări, și nu se considera uneori decât un simplu cetățean, primul între cetățeni (princeps), așa cum se autodenumise mai înainte divinul Augustus Octavian, tatăl lui adoptiv. Stând izolat în vila Jupiter din insula Caprae situată în estul insulei și îndeletnicindu-se uneori cu activități obișnuite precum cultivarea florilor și legumelor, ori cu plimbări pe înălțimile stâncoase ale insulei, sau vâslind cu
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
mine-ai fost și ești Stâncă tare și-Adăpost... De când Te cunosc pe Tine Viața mea are un rost! De aceea Doamn al slavei Inima-Ți închin smerit... Mulțumesc că eti cu mine... Mulțumesc că sunt iubit! Referință Bibliografică: Omagiu divin 6 / Maria Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1448, Anul IV, 18 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Maria Luca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
OMAGIU DIVIN 6 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349687_a_351016]
-
O RUGĂCIUNE Ce simplu e să spui o rugăciune, Poate nu va face vreo minune! Sufletul tău va fi însă împăcat, Prin simplul fapt că te-ai rugat. Nu se știe dacă pentru mâine, Rugându-te vei avea o pâine! Divinul Creator la tot ce-ai spus, Te va asculta din Ceruri de Sus. Referință Bibliografică: O RUGĂCIUNE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1671, Anul V, 29 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile
O RUGĂCIUNE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350375_a_351704]
-
15 mai 2013 Toate Articolele Autorului în lume nu-s minuni mai mari decât atunci când sfânta mamă în chinuri își desface trupul ca s-aducă la lumină plângând de bucurie plodul și deasemeni acel poet fără de nume în palma căruia divinul i-a-mprumutat măiastra pană să ne mai mângâie copilul pe care îl purtăm în noi că nici nu-i auzim suspinul de-atâtea patimi și nevoi și ne-om trezi cu el de mână în fața marelui hotar neputincioși întru ființă sorbind
ÎN LUME NU-S MINUNI MAI MARI... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350419_a_351748]
-
poticnim în semantici aproximative și, deci.să coborâm din cer! Cartea-Antologie este împărțită în două secțiuni inegale: 1-prima secțiune este închinată Poeziei - și conține „mostre” ale sacrei arte „revelatorii și divinatorii”, din partea a 35 de „preoți” ai Altarului Logos-ului Divin al Euterpei (uneori, „mixată” - savant, ritualic, spre transcendență orientată, și niciodată sacrificată obscen! - cu Erato.: „Dimineața devreme,/Chiar înainte de a-l pierde pe Hamlet din priviri,/ Am înțeles că povestea ta fusese adevărată,/Așa precum durerea din sufletul meu/ - Un
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
ce are mai bun și mai frumos Neamul său. Curajul și mărturia implică risc, implică durere, implică suferință, dar întotdeauna finalitatea lor este Dragostea, veșnica bucurie și fericire. Credința este o atestare a curajului suprem. Arborele genealogic al Credinței este Divinul. Viața întru Dumnezeu trebuie să fie viața omului. Viața Bisericii trebuie să fie viața societății, cu întreaga conotație spirituală: religioasă, morală, culturală, politică, socială. Politicul nu trebuie să fie Zmeul statului, care sperie, înfricoșează, devastează totul, instaurând anarhia, ci brațul
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
sa, neamul românesc a fost înseninat de muzică. Pleiada marilor artiști ai noștri, dintotdeauna, de la cei populari, până la cei „culți”, a creat și a cântat o muzică cel mai înalt urcată la pandantivii văzduhului. În muzica aceasta sunt deopotrivă alinarea divinului și fervoarea demonului. Pe când de la divinitate coboară mângâierea, de la demoni urcă nebunia patimilor. Împreună, divinul și demoniacul sunt bunuri ale artei muzicale atât de mari încât n-ar putea nimeni să le despartă. Într-un interviu pe care l-a
NELLY MIRICIOIU. OPERA, UN PARADIS AL BUCURIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349189_a_350518]
-
poetul știe să își aleagă cuvintele, convingerea cu care aduce în fața cititorului ideea versului izvorât înainte de toate dintr-o noblețe aparte a sufletului, dar totodată și echilibrul lăuntric prin care acesta își raportează propria persoană la respect și reverența în fața divinului:,,Dumnezeu a făcut întâi ceață și norii; apoi ploaia. La urmă a făcut vremea frumoasă” (poezia „Între zapezi” ). De admirat la acestă frumusețea interioară dar și modestia cu care își prezintă creațiile, lăsând în permanență intru amintire sinceritatea zâmbetului, alminteri
LOCALITATEA MARAMUREŞEANĂ LUCĂCEŞTI A ÎMBRĂCAT STRAI DE SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349318_a_350647]
-
de culoarea spicului de grâu copt, ușor ondulat și lăsat pe spate, ce-i atârna în unduirea mersului său grațios de codană. Avea o gură micuță, cu buzele subțiri, parcă desenate de penelul maestru al unui pictor priceput în redarea divinului. Pentru petrecerea fratelui său purta o rochiță roză dintr-un material lucios, cu fundițe la mânecuțele scurte, vaporoasă și ca lungime deasupra genunchiului, lăsând spre admirația celor pe lângă care trecea două picioare sculpturale ce se mișcau grațios într-o plutire
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349287_a_350616]
-
poți înțelege. Nu ești receptiv, inima împietrită va bloca întâlnirea cu mesajul evanghelic. Sub unghiul toleranței față de latura ininteligibilă a pildelor, Andrei Pleșu este un apărător al lui Iisus. Dacă pericopele sunt ezoterice, vina neînțelegerii nu ține de obscuritatea emițătorului divin, ci doar de proasta plasare a receptorului uman. Gura dumnezeiască nu greșește, doar mintea omului este failibilă. Dacă suntem imuni la pilde este fiindcă ne-am exclus singuri de la împărtășirea misterului din ele. Am rămas în afara tainei, dar nu pentru că
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
Domnul Cristos... Ești aici, Domnul meu! Duhul Sfânt mă atinge Și mă-mbracă cu pacea ce o dă Harul Tău... Mă proștern pe genunchi...eu-n mine se frânge Când Îți simt măreția...Ești aici, Domnul meu! Referință Bibliografică: Omagiu divin 2 / Maria Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1387, Anul IV, 18 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Maria Luca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
OMAGIU DIVIN 2 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349373_a_350702]
-
din condiții concrete de viață într-o societate ce nu poate oferi siguranță și tihnă. În asemenea situații, oricare dintre noi, nu numai poetul, caută, analizează, cercetează, își face procese de conștiință și, în ultimă instanță, negăsind scăparea, se adresează Divinului, așa precum tot el, poetul, se explică și ne-nvață: De multe ori închid spre lume poarta, La Dumnezeu mă rog și-ngenunchez, Să mă învețe, deslușindu-mi soarta, Ce-i bine și ce nu e, să cutez. Mă rătăcisem
POVESTE DE DRAGOSTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349751_a_351080]
-
omul nu-și poate împlini umanitatea decât unindu-se cu Dumnezeu, Care s-a făcut om pentru ca omul să devină dumnezeu, după har și să-l poată înțelege, un creștinism care să transmită permanent și continuu că Iisus Hristos unește divinul, umanul și cosmicul, în lucrarea Duhului, un astfel de creștinism poate salva întreaga umanitate. De aceea, ca și creștini suntem toți responsabili de salvarea umanității, inclusiv prin oprirea desacralizării și secularizării, ori profanării. Mass-media - un „amvon” abandonat?!... Vorbind despre mass-media
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
marmură în locul celor vechi, unde adusese chiar el jertfe și nu numai la acel templu se făcuse așa ci în toată Roma, și mai apoi și în imperiu, și de aceea Tiberius nu înțelegea de ce erau zeii supărați...și chiar divinul Apollo! ,, Ce nu fusese de ajuns și ce mai era de făcut?ˮ se întreba împăratul iar Thrassylus asta trebuia să afle, fu cerința lui Tiberius . Gândindu-se, Thrassylus ceru și obținu permisiunea să aducă pe insula Caprae, matematicieni, astronomi
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL DOILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349818_a_351147]
-
cuvintelor este imposibil să cunoști oamenii”, iar necunoscându-i, aș adăuga eu, nu poți deveni tu însuți un om în adevăratul sens al cuvântului. Cuvintele pot influența oameni, pot modela suflete, pot crea artă și pot duce la apropierea de divin. A te juca cu ele în mod inconștient înseamnă a risca să expui dezechilibrului nu numai persoana căreia i le adresezi ci și propria persoană, pentru că, așa cum arăta și Rudyard Kipling „cuvintele sunt, desigur, cel mai puternic drog folosit de
PUTEREA CUVINTELOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349909_a_351238]
-
cuprinde zarea, Și-ntre hotare, cerul oglindit în lac. Sunt sacre cruci și sacră e strigarea Din mănăstiri în care clopote nu tac, Sunt sacri munții, râurile, marea, Ce poartă prin istorii numele de dac. Sunt sacre rugile purtând chemarea Divinului cu plânsul nostru cel sărac Și sacră ni-i credința-n așteptarea Acelei păci din vremi cu gust ambroziac. Sunt sacri munții, râurile, marea... Referință Bibliografică: RONDELUL RUGII DE CREDINȚĂ / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 551, Anul
RONDELUL RUGII DE CREDINŢĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344478_a_345807]
-
religiozitate și evoluează cu pași repezi spre ateism. Comunismul este rodul unei transformări a modului în care umanitatea renunță la formele de percepție a tuturor realităților înconjurătoare prin prisma valorilor religioase și le înlocuiește cu tipare de gândire în care divinul și supranaturalul își pierd valoarea și semnificația, fiind înlocuite de raționalism și mecanicism. Apare, așadar, o respingere a religiosului și face loc tot mai mult ateismului. De aici rezidă ulterior lupta ființială dintre cele două concepte. Rezultanta impune o prezentare
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DESPRE RELAŢIILE STAT – BISERICĂ, ÎN PERIOADA COMUNISTĂ ŞI POSTCOMUNISTĂ. REFERINŢE, INDICII, de STELIAN GOM [Corola-blog/BlogPost/344372_a_345701]
-
dreptei socoteli și în smerenie, virtuți fundamentale ale vieții duhovnicești în spiritualitatea răsăriteană și culmi ale umanului autentic, singure capabile să promoveze sincera comuniune și iubire între oameni, cizelând neîntrerupt umanul și răzuind orice opacitate de pe el și făcându-i divinul transparent. Folosind o bibliografie foarte bogată și variată, autorul scoate în evidență importantul rol pe care îl au „părinții duhovnicești” în conducerea membrilor obștei pe linia principiilor duhovnicești ale acestei spiritualități, ieșind, în aceste împrejurări, în mod foarte concret și
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
Între vechi hotare, sub cer scăldat în lac. Sunt sacre cruci și sacră e strigarea Din mănăstiri în care clopote nu tac, Sunt sacri munții, râurile, marea, Ce poartă prin istorii numele de dac. Sunt sacre rugile ce au chemarea Divinului cu plânsul nostru cel sărac Și sacră ni-i credința-n așteptarea Acelei păci din vremi cu gust ambroziac. Sunt sacri munții, râurile, marea... Sunt un învins? Sunt foarte trist în țara mea frumoasă În care cenușii sunt toate ce
TE CÂNT, ŢARA MEA DE DOR ŞI JALE ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344509_a_345838]
-
lor o experiență mult mai mare decât urmărirea unei stele. Despre importanța și semnificația spiritual - duhovnicească a nașterii Domnului nostru Iisus Hristos Nașterea lui Iisus Hristos este începutul mântuirii noastre și arătarea tainei celei din veac, a unirii desăvârșite a divinului cu umanul. Întruparea Cuvântului reprezintă pogorârea lui Dumnezeu-Cuvântul la creatura căzută în păcat, pentru facerea din nou a omului zidit după chipul lui Dumnezeu. Totodată, Nașterea lui Hristos din Fecioară rămâne darul cunoștinței celei mai presus de fire făcut omului
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
o apleca asupra nuanțelor sterile ale culturii laice. În schimb, în termeni filosofici, criticul și scrrotorul Dan C. Mihăilescu este un intelectual care are noțiunea lui Dumnezeu, dar nu și intuiția lui, asta însemnând că nici o umbră de presimțire a divinului nu i-a încrețit vreodată fruntea. Cu alte cuvinte, din fibra lui Dan C. Mihăilescu umoarea religioasă a fost extirpată fără șanse de remediu în această viață și este de remarcat că lipsa aceasta autorul nu numai că și-o
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]